Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanta S. C. DE C. ICRCOOP B. reprezentată de U. J. A C. DE C. U.J.C.C. B. împotriva pârâţilor C. C. prin P. C. C. ŞI C. L. AL C. C., având ca obiect acţiune în constatare, alte cereri.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 19.02.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunţării pentru data de 26.02.2013, apoi pentru termenul de azi, 05.03.2013, când s-a hotărât prezenta cauză.
INSTANŢA
Deliberând asupra cererii de faţă
În baza actelor de la dosar,
1. Poziţia procesuală a reclamantei:
Prin cererea înregistrată la instanţă la data de ……… şi precizată în şedinţa publică din ………, sub dosar nr…./187/….., reclamanta S. C. DE C. ICRCOOP B. reprezentată de U. J. A C. DE C. U.J.C.C. B., împotriva pârâţilor C. C. PRIN P. C. C. ŞI C. L. AL C. C., a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care:
– să constate că pe terenul cu nr. top 169/1 al localităţii I. înscris în CF … I., C. DE C. C. C. – antecesoarea reclamantei, prin mandatara sa UJCOOP (devenită ulterior U.J.C.C. B.) a construit un spaţiu comercial reprezentând ………
– să stabilească că reclamanta ICRCOOP B., ca succesoare a C. DE C. C. C., este proprietar asupra spaţiului comercial …….. şi că este titularul unui drept de folosinţă asupra terenului aferent acestei construcţii, cu nr. top 169/1, în cotă de 360/720 mp, ca o componentă a dreptului de superficie.
– să dispună notarea imobilului …… în CF şi întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui spaţiu comercial precum şi notarea dreptului de folosinţă asupra terenului aferent în cotă de 360/720 mp din nr. top 169/1, pe durata existenţei acestei construcţii.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii se arată că spaţiul comercial în discuţie constând în …….., a fost construit de cooperaţia de consum din fonduri proprii şi cu ajutorul membrilor cooperatori, pe un teren transmis de către autorităţile locale judeţene în folosinţa C. de C. oraş ……… (fostă C. de C. C. – antecesoarea reclamantei).
Terenul, proprietate a Statului Român, având nr. top 169/1 I., în suprafaţă de 720 mp, a fost transmis fără termen şi fără plată în administrarea (folosinţa) C. de C. oraş ……. (fostă C.) tocmai pentru construirea acestui …….., în baza Decretului nr.244/1955 privind reglementarea transmiterii unor bunuri proprietatea statului către unităţile cooperatiste, prin D. nr. …../…… emisă de către fostul C. P. al jud. B. – Comitetul Executiv.
În cuprinsul acestei decizii se menţionează şi documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei, inclusiv avizul favorabil al C. E. al C. P. al comunei C., precum şi angajamentul C. de C. C. (devenită ulterior C. oraş ……..) de a construi acest spaţiu comercial.
Construcţia a fost edificată, respectiv recepţionată prin intermediul UJCC B. ca for tutelar la acea dată a C. de consum oraş ………. (fostă C. C.), întrucât aceasta din urmă nu putea fi titular de investiţii decât prin organizaţia cooperatistă constituită la nivel de judeţ, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, însă beneficiarul final a fost antecesoarea reclamantei.
Conform procesului-verbal de recepţie, înregistrat la reclamantă sub nr.…../…….., valoarea lucrărilor de construcţii montaj pentru spaţiile comerciale supuse recepţionării a fost de 105.282 lei, iar de la acea dată spaţiile au fost preluate de beneficiarul final (unitatea pentru care s-au construit) C. de C. oraş ……., (fostă C.), astfel cum se menţionează la finalul respectivului proces-verbal.
Menţionează că din cuprinsul adresei nr. …../…… din ……, emisă de C. P. al jud. B. – Comitetul Executiv, rezultă cu certitudine că s-a eliberat beneficiarului IJECOOP B. şi autorizaţia de construire pentru spaţiul comercial în discuţie, însă aceasta nu a fost găsită în arhiva unităţii reclamante.
