Dosar nr. 3005/223/2013
Decizia civilă nr. 335/A/ 07 Mai 2015
Cale de atac. Apel. Termenul de exercitare
„Potrivit art. 650 alin.3 C. pr. civ.: „Hotărârile pronunţate de instanţa de executare, cum sunt şi cele date în cadrul contestaţiei la executare, pot fi atacate numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel”.
Chiar dacă în cuprinsul hotărârii atacate se precizează că hotărârea ar putea fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, faţă de dispoziţiile art. 457 C. pr. civ. care reglementează principiul legalităţii căii de atac, instanţa precizează că termenul de exercitare a căii de atac a apelului într-o contestaţie la executare este cel prevăzut de lege, respectiv de 10 zile de la comunicare.”
Prin cererea înregistrată la data de 16.10.2013, contestatorul G.E. în contradictoriu cu intimatul H.C. a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare a dispoziţiilor civile din Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ din data de 21 aprilie 2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani, pronunţată în dosarul nr. 1666/P/2010, prin care, în baza art. 170 Cod procedură penală, s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii de tulburare de posesie, prin eliberarea terenului în suprafaţă de 4284 m.p., situat în punctul „La Caie”, din comuna G., judeţul Vâlcea.
Solicită contestatorul anularea formelor de executare întocmite de către Executorul Judecătoresc P.O.G., precum şi obligarea intimatului H.C. la plata cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea acestui proces.
Prin sentinţa civilă nr.1431/19 septembrie 2014, pronunţată de Judecătoria Drăgăşani a fost respinsă contestaţia la executare.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul G.E., care a solicitat admiterea acesteia, anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, cu consecinţa obligării la plata cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea acestui proces.
În motivare, a arătat, în esenţă, că titlul executoriu este neclar, terenul nefiind individualizat sub aspectul vecinătăţilor, astfel că punerea în executare nu ar face decât să încalce un drept de proprietate şi să nesocotească dispoziţiile unor hotărâri judecătoreşti existente, astfel că lămurirea situaţiei de fapt s-ar putea face cu ocazia judecării cauzei pe cale civilă.
În şedinţa publică din data de 7 mai 2015, instanţa a invocat din oficiu excepţia tardivităţii formulării căii de atac a apelului, excepţie pe care a considerat-o întemeiată.
Potrivit art. 650 alin.3 C. pr. civ.: „Hotărârile pronunţate de instanţa de executare, cum sunt şi cele date în cadrul contestaţiei la executare, pot fi atacate numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel”.
Chiar dacă în cuprinsul hotărârii atacate se precizează că hotărârea ar putea fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, faţă de dispoziţiile art. 457 C. pr. civ. care reglementează principiul legalităţii căii de atac, tribunalul a precizat că termenul de exercitare a căii de atac a apelului în prezenta cauză este cel prevăzut de lege, respectiv de 10 zile de la comunicare.
Având în vedere aceste precizări şi faptul că hotărârea atacată a fost comunicată apelantului la data de 14 ianuarie 2015, conform dovezii de la dosar, iar acesta a promovat calea de atac abia la data de 2 februarie 2015, după expirarea termenului prevăzut de lege, instanţa a admis excepţia tardivităţii formulării apelului şi a respins .
