Dosar nr. 21027/215/2011
53. Contestatie la executare. Dreptul intimatului la cheltuieli de judecata, în conditiile în care contestatorul renunta la judecarea contestatiei la cel de-al II – lea termen de judecata.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECTIA I CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 479/2012
Asupra recursului civil de fata:
Prin cererea înregistrata sub nr. 21027/215/13.07.2011 la Judecatoria Craiova reclamantul C. I. a chemat în judecata pârâta C. V., solicitând instantei ca, prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtei sa restituire reclamantului jumatate din valoarea taxelor si impozitelor platite de catre acesta la Administratia Finantelor Publice Craiova.
În motivarea actiunii, reclamantul a sustinut, în esenta, ca în timpul casatoriei cu pârâta a înfiintat societatea A.F. C. I. care a functionat din data de 01.04.2002 pâna la data de 15.11.2002, în timpul functionarii societatea fiind amendata cu suma de 300 lei (RON), retinându-se aceasta suma doar din pensia reclamantului.
Reclamantul a mai precizat ca este despartit în fapt de catre pârâta, din anul 2005.
La dosarul cauzei, reclamantul a depus, în scop probator, urmatoarele înscrisuri: copia cartii de identitate, certificatul de casatorie, adresa nr. 270268/14.05.2010, chitante privind plata impozitului, fisa sintetic totala, cererea înregistrata sub nr. 53872/07.20.2002 la DGFP Dolj, contractul de asociere nr. 366/26.03.2002, declaratia privind venitul estimat pentru asociatiile fara personalitate juridica, cererea nr. 14236/03.04.2002, procesul-verbal încheiat la data de 15.11.2002, ordinele de plata nr. 1398, nr. 1147 si nr. 1303.
Prin întâmpinarea formulata la data de 18.11.2011, pârâta a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata.
La data de 10.11.2011, reclamantul a formulat cererea prin care a învederat instantei ca renunta la judecata actiunii formulate.
Prin încheierea din 28.11.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova s-a luat act de renuntarea reclamantului C. I. în contradictoriu cu pârâta C. V.
Pentru a se pronunta astfel, instanta având în vedere faptul ca procesul civil, fiind un proces al intereselor private, este guvernat de principiul disponibilitatii, în continutul caruia intra si dreptul reclamantului de a face acte procesuale de dispozitie cu privire la pretentiile supuse judecatii, precum si rolul hotarâtor al acestuia în determinarea existentei procesului civil, instanta, constatând îndeplinite conditiile art. 246 alin. 1 C.p.civ., a luat act de renuntarea reclamantului la judecarea prezentei cauze.
Împotriva încheierii din 28.11.2011 a formulat recurs reclamantul C. I. prin care a aratat ca nu este de acord cu obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata cu titlu de onorariu avocatial întrucât cuantumul de 250 lei nu se justifica raportat la munca depusa de aparatorul pârâtei C. V., întâmpinarea a fost depusa dupa data de 10.11.2011, deci dupa renuntarea sa la judecarea cererii.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Desi legal citata intimata-pârâta nu a formulat întâmpinare în cauza.
Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor recurentului si în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.pr.civ, Tribunalul retine urmatoarele aspecte:
În esenta, recurentul contesta cuantumul onorariului avocatial la care a fost obligat cu titlu de cheltuieli de judecata.
În lipsa unui tablou al onorariilor avocatiale minimale, ramân valabile criteriile de apreciere a cuantumului prevazut de art.274 alin.3 C.pr.civ, respectiv valoarea cauzei si munca depusa de avocat, la care se adauga, câta vreme enumerarea are doar caracter exemplificativ, altele pertinente, impuse de obiectul cauzei, natura acesteia, conduita procesuala a partilor.
În speta, sustinerile recurentului nu sunt întemeiate pentru ca, în ceea ce priveste munca depusa în cauza de avocatul ales al intimatei-pârâte, nu se poate retine îndeplinirea defectuoasa, necorespunzatoare a obligatiei ce reveneau acestuia. Nu se poate retine faptul ca activitatea desfasurata de avocat ar fi fost deficitara sau redusa astfel încât sa-i corespunda, în consecinta, un cuantum mai redus al onorariului avocatial.
Aspectele relatate de recurent în criticile sale nu denota îndeplinirea defectuoasa a obligatiei procesuale ale avocatului partii adverse.
În speta, aparatorul intimatei-pârâte a formulat întâmpinare în cauza (f 53- 54), s-a prezentat la termenul dezbaterilor în fond si a formulat concluzii scrise.
Împrejurarea ca recurentul-reclamant a renuntat la judecarea cauzei nu este de natura a devaloriza munca depusa de avocat, proportionala cu gradul de complexitate si obiectul cauzei cu atât mai mult cu cât onorariul perceput este într-un cuantum rezonabil. Intimata-pârâta nu putea anticipa conduita procesuala a recurentului, faptul ca va renunta la judecarea cauzei la al II-lea termen de judecata fara administrarea probelor, astfel încât a fost nevoita pentru protectia drepturilor sale substantial încalcate sa recurga la angajarea unui aparator.
Asadar, având în vedere ca s-a stabilit în mod corect cuantumul cheltuielilor în raport cu munca efectiv prestata si tinând cont ca în baza principiului repararii integrale a prejudiciului care guverneaza materia raspunderii civile delictuale, s-a stabilit culpa procesuala a reclamantului, acesta va suporta efectele contractului de asistenta juridica dintre pârâta si avocat.
Pentru considerentele aratate, Tribunalul, în baza art.312 alin.1 C.pr.civ, va respinge ca nefondat recursul declarat.