După ce ulterior s-a revenit asupra vechii organizări la nivelul cooperativelor de Consum şi s-a reînfiinţat C. de C. C., spaţiul în discuţie a revenit acesteia din urmă.
Începând cu anul ….., C. de C. C. C. a fost preluată de către ICRCOOP (ICCR) B., aceasta din urmă preluând întregul activ şi pasiv, împreună cu tot patrimoniul primei, iar potrivit Încheierii …./……, C. de C. C. C. a fost dizolvată.
De la data dării în folosinţă, cooperaţia de consum, în diversele sale forme de organizare şi funcţionare şi sub diverse denumiri, a folosit construcţiile în discuţie în mod paşnic, netulburat, neîntrerupt şi sub nume de proprietar , până în momentul de faţă, fapt cunoscut şi acceptat de pârâtă, fiind un fapt de notorietate în comună şi nu numai.
Apreciază că,dacă autorităţile locale nu ar fi fost de acord cu această stare de lucruri, evident că ar fi luat măsuri pentru intrarea în legalitate, ceea ce nu s-a întâmplat.
În motivarea în drept a acţiunii reclamanta invocă dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 555 şi următoarele Codul cod civil, Legea nr. 1/2005 şi Legea nr. 7/1996.
În probaţiune reclamanta a depus la dosar în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: adresa nr. …/….., emisă de UJCC B., schiţă de dezmembrare a imobilului nr. top 169 I., adresa nr. …./…./…., adresa nr. …./…., adresa nr. …./…., Decizia nr. …./…., proces verbal de recepţie finală, adresa nr. …/…., emisă de I. B., Decizia nr. …/…/…., proces verbal încheiat la data de …., Încheierea nr. …./….., pronunţată de Tribunalul Bihor, CF …. I., Statutul UJCC B. şi certificat de atestare fiscală nr. …./……
Acţiunea a fost timbrată cu suma de 382.00 lei, potrivit chitanţei seria ….. nr. ……/…… (fila 5) şi timbru judiciar în valoare de 1 leu (fila 5).
-//-
-//-
-//-
2. Poziţia procesuală a pârâtei
Prin întâmpinarea înregistrată la data de ……, pârâta U. A. T. C. C. a solicitat respingerea acţiunii şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării se invocă lipsa calităţii procesuale active a reclamantei ţinând cont de faptul că afirmaţiile acesteia din cuprinsul cererii de chemare în judecată sunt nedovedite prin înscrisuri ataşate la acţiune astfel că nu justifică niciun interes în prezenta cauză.
De asemenea, se invocă lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei „C. C. prin P. C. şi C. L. al comunei C. „după cum susţine reclamanta, noţiunea de comună sau primărie fiind dată într-un sens doar semantic aceste denumiri neavând nimic de a face cu personalitatea juridică de care se bucură UAT Comuna Cărpinet care reprezintă cetăţenii într-un anumit areal.
Se arată că, ridicarea magazinului sătesc din localitatea I. s-a făcut prin contribuţia sătenilor din localitate care au participat cu forţa de muncă, după cum recunoaşte reclamanta în acţiune, şi utilaje la ridicarea acestui magazin, probabil primind în schimb certificate de cooperatori.
C. de C. C. a fost doar deţinătoarea unui proiect tip 100 Centrocoop – pe care l-a executat cu munca depusă de către locuitorii satului-membri cooperatori, după cum rezultă din angajamentul înregistrat sub nr. …/……
– terenul înscris în CF …… cu nr. top 169/1 era proprietate de stat şi are oi suprafaţă de 720 mp aflat în administrarea C. de C. a comunei C. fiind trecut în administrarea operativă a C. de C. a oraşului …….., fosta C. – după cum rezultă din Decizia nr. …./….., emisă de către C. P. al jud. B.
În acest caz se impune a se indica de către reclamantă de către cine este reprezentat Statul Român, de către Ministerul de Finanţe, de UAT judeţul Bihor sau UAT comuna C., situaţie în care una dintre aceste instituţii ar trebui introduse în această cauză ca titular al dreptului de proprietate în numele Statului Român.
