Prin cererea înregistrată la data de 27.02.2013, sub numărul 7061/245/2013, contestatorul A.I. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata SC A. I. SRL, solicitând anularea tuturor formelor de executare, suspendarea executării silite şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Apreciază contestatorul că suma de 82679, 08 lei nu îndeplineşte în mod cumulativ condiţiile privitoare la exigibilitate, lichiditate şi certitudine.
Prin somaţie de plata BEJ P. a pus în vedere contestatorului să achite suma de 82679, 08 lei, din care suma de 73754, 23 lei reprezintă debit datorat potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1788VZ/22.10.2009, suma de 1563, 59 lei reprezintă actualizarea cu indicele de inflaţie, iar suma de 7361, 26 lei reprezintă cheltuieli de executare.
În ceea ce priveşte suma de 73754, 23 lei nu se precizează ce reprezintă acest debit, nu se indică pentru ce perioadă este datorat debitul, astfel încât nu se poate aprecia asupra termenului de prescripţie.
Contestatorul arată că intimata nu şi-a îndeplinit obligaţia de a emite facturi fiscale pentru suma pretinsă.
Titlul executoriu este reprezentat de un bilet la ordin în alb, care a fost completat în mod greşit cu suma ce reprezintă contravaloare marfă, întrucât acest mijloc de plată este destinat exclusiv plăţii penalităţilor.
Se mai invocă de către contestator şi faptul că semnătura de la rubrica avalizat din cuprinsul biletului la ordin nu îi aparţine.
În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 399-402, art. 403, art, 404 alin. (1) C. proc. civ.
Instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei contestaţii la executare, formulate în baza dispoziţiilor art.399, alin.(1) şi urm. din Codul de procedură civilă împotriva executării silite începute prin proprire, prin somaţia din 07 februarie 2013 (f. 43), somaţie comunicată contestatorului la data de 12.02.2013 (f. 57).
Formele de executare silită efectuate în baza unui bilet la ordin pot fi contestate numai pe calea opoziţiei la executare în baza art.62 din Legea nr.58/1934, în cadrul opoziţiei putând fi invocate apărări de fond cu privire la valabilitatea titlului executoriu sau alte apărări legate de raporturile contractuale dintre părţi şi de executarea sau neexecutarea obligaţiilor reciproce.
Contestatorul nu a criticat actele de executare îndeplinite în cauză, ci a înţeles să formuleze apărări de fond cu privire la creanţa ce se execută, creanţă ce rezultă dintr-un titlu executoriu – bilet la ordin – care este un titlu autonom, independent de relaţiile contractuale dintre părţi prin care emitentul se obligă să achite o sumă de bani benebficiarului biletului la ordin.
Apărările de fond în cazul executării silite efectuate în temeiul unui bilet la ordin pot fi valorificate doar pe calea opoziţiei la executare.
Potrivit art.399, alin.(3) din Codul de procedură civilă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Dacă prima condiţie, referitoare la titlul executoriu care să nu fie o hotărâre judecătorească este îndeplinită, cea de-a doua nu este însă, în mod evident îneplinintă, întrucât există dispoziţii legale speciale şi exprese care arată „care este calea de atac împotriva executării silite a biletului la ordin”.
Având în vedere dispoziţiile legale speciale cu privire la executarea cambială, aplicabile şi în ceea ce priveşte biletul la ordin, în termen de 5 zile de la primirea somaţiei debitorul va putea face opoziţie la executare, pe calea acestei opoziţii debitorul cambial putând să opună posesorului cambiei, respectiv al biletului la ordin: excepţii privitoare la nulitatea titlului, excepţii personale, adică cele decurgând din raporturile personale dintre posesor şi debitorul cambie, precum şi excepţii procedurale, respectiv cele privitoare la condiţiile de exercitare a acţiunii sau execuţiei cambiale.
Aşadar, în lipsa formulării acestei opoziţii, pe calea contestaţiei la executare debitorul se va putea plânge doar cu privire la aspectele de nelegalitate ale executării silite începute împotriva sa.
Somaţia de executare, sau somaţiunea de executare, somaţiunea cambială, este obligatorie şi nu corespunde, nici ca formă şi nici ca fond cu somaţia obişnuită întocmită de către executorul judecătoresc.
În condiţiile în care o asemenea somaţiune lispeşte, în mod evident contestatorul se poate plânge în legătură cu acest aspect, fiind posibilă invocarea acestei critici chiar în cadrul unei contestaţii la executare, pentru că în dreptul cambial, somaţia de executare are rolul de transformare a cambiei sau a biletului la ordin dintr-un titlul executoriu provizoriu, într-un titlu definitiv, prin nefacerea opoziţiei în termen de 5 zile de la primirea ei sau prin respingerea opoziţiei.
În prezenta cauză contestatorul nu a invocat lipsa sau nerespectarea formei somaţiunii de executare, ceea ce ar fi avut consecinţe inclusiv asupra termenului de formulare a opoziţiei la executare, ci a înţeles să formuleze, depăşirea termenului de 5 zile pentru formularea opoziţiei la executare, contestaţie la executare prin care să invoce apărări de fond specifice opoziţiei la executare.
Instanţa apreciază că, prin acest mecanism, contestatorul a încercat să eludeze dispoziţiile speciale privitoare la termenul de 5 zile de la primirea somaţiunii de executare în care pot fi valorificate criticile sale referitoare la biletul la ordin, formulând cu depăşirea evidentă a termenului de 5 zile, contestaţie la executare, cale în justiţie care, în materia dreptului cambial, deschide contestatorului posibilitatea să invoce doar critici cu privire la legalitatea actelor de executare.
Or, contestatorul nu numai că nu a invocat nici un motiv de critică privind actele de executare, dar solicită pe calea contestaţiei la executare anularea tuturor formelor de executare, ceea ce echivalează cu anularea întregii executări silite, pentru motive ce vizează desfiinţarea titlului executoriu – bilet la ordin. Rezultatul urmărit de contestator putea fi obţinut doar pe calea opoziţiei la excutare.
Întrucât nu au fost formulate critici cu privire la forma sau comunicarea somaţiunii de executare, instanţa apreciază că restul criticilor invocate de către contestator – excepţia de neexecutare a contractului, în sensul că initmata nu a respectat obligaţia contractuală de a emite facturi, sau că nu a fost respectată obligaţia de a completa biletul la ordin doar cu sumele datorate cu titlu de penalităţi, semnătura falsă de la rubica avalizătii – puteau fi valorificate doar în cadrul unei opoziţii la executare pornite înăuntrul termenului de 5 zile de la data primirii somaţiunii de executare, motiv pentru care instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge ca inadmisibilă contestaţia la executare.
