Contestaţie la executare. Reindividualizarea pedepsei. Inadmisibilitate.
Prin contestaţia la executare înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 03.06.2011 sub număr unic de dosar 4456/117/2011, contestatorul RV a contestat executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii de 23 de ani, emis în baza sentinţei penale nr. 1530 din 03.12.2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, arătând în motivarea cererii sale că pedeapsa aplicată este prea mare.
Prin sentinţa penală nr. 266 din 30.06.2011 Tribunalul Cluj, în temeiul art. 42 rap. la art.461 alin.2 Cod procedură penală a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul RV în favoarea Tribunalului Giurgiu.
Pentru a se pronunţa astfel Tribunalul Cluj a reţinut că potrivit art. 461 alin.1 Cod procedură penală, contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă, sau când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, ori când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare sau când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
În conformitate cu alineatul 1 al aceluiaşi text de lege , cazurile prevăzute la literele a, b şi d ale alineatului precedent, adică atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, sau când executare este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, ori când se invocă amnistia, prescripţia graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice incident ivit în cursul executării, contestaţia se face, la instanţa de executare, sau când cel ce formulează contestaţia se află în detenţie, contestaţia se face la instanţa în circumscripţia căreia se află locul de deţinere, dar corespunzătoare în grad instanţei de executare, iar pentru cazul prevăzut la litera c a alineatului 1 al art.461 Cod procedură penală şi anume atunci când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, este competentă instanţa care a pronunţat acea hotărâre.
S-a reţinut că, în speţă competenţa aparţine Tribunalului Giurgiu ca instanţă corespunzătoare în grad Tribunalului Bucureşti (instanţa de executare), locul de deţinere – Penitenciarul Giurgiu – aflându-se în circumscripţia Tribunalului Giurgiu.
La data de 18.07.2011, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, sub acelaşi număr.
Examinând contestaţia la executare formulată de condamnatul RV, Tribunalul reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 461 Cod procedură penală, contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altor persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere sau micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Cum motivul invocat de condamnat, de reindividualizare a pedepsei aplicate, nu se încadrează în cele limitativ şi expres prevăzute de lege, Tribunalul va respinge ca inadmisibilă contestaţia la executare.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală contestatorul va fi obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
