5.Contestaţie la executare. Cheltuieli de executare silită. Onorariu de avocat. Cheltuieli efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi efectuarea altor acte de executare silită, cheltuieli de transport, alte cheltuieli necesare desfăşurării executării silite. Instanţa nu le poate cenzura decât pentru motive temeinice şi numai dacă se dovedeşte că acestea sunt exorbitante în raport de resursele materiale utilizate.
Sentinţa civilă nr. 12232 din data de 27.11.2014
Judecătoria Galaţi a admis, în parte, contestaţia la executare şi a anulat, în parte, actele de executare în dosarul nr…../ES-DG/2014 al BEJ D G, pentru sumele stabilite prin Încheierea nr. 2/105/2014 din 18.06.2014, menţinute prin Încheierea nr. 4/105/2014 din 03.09.2014, pronunţate de BEJ D G în dosar executare nr. …../ES-DG/2014.
Instanţa a dispus modificarea sumei de 700 lei cu titlu de onorariu avocat, reţinută în actele de executare menţionate, la suma de 200 lei. A fost obligat intimatul la plata către contestator a sumei de 20 lei cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare parţială a fotocopiilor de pe dosarul de executare.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanță a reţinut că, prin Sentinţa Civilă nr. 2558/25.09.2013, contestatorul a fost obligat la plata sumei de 1000 lei, către intervenient, reprezentând cheltuieli de judecată, pe care nu a achitat-o, astfel încât la data de 09.05.2014 a început executarea silită a titlului executoriu menţionat.
Prin Încheierea nr.2/105/18.06.2014 au fost stabilite cheltuieli de executare, până la acea dată, 700 lei onorariu avocat, 20 lei taxă de timbru executare, 300 lei alte cheltuieli, 30 lei taxe poştale, 2480 lei onorariu executor judecătoresc.
Instanţa a mai reţinut că, prin Încheierea nr.2/105/2014, a fost stabilit un onorariu de avocat pentru actele efectuate la executare în sumă de 700 lei, că cererea de executare a fost formulată prin avocat ales, creditorul a fost reprezentat în faza executării silite prin avocat, iar atitudinea contestatoarei a fost de neachitare a sumei de bani stabilite prin titlul executoriu.
Pe de altă parte, instanţa a reţinut că, în cauză, nu au fost efectuate acte de executare în număr mare, iar complexitatea dosarului de executare nu a fost una sporită, punându-se în executare o sentinţă civilă, în ce priveşte cheltuielile de judecată, aceasta fiind un titlu executoriu care nu lasă loc la interpretări ori care ar putea da naştere de la început la erori de executare ce ar necesita supervizare de specialitate.
Având în vedere că, pe de o parte, creditorul are dreptul de a-şi angaja un avocat ales care să îi efectueze actele în legătură cu executorul judecătoresc şi debitorul şi, pe de altă parte, că executarea nu presupunea aspecte de complexitate, cât şi de faptul că, jurisprudenţa CEDO sancţionează atitudinea statului care nu execută de bună-voie obligaţiile sale, stabilite prin titluri executorii, într-un termen rezonabil, dar foarte scurt, în medie 3 luni, instanţa a redus onorariul avocatului ales, în faza de executare, de la suma de 700 lei la suma de 200 şi, pe cale de consecinţă, a anulat în parte actele de executare cu privire la acest onorariu până la suma de 200 lei.
În ce priveşte celelalte cheltuieli, instanţa a reţinut că au fost efectuate din necesitatea ce o presupune o executare silită, taxe de timbru, taxe poştale, iar suma de 300 lei este justificată de resursele materiale pe care le utilizează executorul judecătoresc, pentru întocmirea dosarului de executare (coperte, foi A4 etc.), agent procedural, alte comunicări ce s-au făcut pe durata executării, plata curierilor însărcinaţi cu transmiterea actelor. după ce a fost încuviinţată executarea silită, iar aceste cheltuieli nu sunt incluse în onorariul executorului, fiind prevăzute separat.
Judecătoria a reţinut că aceste cheltuieli sunt prevăzute în mod separat de art.669 alin. (3) pct.5, 6 şi 7 C.pr.civ., sub titulatura de cheltuieli efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi efectuarea altor acte de executare silită, cheltuieli de transport, alte cheltuieli necesare desfăşurării executării silite, apreciind că instanţa nu le poate cenzura decât pentru motive temeinice şi numai dacă se dovedeşte că acestea sunt exorbitante în raport de resursele materiale utilizate.
Împotriva sentinţei Judecătorie Galaţi s-a declarat apel de către contestator, care a invocat că suma prevăzută de titlul executoriu a fost primită personal de creditor şi s-a depus în data de 09.10.2014 o copie a dispoziţiei de plată pe care a semnat acesta, astfel încât solicitările executorului sunt nejustificate, deoarece s-a ignorat etapa executării de bunăvoie a creanţei, iar cheltuielile de executare trebuiau suportate de creditor.
A apreciat apelantul că motivarea instanţei de fond în sensul că celelalte cheltuieli de executare nu pot fi cenzurate decât pentru motive temeinice nu are relevanţă, cât timp sumele nu au fost solicitate pe cale amiabilă.
Instanţa de control judiciar a apreciat că nu poate reţine ca întemeiată apărarea apelantului în sensul că a solicitat creditorului depunerea unei copii a sentinţei civile nr. 2558/2013 a Tribunalului Galaţi, cu menţiunea definitivă şi executorie, pentru a o putea pune în executare, deoarece recurentul-debitor a fost parte în litigiul soluţionat prin sentinţa pusă în executare, astfel încât cunoştea sau trebuia să cunoască data când sentinţa a devenit executorie, moment de la care, dacă într-adevăr dorea să o execute de bunăvoie, trebuia să o pună în executare fără a mai aştepta sau a solicitat alte demersuri din partea creditorului.
În aceste condiţii, în mod întemeiat a demarat creditorul procedura executării silite, formulând cererea de executare în data de 09.05.2014, care a fost încuviinţată prin încheierea nr. 2919/10.06.2014 a Judecătoriei Galaţi, fiind ulterior emisă somaţia din 18.06.2014. Astfel, plata din 08.10.2014 efectuată de debitor a fost făcută după demararea executării silite, astfel încât cheltuielile de executare, aşa cum au fost cenzurate în mod corect de prima instanţă, erau datorate
