Contestaţie la executare. părţi parţiale invocate de contestator efectuate anterior începerii executării silite


Prin contractul de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. 3XX/2012 la BNP XX intimata SNL  a împrumutat contestatoarea S.C. O S.R.L. cu suma de 120 000 lei în vederea folosirii în scopul desfăşurării activităţii specifice, sumă ce urma a  fi restituită cel mai târziu la 24.08.2012.

În vedere garantării împrumutului, prin acelaşi contract s-a constituit în favoarea intimatei o ipotecă de rang II, cu notarea interdicţiei de înstrăinare asupra  construcţiei spaţiu comercial  proprietatea S.C. O S.R.L, situat în Dr.Tr.Severin, jud. Mehedinţi, întabulat în Cf vechi cu nr. 2XX, având nr. cadastral 1XXX având suprafaţa construită de 64, 53 m.p. şi utilă de 51, 63m.p. şi terenul aferent acestuia în suprafaţă de 49 m.p. din suprafaţa totală de 663 m.p.  întabulat în c.f. nr. 5XX a mun. Dr.Tr.Severin, având nr. cadastral 1XX.

La 10.10.2012 intimata a solicitat BEJ PM punerea în executare a contractului de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. 3XX/2012, formându-se dosarul nr. 7X/E/2XXX.

La 18.10.2012 a fost încuviinţată executarea silită a contractului de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. 3XX/2012. prin încheierea din camera de consiliu din 18.10.2012 pronunţată în dosarul nr. 1XXXX/225/2012 al Judecătoriei Dr.Tr.Severin.

În cadrul aceluiaşi dosar de executare s-a încheiat şi procesul-verbal privind cheltuielile de executare în cuantum de 8685 lei din data de 01.11.2012 iar la data de 05.12.2012 s-a emis somaţia nr. 7X/E/2XXX ce a fost notată în cartea funciară a imobilului  cu nr. cadastral 1XXXX conform încheierii nr. 3XXX/06.12.2012 şi a fost comunicată debitorului prin afişare la sediul acestuia, la 07.12.2012, conform dovezii de primire  din 07.12.2012.

Conform art. 399 alin. 1 C.pr.civ. „Împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţiei de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.”

Potrivit disp. art. 3712 alin. 1 C.p.c. pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege.

Conform art. 399 alin. 1 C.proc civ. împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi  prin executare.

Conform alin 2 al aceluiaşi articol nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, conform alin 3 al aceluiaşi articol, după ce  a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie , dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în cadrul  contestaţiei la executare apărări de fond  împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Ca atare, contestatia la executare este mijlocul procesual prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor si formalităţilor stabilite de procedura execuţională, se pot plânge instanţei competente in vederea desfiinţării sau anularii formelor sau actelor de executare nelegale.

Vizând exclusiv desfiinţarea masurilor nelegale de urmărire silita, contestaţia la executare nu are aptitudinea declanşării unei noi judecăţi de fond si nici natura juridica a unei cai de atac de reformare.

Conform art. 67 din Legea 36/1995 contractul de împrumut autentic constituie titlu executoriu.

Întrucât acest titlu executoriu, contract de împrumut cu garanţie imobiliară  autentificat sub nr. 3XX/2012, nu a fost pus în executare de bunăvoie, intimata a apelat la executarea silită a acestuia, în mod legal fiind încuviinţată de către instanţă executarea silită.

Deşi contestatorul motivează că nelegalitatea încuviinţării silite constă în faptul această creanţa executată nu are caracter cert, lichid şi exigibil, fiind aplicabile prevederile art. 373 indice 1, alin 4 pct. 3 C.proc civ., această apărare nu poate fi luată în considerare, fără un suport probator în acest sens.

Mai  mult de cât atât,  conform art. 371 indice  1 alin 3 C.proc.civ.  executarea silită are loc în oricare din formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu.

