Codul muncii: art. 278 alin. 2;
Legea nr. 393/2004.
Aleşii locali nu-şi exercită atribuţiile în baza unui contract individual de muncă, iar raporturile dintre aceştia şi autoritatea locală nu sunt întemeiate pe contracte ce pot fi asimilate cu contractele individuale de muncă.
La data de 27.02.2014, reclamantul Consiliul Judeţean Harghita a solicitat instanţei obligarea pârâţilor B. C., S. L. şi D. G. la plata sumei de 28.963 lei, 19.398 lei, respectiv 5.665 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat reclamantului.
În esenţă, reclamantul solicită ca pârâţii să repare prejudiciul constatat de către Camera de Conturi Harghita, în urma unor controale efectuate la instituţia reclamantă.
Prin Sentinţa civilă nr. 1174 din 17.06.2014, Judecătoria Odorheiu Secuiesc şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, Secţia civilă, complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reţinut că în cauză sunt incidente prevederile art. 1 alin. 2 şi art. 278 din Codul muncii coroborat cu prevederile art. 1 lit. i), n) şi p) din Legea dialogului social.
Astfel, s-a arătat că, potrivit textelor de lege mai sus menţionate, dispoziţiile Codului muncii se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale. În acelaşi sens, Judecătoria a făcut trimitere la hotărâri pronunţate anterior de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 3335/96/2013, respectiv în dosarul nr. 744/96/2014.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Harghita la data de 04.07.2014, iar prin Sentinţa civilă nr. 3269 din 18.12.2014 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, s-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut următoarele:
Potrivit art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă, există conflict de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa în soluţionarea aceleiaşi cauze.
Conform art. 135 Cod procedură civilă, competenţa de soluţionare a acestui conflict aparţine instanţei imediat superioare în raport cu instanţele în faţa cărora s-a constatat conflictul de competenţă, în cazul de faţă Curţii de Apel Târgu Mureş.
Prima instanţă a fost investită cu o cerere prin care autoritatea locală, Consiliul Judeţean Harghita, solicita instanţei obligarea pârâţilor B. C., S. L. şi D. G. la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în exercitarea atribuţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, respectiv de consilier judeţean.
Activitatea membrilor consiliului judeţean, inclusiv a celor care au funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al consiliului, este reglementată de Legea nr. 393/2004, care, la art. 55, stabileşte că aleşii locali răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Această lege nu cuprinde reguli speciale de competenţă în ceea ce priveşte răspunderea civilă.
Pe de altă parte, din interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. 1 şi art. 55 din Legea nr. 393/2004 rezultă că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, preşedintele, vicepreşedintele sau consilierul judeţean nu au încheiat un contract de muncă pe perioada mandatului.
Judecătoria Odorheiu Secuiesc a reţinut că în cauză sunt incidente prevederile art. 1 şi 278 din Codul muncii, precum şi dispoziţiile art. 1 lit. i), n) şi p) din Legea dialogului social, însă, în realitate, trimiterea este greşită.
Aşa cum s-a arătat, aleşii locali nu-şi exercită atribuţiile în baza unui contract individual de muncă, iar raporturile dintre aceştia şi autoritatea locală nu sunt întemeiate pe contracte ce pot fi asimilate cu contractele individuale de muncă.
De asemenea, apreciem că trimiterea la dispoziţiile art. 278 alin. 2 din Codul muncii nu este corectă pentru că între autoritatea locală şi aleşi locali nu există raporturi de muncă.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 393/2004, aleşii locali, consilieri judeţeni îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc datoriile în baza unui mandat încredinţat în urma alegerii lor de către cetăţeni. Aşadar, drepturile şi obligaţiile pârâţilor în baza legii, iar între autoritate şi aleşii locali nu există raporturi de muncă.
Art. 1 lit. g) din Legea dialogului social stabileşte că persoana fizică are calitatea de angajat atunci când prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, ori aceste relaţii de subordonare nu există în cazul preşedintelui, vicepreşedintelui sau consilierului judeţean.
Faţă de toate cele reţinute, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. 4 Cod procedură civilă, Curtea va stabili că este de competenţa Judecătoriei Odorheiu Secuiesc soluţionarea cererii formulate de reclamantul Consiliul Judeţean Harghita în contradictoriu cu pârâţii B. C., S. L. şi D. G..
