Potrivit susţinerilor din cererile înfăţişate instanţei şi probatoriilor administrate la fond, îndeosebi răspunsurile date la interogatoriu, contestatoarea Ş.D. nu contestă existenţa unui mandat, chiar şi dat într-o primă etapă numai verbal, către cabinetul de avocatură, acest mandat privind, astfel cum rezultă din înscrisuri, obţinerea actelor de proprietate şi de stare civilă necesare dezbaterii succesorale, asistare sau reprezentare în procedura notarială pentru emiterea certificatului de moştenitor, obţinerea actelor şi documentaţiilor cadastrale necesare vânzării bunului succesoral.
Potrivit susţinerilor din cererile înfăţişate instanţei şi probatoriilor administrate la fond, îndeosebi răspunsurile date la interogatoriu, contestatoarea Ş.D. nu contestă existenţa unui mandat, chiar şi dat într-o primă etapă numai verbal, către cabinetul de avocatură, acest mandat privind, astfel cum rezultă din înscrisuri, obţinerea actelor de proprietate şi de stare civilă necesare dezbaterii succesorale, asistare sau reprezentare în procedura notarială pentru emiterea certificatului de moştenitor, obţinerea actelor şi documentaţiilor cadastrale necesare vânzării bunului succesoral.
Îndeplinirea de către cabinetul de avocatură a mandatului primit, aspect recunoscut chiar de contestatoare, semnarea împuternicirii avocaţiale, care face dovada mandatului potrivit art.131 din Statut, coroborat cu menţiunile înscrise în raportul de expertiză criminalistică referitoare la marea variabilitate a semnăturilor contestatoarei şi imposibilitatea, din acest motiv, de a stabili cu certitudine dacă semnătura aparţine sau nu celui din act, creează prezumţia simplă că intimata contestatoare Ş.D. a semnat contractul de asistenţă juridică, asumându-şi obligaţia plăţii onorariului de avocat.
Prin sentinţa civilă nr.4786/22.02.2010, Judecătoria Constanţa a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea Ş.D. în contradictoriu cu intimatul C.A.A. D.&B., a anulat titlul executoriu constând în contractul de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007, precum şi actele de executare efectuate in baza acestuia in dosarul de executare silită nr.297/2008 al BEJ Malciu Aurel şi a constatat cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea cauzei formulată de contestatoare, ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea dedusă judecăţii, contestatoarea Ş.D. a formulat, în contradictoriu cu intimatul C.A.A. D.&B., contestaţie la executarea silită începută în dosarul de executare nr.297/2008 al BEJ Malciu Aurel, solicitând anularea titlului executoriu care nu provine de la un organ jurisdicţional, şi anume un contract de asistenţă juridică, încetarea executării silite pornite împotriva sa şi suspendarea executării silite până la soluţionarea cauzei.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a primit de la executorul judecătoresc somaţia de a achita suma de 5000 euro, conform unui contract de asistenţă juridică pe care nu l-a semnat cu av. B., iar în data de 11.01.2008 fiicele sale l-au mandatat pe d-nul avocat să găsească un cumpărător, convenind ca onorariul acestuia să fie de 10% din preţul vânzării garsonierei, stabilit la 50.000 euro. Contestatoarea a susţinut că după 3 zile mandatul a fost revocat, acest aspect fiindu-i comunicat.
Totodată, contestatoarea a susţinut că creanţa nu este certă pentru că nu rezultă clar din înscris, iniţial suma fiind exprimată în lei, apoi în euro. A mai arătat că lichiditatea creanţei nu este sigură, deoarece în corespondenţă d-nul avocat vorbeşte de 4.000 euro, iar creanţa nu este nici exigibilă.
În final, contestatoarea a susţinut că atât titlul executoriu reprezentat de contractul de asistenţă juridică, cât şi învestirea cu formulă executorie sunt nule, deoarece semnătura de pe acest contract nu îi aparţine şi nu ea a scris datele de identificare în contract.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea contestaţiei la executare şi a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, susţinând că instanţa competentă este Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, instanţa care a emis titlul executoriu. Cu privire la fondul cauzei, intimatul a arătat că, cabinetul de avocatură a stabilit cu contestatoarea ca onorariul să fie de 5.000 euro pentru obţinerea tuturor actelor necesare vânzării, nu doar pentru simpla vânzare a apartamentului, această ultimă operaţie fiind specifică unei agen?ii imobiliare, nu unui cabinet de avocatură.
Intimatul a susţinut că şi-a îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în contractul de asistenţă juridică, obţinând actul de vânzare-cumpărare a apartamentului, s-a ocupat de obţinerea actelor pentru dezbaterea succesiunii şi a celorlalte acte, a achitat la Primărie în numele contestatoarei toate taxele, a obţinut copii legalizate de pe actul de vânzare-cumpărare a apartamentului, contestatoarea a fost asistată de avocat din cadrul C.A.A. D.&B. la dezbaterea succesiunii după soţul ei.
Cu privire la semnătura contestatoarei de pe contractul de asistenţă juridică, intimatul a susţinut că această semnătură aparţine contestatoarei, ca de altfel şi semnătura de pe împuternicirea avocaţială corespunzătoare acestui contract.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că în data de 20 septembrie 2007, contestatoarea a apelat la serviciile oferite de C.A.A. D.&B. pentru a recupera actele de proprietate ale imobilului – apartament situat, despre care a susţinut că i-ar fi fost furate. Cu această ocazie, contestatoarea a semnat o împuternicire, pentru ca intimatul să se ocupe de caz şi a fost însoţită la notar, pentru dezbaterea succesiunii după soţul său, de d-nul avocat B.
Prin încheierea din data de 20.08.2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus învestirea cu formulă executorie a contractului de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007.