Astfel contestatorii susţin că la data încuviinţării se achitase o parte din creanţă, fără a preciza sau a face probe certe în sensul unei astfel de  plăţi.

Caracterul cert, lichid si exigibil al creanţelor rezultate dintr-un contract depinde de clauzele contractului respectiv.

Creanţa este certa daca existenta sa rezulta din contract sau din alte acte emanate de debitor sau însuşite de acesta.

Creanţa este lichida atunci când cuantumul ei este determinat prin contract sau este determinabil cu ajutorul contractului sau al altor acte emanate de debitor sau însuşite de acesta.

Exigibilitatea creanţei reprezintă scadenţa acesteia, care de regula este stabilita prin contract, data până la care ea trebuie achitată.

Contractul de împrumut cu garanţie imobiliară  autentificat sub nr. 3XX/2012 îndeplineşte cele trei condiţii enumerate mai sus, legea însăşi conferindu-i valoarea de titlu executoriu.

În ceea ce priveşte plata parţială invocată de contestatori intervenită anterior începerii executării silite, din actele existente la dosar, respectiv contract de împrumut din 10.10.2012 (fila 61),  contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1XX/2012, nota contabilă nr. 16/februarie 2012, centralizator privind rambursare parţială împrumut, nota contabila nr. 14 din noiembrie 2012, nota contabila nr. 13 şi nr. 123 din octombrie 2012, chitanţa din 09.08.2012 (fila 81-95), nu rezultă o astfel de plată parţială, aceste înscrisuri nereprezentând  mijloace de plată ce atestă plăti  parţiale ale împrumutului către intimată sau consemnări de sume de bani la dispoziţia intimatei în vederea stingerii creanţei.

De asemenea contestatorii s-au prevalat în apărea formulată de existenta contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1XX/2012, susţinând că prin încheierea acestuia ar fi achitat o parte din datoria ce o aveau către intimată, prin transferarea proprietăţii asupra unui imobil către soţul intimate, în realitate nefiind perceput un preţ. Analizând acest contract, el atestă înstrăinarea către cumpărătorul BDG  căsătorit cu intimata  SNL  de către  vânzătorii ON şi ODM a unui imobil  apartament  situat în Dr.Tr.Severin, jud. Mehedinţi, în schimbul sumei de 77 000 lei, preţul fiind plătit în integralitate conform cererii de autentificare adresată BNP XXX din 16.10.2012(fila 62). În concluzie acest contract nu atestă o  stingere parţială a obligaţiei atestată prin titlu executoriu, coroborat cu înscrisul intitulat „Contract de împrumut” din 10.10.2012 (fila 61), aceste două înscrisuri nu îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de art. 1595 N. C. civ.  privind subrogaţia şi nici alte condiţii legale  care să încadreze aceste operaţiuni într-o modalitate de transmitere sau transformare a obligaţiei, nici într-o modalitate de stingere, cel puţin parţială, a obligaţiilor de plata stipulată de titlu executoriu, modalităţi prevăzute în Cartea a V-a,  titlul VI şi titlul VII, din Noul Cod Civil. 

În ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de executare, se reţine că potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000 republicată privind executorii judecătoreşti, pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

Pe de altă parte, art. 55 alin. 3 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001 (pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti) prevede că la stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa apreciază onorariul executorului judecătoresc şi  celelalte cheltuieli de executare au fost corect stabilite raportat atât la valoarea creanţei de recuperat cât şi la complexitatea actelor de executare estimate de executor şi efortul intelectual ce îl impune acest dosar de executare.

Prin urmare, instanţa, constatând că au fost respectate condiţiile şi formalităţile prevăzute de procedura execuţională şi că nu au fost săvârşite neregularităţi cu prilejul încuviinţării şi  executării silite, urmează să respingă ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată.

În baza art. 274 alin 1 C.proc civ va obliga contestatorii la plata către intimată a sumei de 800 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr. 850/08.03.2013,(fila99).