Totodată, reclamanta nu a depus la dosar actul prin care a fost mandatată de către ICRCOOP B. să promoveze această acţiune aflându-se, aşadar, în faţa unei acţiuni nejustificate ca mod de promovare şi reprezentare, caz în care se pune întrebarea firească dacă ICRCOOP B. are sau nu personalitate juridică, poate să stea singură în instanţă , iar dacă a împuternicit pe cineva şi cine este organul de conducere care l-a adoptat sau emis.
În motivarea în drept a întâmpinării, pârâta a invocat prevederile art. 115-118, 112, alin.5 şi 114, alin.2 şi 3 din Codul de procedură civilă.
În probaţiune pârâta a depus la dosar, în copie, adresa nr. 70/22,01.2013, privind construirea clădirii din satul Izbuc (bufet şi magazin sătesc).
-/-
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a acesteia, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C. C. prin P. C. şi C. L. al comunei C.
Reclamanta arată că, există calitate procesuală activă atunci când există identitate între persoana reclamantului şi titularul dreptului dedus judecăţii, condiţie îndeplinită în această cauză conform actelor depuse la dosar.
Cu referire la cea de-a doua excepţie, conform situaţiei de CF …. I., asupra numărului top 169/1, figurează proprietar Statul Român. Prin urmare, proprietarul tabular este acela care trebuie chemat în judecată , iar întrucât terenul respectiv nu este de interes naţional sau judeţean, acesta a trebuit citat în cauză prin C. C., care, de altfel, şi are în deţinere respectivul teren – fapt recunoscut chiar de către pârâtă.
Prin cererea reconvenţională depusă la dosar în şedinţa publică din ……., pârâta a solicitat ca, în cazul admiterii acţiunii principale, să fie obligată reclamanta la plata către pârâtă a contravalorii folosinţei terenului pe care este amplasată construcţia ce face obiectul prezentului dosar.
Cererea reconvenţională este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a acesteia, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei „C. C. prin P. C. şi C. L. al c. C., solicitând a se avea în vedere răspunsul la întâmpinare.
Referitor la acţiunea reconvenţională, reclamanta a arătat că nu se opune admiterii acesteia, în sensul că, în situaţia în care va fi admisă acţiunea principală, reclamanta ICRCOOP B. să fi obligată să plătească pârâtei contravaloarea folosinţei pentru terenul în suprafaţă de 360 m.p. din nr. top 169/1 I., în sumă de 6 euro lunar sau 72 euro anual, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară d timbru şi onorariu expertiză în sumă de 2000 lei (partea din onorariul expertului care a fost achitat de reclamantă.
Prin concluziile scrise depuse la dosar pentru termenul de judecată din …….., pârâta a solicitat respingerea acţiunii, iar în situaţia admiterii acesteia , solicită admiterea cererii reconvenţionale şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat şi contravaloarea expertizei efectuate.
În şedinţa publică din ………, instanţa a unit soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, invocate de către pârâtă prin întâmpinare, cu fondul pricinii, văzând că pentru soluţionarea acestor excepţii sunt necesare aceleaşi probe ca şi pentru soluţionarea cauzei pe fond.
Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile anexate acţiunii introductive, proba cu interogatoriul pârâtei şi proba constând în efectuarea unei expertize în specialitatea topografie şi evaluarea terenurilor şi pentru pârâtă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială privind audierea martorilor Ţ. V. şi C. N. – pentru a dovedi edificarea magazinului sătesc (respectiv faptul că forţa de muncă a aparţinut membrilor cooperatori).
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Văzând că în cauză au fost invocate mai multe excepţii ce au fost unite cu fondul în şedinţa publică din ………… (48-50) , instanţa le va soluţiona cu prioritate, astfel:
I. Excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei , va fi respinsă ca nefondată , în baza următoarelor argumente:
– din ansamblul înscrisurilor depuse le filele 7-17 ,înscrisuri care vor fi analizate pe larg în paragrafele următoare , rezultă că reclamanta deţine magazinul sătesc din I., având astfel legitimitate procesual activă, de a solicita clarificarea situaţiei juridice a imobilului din litigiu.
II. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, va fi de asemenea respinsă ca nefondată, potrivit următoarelor argumente :
– potrivit înscrierilor din cartea funciară …. I., numărul topografic 169/1 reprezintă în natură teren intravilan în suprafaţă de 720 mp , aflat în proprietatea S. R., potrivit înscrierii de sub B1 din foaia de proprietate. Întrucât din actele depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că am fi în prezenţa unui teren de interes naţional , administrarea acestuia fiind efectuată de către unitatea administrativ teritorială – în cazul nostru C. I., astfel că în temeiul prevederilor art. 10 , 36 din Legea nr. 215/2001, aceasta are legitimitate procesual pasivă , fiind singura parte ce poate fi obligată în raportul juridic dedus judecăţii.
Pe fondul pricinii, în fapt instanţa va reţine următoarele:
I. În ceea ce priveşte acţiunea introductivă precizată :
Din proba cu înscrisurile administrate de către instanţă , reţinem:
– prin decizia nr. …./…… (fila 12) terenul proprietatea statului , identificat prin numărul topografic 169/1 I. , se transmite fără plată şi fără termen din administrarea operativă a consiliului popular al comunei C. în aceea a C. de C. …….. , pentru construirea unui ………..
– din înscrisurile de la filele 7-11 rezultă demersurile efectuate pentru atribuirea terenului din litigiu , precum şi pentru construirea ……. de către C. de C. C., potrivit angajamentului de la fila 11. De asemenea din aceste înscrisuri rezultă că pentru ……….. s-a eliberat şi autorizaţie de construire (fila 9).
– din procesul-verbal de recepţie finală (fila 14) rezultă că la data de …….. s-a recepţionat de către IJECOOP B., ………. din localitatea I.
– din înscrisurile de la filele 15-16 ; 75 , rezultă că …….. este înscris în rolul fiscal al reclamantei.
– din decizia nr. …./……. (fila 18), rezultă că unităţile aparţinătoare ale c. C., au trecut în administrarea ICCR B., iar din încheierea nr. …./….. a Tribunalului Bihor (fila 19) rezultă dizolvarea C. de C. C.,
– din art. 8 a statutului U. J. a C. de C. B., autentificat de BNP B. B. sub nr.…../….. ( fila 45) rezultă că uniunea are dreptul de reprezentare a societăţilor cooperative de consum asociate , printre care şi societatea din B.
Prin raportul de expertiză topografică şi completarea raportului de expertiză întocmite în cauză de către expertul P. D. R. (fila 66;98) s-a constatat că pe imobilul din litigiu este situată construcţia C1 – …….. + ……… C2 – …….. (………..).
Clădirea C1 – ……. + ……., are o suprafaţă construită la sol de 163 mp, iar construcţie anexă (şopru de acces pentru aprovizionare) are o suprafaţă construită la sol de 36 mp.
Pentru buna utilizare a construcţiei este necesară doar suprafaţa 360 /720 mp , pentru a sigura accesul la magazin, dinspre stradă, precum şi accesul cu mijloace auto – pentru aprovizionare din lateral dreapta (din şoprul C2).
Valoarea terenului identificat, arătat mai sus, este dată de valoarea de circulaţie a ternului intravilan din localitatea I. – zona centrală, care este de 4 euro/mp. Valoarea terenului în litigiu (nr. top 169/1 în întregime este 2880 euro, iar valoarea terenului necesar pentru buna funcţionare a construcţiei este 1900 euro.
Contravaloarea folosinţei unui metru pătrat de teren (pe an sau lunar), este dată de valoarea de circulaţie a acestui teren, împărţită la 20 de ani. Rezultă astfel folosinţa pe un an: 1440:20 = 72 euro/an, iar folosinţa pe o lună: 72:12=6 euro/lună.
