Contestaţie la executare. Deducerea
din pedeapsa aplicată a perioadei în
care persoana condamnată a fost
internată în vederea punerii în
executare a măsurii de siguranţă
prev. de art. 114 Cod penal.
SENTINŢA PENALĂ NR.58/P/6.06.2012
Prin cererea înregistrată la această instanţă condamnatul, deţinut în Penitenciarul Bacău, a formulat contestaţie la executare împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalului Neamţ, definitivă prin decizia penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal Cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare, solicitând deducerea din cuantumul pedepsei a perioadei de detenţie privind măsura de siguranţă a internării medicale prevăzută de art. 114 Cod penal, executată în perioada 22.06.2010 până la 21.02.2011 şi dispusă în cursul judecării apelului de către Curtea de Apel Bacău.
In motivarea contestaţiei la executare, condamnatul susţine că prin măsura dispusă de către Curtea de Apel Bacău la data de 22.06.2010, împotriva sa a fost luată în mod provizoriu măsura de siguranţă a internării medicale prevăzută de art. 114 Cod penal şi, începând din data de 22.06.2010 a fost internat medical împotriva voinţei sale, iniţial la Spitalul Judeţean Neamţ – Secţia de Psihiatrie, iar ulterior la Spitalul de Psihiatrie din municipiul Roman, perioadă în care s-a aflat până la data judecării recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când s-a casat decizia penală a Curţii de Apel Bacău şi s-a înlăturat măsura de siguranţă prevăzută de art. 114 Cod penal.
La primul termen de judecată, s-a precizat cererea în sensul de a se deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare pe care o execută în prezent şi perioada executată ca măsură de siguranţă dispusă în baza art. 114 Cod penal, de la 22.06.2010 la 21.02.2011.
În dovedirea cererii, condamnatul a depus la dosar copia hotărârii pronunţată de Curtea de Apel Bacău prin care s-a dispus luarea acestei măsuri, copii după acte medicale, precum şi adresele emise de Spitalul Judeţean Neamţ – Secţia de Psihiatrie şi Spitalul de Psihiatrie ,,Sfântul Nicolae” Roman, prin care s-a asigurat deplasarea sub pază a inculpatului la ÎCCJ pentru termenul de judecată a recursului, din 21.02.2011.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi relaţiile comunicate de către unităţile sanitare menţionate, tribunalul constată întemeiată contestaţia la executare, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal. În fapt s-a reţinut că la data de 14.10.2008 a agresat partea vătămată, pe care l-a lovit cu un cuţit în zona abdomenului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 40 – 50 zile de îngrijiri medicale, iar aceste leziuni au fost de natură a pune în pericol viaţa victimei.
Prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Neamţ, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, c – 76 alin. 2 Cod penal, iar în temeiul art. 113 Cod penal s-a aplicat inculpatului şi măsura de siguranţă a obligării la tratament medical pe timpul executării pedepsei închisorii, până la însănătoşire.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 90 din 24.08.2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, iar în baza art. 114 Cod penal raportat la art. 162 Cod procedură penală, a fost confirmată măsura de siguranţă a internării medicale luată în mod provizoriu prin încheierea din 22.06.2010 pronunţată de către aceeaşi instanţă.
Împotriva deciziei instanţei de apel, au declarat recurs inculpatul şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care au fost admise ca întemeiate prin decizia penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a casat în parte decizia şi s-a înlăturat dispoziţia privind luarea faţă de inculpat a măsurii de siguranţă a internării medicale prevăzută de art. 114 Cod penal. În considerentele deciziei instanţei de recurs, s-a reţinut că în procedura de soluţionare a apelului declarat de către inculpat, s-a încălcat principiul „non reformaţio in pejus”, întrucât internarea medicală a inculpatului a constituit o agravare a situaţiei sale în propria cale de atac, prin restrângerea libertăţii. În consecinţă, s-a menţinut sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Neamţ, prin care s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare.
La rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, Tribunalul Neamţ a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii , iar din adresa emisă de către Penitenciarul Bacău, rezultă că în executarea pedepsei de 5 ani închisoare, inculpatul a fost arestat de către Poliţia municipiului Roman la data de 23.02.2011.
Din cuprinsul adresei emisă de Direcţia de Sănătate Publică Neamţ, rezultă că s-a confirmat aducerea la îndeplinire a măsurii dispusă de Curtea de Apel Bacău prin încheierea din 22.06.2010, prin care s-a luat faţă de inculpatul I.G. a măsurii de siguranţă prevăzută de art. 114 Cod penal, acesta fiind internat la secţia de psihiatria a Spitalului Judeţean Neamţ, începând cu data de 13.07.2010. Aceeaşi situaţie rezultă şi din relaţiile emise de către Direcţia de Sănătate Publică Neamţ şi comunicate instanţei, din care rezultă că începând cu data de 13.07.2010 inculpatul a fost internat în executarea măsurii de siguranţă, iniţial la Spitalul Judeţean Neamţ – Secţia de psihiatrie, iar ulterior transferat la Spitalul de Psihiatrie ,,Sfântul Nicolae” Roman, până la data de 22.02.2011.
În cursul judecării cauzei, condamnatul a susţinut că a fost încarcerat în scopul executării măsurii de siguranţă a internării medicale începând cu data de 22.06.2010, însă nu a depus probe în sensul celor menţionate, astfel încât tribunalul va reţine ca relevante relaţiile comunicate de către Direcţia de Sănătate Publică Neamţ, acestea coroborându-se şi cu actele de executare emise de către instanţa de fond.
În ce priveşte temeinicia contestaţiei formulată în cauză de către condamnat, tribunalul reţine că, prin măsura de siguranţă a internării medicale aplicată conform art. 114 Cod penal, prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bacău, aceasta presupune prin natura, conţinutul şi finalitatea sa, o anumită privare de libertate în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Potrivit art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia anumitor situaţii enumerate, printre care la art. 5 par. 1 lit. b se menţionează detenţia executată … în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege, iar la lit. e, este menţionată … detenţia legală a unei persoane susceptibilă să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond. În consecinţă, se va reţine că perioada în care condamnatul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie în scopul punerii în executare a unei măsuri de siguranţă, respectiv de la data de 13.07.2010 şi până la 22.02.2011 şi dispusă de către instanţă în cursul derulării procedurii judiciare, este echivalentă cu o detenţie preventivă, astfel încât va fi dedusă din pedeapsa pe care o are de executat în prezent, aceea de 5 ani închisoare.
Pentru considerentele expuse, tribunalul constată că sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 461 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, urmând a dispune ca din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Neamţ – rămasă definitivă, să fie dedusă perioada de la 13.07.2010 până la 22.02.2011, perioadă în care contestatorul a fost deţinut în executarea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 114 Cod penal.