Urmare a solicitării adresate de intimat către BEJ Malciu Aurel, la data de 11.09.2008 a fost întocmit dosarul de executare nr.297/2008 în vederea executării silite a contestatoarei pentru suma de 5.000 euro, reprezentând onorariul pe care contestatoarea l-ar fi datorat în baza titlului executoriu – contract de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007.
Instanţa a constatat că titlul executoriu – contractul de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007- în baza căruia s-a început executarea silită împotriva contestatoarei se încadrează în categoria titlurilor executorii care nu sunt emise de o instanţă judecătorească, instanţa putând cerceta valabilitatea acestuia sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prev. de art.948 Cod civ.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, nu se poate stabili dacă semnătura de la poziţia „Client/Reprezentant” de pe contractul de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007 a fost sau nu executată de titulara acesteia, numita Ş.D., astfel că prima instanţă a apreciat că dubiile cu privire la autenticitatea semnăturii de pe contractul de asistenţă juridică profită contestatoarei, iar faptul că semnătura de pe împuternicirea avocaţială aparţine contestatoarei nu conduce la o altă concluzie, în condiţiile în care semnătura de pe împuternicire nu are semnificaţia unei însuşiri a condiţiilor contractului, ci atestă consimţământul pe care contestatoarea l-a dat pentru a fi reprezentată de avocaţii B.V. şi D.N. în faţa autorităţilor pentru obţinerea actelor de proprietate ale imobilului.
S-a considerat, de asemenea, că însoţirea la notar de av. B.V. şi consilierea contestatoarei cu privire la demersurile pe care trebuie să le întreprindă pentru dezbaterea succesiunii fostului soţ şi obţinerea actelor pentru imobil nu reprezintă o dovadă a consimţământului contestatoarei la plata onorariului de 5.000 euro şi la executarea altor obligaţii prevăzute în sarcina sa în contractul de asistenţă juridică nr.216027/20.09.2007, titlul executoriu fiind lovit de nulitate absolută pentru lipsa condiţiei esenţiale a consimţământului valabil exprimat al părţii ce se obligă.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat recurs, în termen legal, intimatul C.A.A. D.&B., care a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie sub mai multe aspecte:
-instanţa a aplicat în mod greşit prevederile art.983 C.civil, care face referire la interpretarea clauzelor contractelor şi nu la o cauză de nulitate pentru lipsa consimţământului;
-expertiza nu a arătat că semnătura este falsă, a menţionat că există atât asemănări cât şi deosebiri între semnăturile contestatoarei, iar practica judiciară a statuat că până la momentul în care se dovedeşte că semnătura este falsă, ea este prezumată a fi valabilă;
-motivarea este contradictorie întrucât, pe de o parte se constată nulitatea absolută a contractului pentru lipsa consimţământului, iar pe de altă parte se constată inexistenţa consimţământului numai cu privire la plata sumei de bani;
-contestatoarea a recunoscut că s-a obligat să plătească onorariul de avocat şi că avea cunoştinţă despre ce sumă este vorba.
Prin întâmpinarea formulată, intimata contestatoare Ş.D. a solicitat respingerea recursului pentru aceleaşi argumente de fapt susţinute în cadrul contestaţiei la executare.
Recursul este întemeiat.
Conform prevederilor art.126 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. El trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii.
Art.127 alin.1 arată că, contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul; obiectul contractului; onorariul; atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia; modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client; semnăturile părţilor.
Potrivit alin.2, lipsa elementelor prevăzute la alin.1 lit.a), b), c), d) e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.131 alin.1, în baza contractului de asistenţă juridică, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicire avocaţială, iar conform alin.3, pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare, sau dispoziţie în numele şi pe seama clientului.
Îndeplinirea de către cabinetul de avocatură a mandatului primit, aspect recunoscut chiar de contestatoare, semnarea împuternicirii avocaţiale, care face dovada mandatului, potrivit art.131 din Statut, coroborat cu menţiunile înscrise în raportul de expertiză criminalistică referitoare la marea variabilitate a semnăturilor contestatoarei şi imposibilitatea, din acest motiv, de a stabili cu certitudine dacă semnătura aparţine sau nu celui din act, creează prezumţia simplă că intimata contestatoare Ş.D. a semnat contractul de asistenţă juridică, asumându-şi obligaţia plăţii onorariului de avocat.
Dubiul rezultat din expertiză cu privire la autenticitatea semnăturii nu poate conduce, prin excluderea celorlalte probe şi evidenţe care rezultă din acte, la concluzia că semnătura existentă în act şi atestată de avocat conform atribuţiilor sale legale, nu aparţine lui Ş.D. şi că, în consecinţă, contractul de asistenţă juridică este lovit de nulitate absolută pentru lipsa consimţământului.
Consimţământul, ca element al voinţei juridice, are la bază intenţia conştientă şi reală, internă, de a încheia un act cu scopul de a produce efecte juridice, chiar şi interpretarea contractelor făcându-se, potrivit art.977 C.civil, după intenţia comună a părţilor, astfel că în lipsa unei probe neechivoce care să facă dovada că partea care se obligă nu şi-a exteriorizat în nici un fel intenţia de a se crea raportul juridic dedus din actul semnat, consimţământul nu poate fi exclus, cu atât mai mult cu cât, în speţă, chiar forma scrisă a contractului de asistenţă juridică este prevăzută ad probationem.
Constatând că motivul de nulitate al titlului executoriu este singurul motiv al contestaţiei la executare şi acesta este, astfel cum s-a arătat, neîntemeiat, tribunalul a admis recursul şi a modificat în parte sentinţa civilă recurată, în sensul că respingerii contestaţiei la executare ca nefondată.