Din probele testimoniale administrate în cauză, şi anume declaraţia martorului Ţ. V. – fila 90 şi C. N. – fila 91 , instanţa reţine următoarele:
– în localitatea I. s-a construit ……….. – …………, construcţie ce este compusă din două camere şi ca anexă o magazie ce în prezent este în stare avansată de degradare. Magazia are doar una dintre laturi închisă, fiind prevăzută cu un acoperiş a cărei ţiglă este degradată în prezent.
– în anii 1950; 1960, comunitatea din I. s-a mobilizat şi a procedat la amenajarea terenului pe care este situată în prezent cooperativa, amenajare ce a presupus spargerea unor blocuri de piatră şi nivelarea terenului, având în vedere că în acel loc terenul era deluros. Tot cu ajutorul locuitorilor din I. s-a procedat după aceea la ridicarea construcţiei, urmând ca mai apoi C. C. să furnizeze materiale de construcţii, cărămidă, ţiglă, pentru a se finaliza acea clădire. La ridicarea ……… au participat atât membrii cooperatori, cât şi consăteni care nu aveau această calitate.
Raportat la această stare de fapt , instanţa va face următoarele observaţii:
-Dreptul de superficie nu este reglementat direct şi expres în Codul civil de la 1864 . Existenţa acestui drept se întemeiază pe dispoziţia art. 492 Cod civil, text ce instituie o prezumţie relativă de proprietate asupra construcţiilor amplasate pe un teren în favoarea proprietarului terenului , prezumţie ce poate fi înlăturată de către constructor,prin proba contrară. Dovedind contrariul, constructorul devine astfel titularul unui drept de superficie.
-Dreptul de superficie a fost consacrat, până la urmă de către legiuitorul român, prin art. 11 din Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, în prezent abrogată prin Legea nr. 7/1996 referitoare la cadastru şi publicitate imobiliară. În art. 21 al acestei din urmă legi, dreptul de superficie este enumerat expres printre drepturile reale imobiliare supuse înscrierii în cartea funciară. De asemenea, este menţionat şi în art. 22 din Decretul nr. 167/1958.
– Dreptul de superficie este acel drept real principal, dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren, care constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcţiile, plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă, accesoriu dreptului de proprietate asupra construcţiilor, plantaţiilor, etc.
-În sens strict, dreptul de superficie este antiteza instituţiei accesiunii imobiliare artificiale prevăzute de art. 492 Cod civil, împiedicând extinderea dreptului de proprietate al proprietarului terenului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări făcute de superficiar.În cazul dreptului de superficie se suprapun două drepturi de proprietate: dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări şi dreptul de proprietate asupra terenului al cărui titular este o altă persoană.
-Dreptul de superficie este un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren , dar apare doar în cazul construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări ridicate pe suprafaţa solului sau făcute în pământ, fiind un drept perpetuu, (în sensul că există atâta timp cât durează construcţia, plantaţia sau lucrarea ce se află în proprietatea altei persoane, decât proprietarul terenului; el nu se poate stinge prin neexercitare) şi imprescriptibil extinctiv.
-Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu, uzucapiune sau direct prin lege, astfel, dreptul de superficie poate fi dobândit prin acte administrative individuale asupra terenurilor proprietate de stat atribuite în folosinţă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 50/1991.
-Atât înainte, cât şi după 1989, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 50/1991, unele terenuri proprietate de stat au putut fi şi au fost atribuite prin acte administrative individuale, cu titlu de drept de folosinţă, organizaţiilor cooperatiste, altor organizaţii obşteşti şi persoanelor fizice, dintre acestea amintim: Decretul nr. 244/1955; Legea nr. 4/1973 şi Legea nr. 58/1974. În prezenta cauză atribuirea folosinţei funciare s-a făcut asupra unui teren din perimetrul construibil al localităţii I. , în scopul ridicării unui …….. , în temeiul decretului 244/1955.
În concluzie dreptul reclamantei s-a născut în temeiul legii , în condiţiile în care din ansamblul probaţiunii administrate rezultă că aceasta a construit ……. din I. , motiv pentru care instanţa, în temeiul argumentelor de fapt şi de drept prezentate , va admite acţiunea principală astfel cum a fost ea precizată, dispunând în temeiul Legii nr. 7/1996 înscrierea construcţiei precum şi a dreptului de proprietate al reclamantei asupra acesteia , precum şi dreptul de folosinţă asupra 360 mp teren , pe durata existenţei construcţiilor.
II. în ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată , instanţa o va admite ca fondată, observând argumentele mai sus prezentate , iar în condiţiile în care Statul Român îşi menţine proprietatea asupra terenului , întru echitate , văzând şi concluziile raportului de expertiză, va obliga reclamanta la plata echivalentului în lei a 72 Euro anual , începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii , sumă ce reprezintă contravaloarea folosinţei reclamantei asupra terenului în suprafaţă de 360 mp din numărul topografic 169/1 I. , înscris în C.F. nr. …. I.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată , observând că pârâta s-a opus admiterii acţiunii, reţinând culpa procesuală a acesteia , instanţa în temeiul articolului 274 din Codul de Procedură Civilă , va dispune obligarea ei la plata sumei de 4383 lei reprezentând contravaloarea taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar (fila 5), onorariul expertului (fila 54, 87) şi onorariul avocaţial (fila 117) .
Respinge cererea pârâtei-reclamante reconvenţionale privind obligarea reclamantei-pârâte reconvenţionale la plata cheltuielilor de judecată , în temeiul articolului 275 din Codul de Procedură Civilă , observând că reclamanta nu s-a opus la admiterea cererii reconvenţionale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondate, atât excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei S. C. DE C. ICRCOOP B. reprezentată de U. J. A C. DE C. U.J.C.C. B., cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor C. C. PRIN P. C. C. ŞI C. L. AL C. C.
Admite ca fondată acţiunea civilă formulată şi precizată de către reclamanta S. C. DE C. ICRCOOP B. reprezentată de U. J. A C. DE C. U.J.C.C. B., împotriva pârâţilor C. C. prin P. C. C. ŞI C. L. AL C. C.
Constată că pe terenul cu nr. top 169/1 al localităţii I. înscris în CF …. I., C. DE C. C. C. – antecesoarea reclamantei, prin mandatara sa UJCOOP (devenită ulterior U.J.C.C. B.) a construit un spaţiu comercial reprezentând …………..
Stabileşte că reclamanta ICRCOOP B., ca succesoare a C. DE C. CONSUMCOOP C., este proprietar asupra spaţiului comercial ..………. şi că este titularul unui drept de folosinţă asupra terenului aferent acestei construcţii, cu nr. top 169/1, în cotă de 360/720 mp, ca o componentă a dreptului de superficie.
Dispune notarea imobilului ………… în CF şi întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui spaţiu comercial precum şi notarea dreptului de folosinţă asupra terenului aferent în cotă de 360/720 mp din nr. top 169/1, pe durata existenţei acestei construcţii.
Admite ca fondată cererea reconvenţională formulată de către reclamantele reconvenţionale C. C. PRIN P. C. C. ŞI C. L. AL C. C.
Obligă reclamanta- pârâta reconvenţională S. C. DE C. ICRCOOP B. REPREZENTATĂ DE U. J. A C. DE C. U.J.C.C. B., să achite reclamantei reconvenţionale echivalentului în lei a 72 Euro anual , începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii , sumă ce reprezintă contravaloarea folosinţei reclamantei asupra terenului în suprafaţă de 360 mp din numărul topografic 169/1 I., înscris în C.F. nr. …. I.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 4383 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.
Respinge cererea pârâtei- reclamante reconvenţionale privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 martie 2013.
PREŞEDINTE , GREFIER ,
C. D. M. – judecător B. A.
Red. C.M.
Tehnored. B.A. ex. 4
14 martie 2013
