Contestatoarea a formulat contestaţie la executare şi cerere de suspendare a executării silite dispuse de către BEJ, prin emiterea adresei de înfiinţare a popririi în dosarul de executare la solicitarea creditorului, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civila, motivat de faptul că a fost înregistrată la direcţia regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi adresa de înştiinţare a înfiinţării popririi emisă în dosarul de executare la solicitarea creditorului, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința. De asemenea, contestatoarea a precizat faptul că s-a procedat la înfiinţarea popririi asupra conturilor bancare ale acesteia până la încasarea sumei reprezentând drepturi salariale conform OUG 71/2009 – înscrise în titlu executoriu, actualizate în raport cu indicele de inflaţie şi a sumei reprezentând cheltuieli de executare conform procesului verbal.
Prin Sentinţa nr. a fost admisă acţiunea formulată de mai mulţi reclamanţi, printre care şi intimatul, în contradictoriu cu pârâtele, fiind obligate pârâtele la plata către reclamanţi la plata drepturilor băneşti reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare începând cu data de 01.01.2004 şi până la data efectivă, actualizată cu indicele de inflaţie. Hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului .
Ulterior creditorul a formulat cerere de punere în executare a acestei sentinţe împotriva celor doi pârâţi debitori, fiind încuviinţată cererea de executare silită a acestei hotărâri judecătoreşti mai sus menţionat, prin încheierea nr.
Ca urmare a emiterii somaţiei de plată către contestatorii din prezenta cauză în dosarul cu nr., contestatorii debitori au formulat contestaţie la executare ce a format obiectul dosarului cu nr., în care a fost pronunţată sentinţa nr., prin care a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoare, dispunându-se anularea actelor de executare emise de Biroul Executorului judecătoresc în dosarul de executare nr..
Prin această hotărâre s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că instanţa de executare este Judecătoria Galaţi, că un executor judecătoresc cu sediul în mun. Brăila nu avea competenţa de a demara executarea silită, stabilind că în aceste condiţii actele de executare silită întreprinse de Biroul Executorului Judecătoresc în dosarul de executare nr. sunt nelegale.
Înainte de pronunţarea acestei hotărâri, ultimul act de executare silită în dosarul de executare silită nr. al BEJ era reprezentat somaţia ce a făcut obiectul contestaţiei la executare menţionate.
Următorul act de executare după emiterea somaţiilor este reprezentat de emiterea procesului verbal provizoriu de stabilire a cheltuielilor de executare, întocmit la aceeaşi dată când a fost emisă şi adresa de înfiinţare a poprii asupra conturilor deschise la trezoreria Galaţi de către Direcţia regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.
Instanța a admis contestaţia la executare, aceasta fiind întemeiată, dar nu pentru nerespectarea disp. art. 387 al. 1 cod proc. civilă, invocată de către contestator, căci pentru executarea silită prin poprire, potrivit art. 454 al. 1 cod procedură civilă, nu este necesară emiterea unei somaţii.
În conformitate cu disp. art. 379 al. 1 cod procedurănicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Între cauza ce a format obiectul dosarului cu nr. 1294/233/2011 al Judecătoriei Galaţi şi prezenta cauză nu există triplă identitate de obiect, cauză şi părţi, căci în prezenta cauză se contestă un alt act de executare, respectiv executarea silită prin poprire. Însă hotărârea pronunţată anterior în dosarul cu nr. … al Judecătoriei Galaţi,se bucură de prezumţie de lucru judecat.
Ca hotărâre irevocabilă, sentinţa nr. 3467/08.04.2011 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. …….. se bucură de putere de lucru judecat, conform art.377 alin.(2) pct.1 C.proc.civ. cu referire la art.1200 pct.4 şi art.1202 alin.(2) C.civ., aşa încât dezlegarea dată, prin această sentinţă, problemei de drept referitoare la faptul că aparţine unui judecător din circumscripţia judecătoriei Galaţi competenţa de demarare a executării silite.
Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Prezumţia nu opreşte judecata celui de-al doilea proces, ci doar uşurează sarcina probaţiunii, aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., în relaţia dintre părţi, prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat.
Având în vedere că prin sentinţa nr. nr. 3467/08.04.2011 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. …. s-a stabilit deja cu putere de lucru judecat faptul că executorul judecătoresc cu sediul în Brăila nu este competent să demareze executarea silită, instanţa, în prezenta cauză în care se contestă continuarea executării silite, în acelaşi dosar de executare, în baza aceluiaşi titlu executoriu, la cererea aceluiaşi creditor, împotriva aceloraşi debitori, nu poate pronunţa o altă soluţie decât cea de admitere a contestaţiei la executare.
Potrivit disp. art. 389 al. 1 din vechiul cod procedură civilă – cod ce guvernează executarea silită pornită împotriva contestatoarei – în ipoteza în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei iar potrivit art. 391 din vechiul cod de procedură civilă încălcarea acestor dispoziţii atrage anularea executării.
Efectele perimării sunt reglementate de disp. art. 254 cod proc. civilă anterior, în sensul că toate actele de executare silită nu îşi produc efectul.
În ceea ce priveşte însă capătul de cerere privind investirea cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti reprezentând titlul pus în executare, instanţa a respins acest capăt de cerere, deşi dispoziţiile legale (art. 399 al. 2 1 cod proc. civilă) permit anularea acestei încheieri. Investirea cu formulă executorie a unei hotărâri reprezintă o procedură necontencioasă, prealabilă, pentru ca hotărârea sau alt înscris să poată fi pus în executare. Conform art. 376 al. 1 se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.
Sentinţa respectivă reprezintă o hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care se stabileşte o creanţă, constând în drepturile băneşti reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare începând cu data de 01.01.2004 şi până la data efectivă, actualizată cu indicele de inflaţie.
La acest moment, drepturile creditorilor nu pot fi valorificate, însă în măsura în care ulterior vor fi complinite lipsurile iniţiale, drepturile salariale obţinute ca urmare a pronunţării sentinţei în dosarul nr., vor putea fi valorificate de către intimată.
De asemenea, instanța a precizat faptul că Decizia nr. 20/2009 a ICCJ, invocată de contestatori, nu se aplică în faza executării silite, ci doar în faza judecăţii, anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti.
Apreciind că investirea cu formulă executorie a fost legal realizată, instanţa urmează să respingă ca nefondat capătul de cerere privind anularea încheierii de şedinţă în dosarul nr.
În baza art. 403 alin. 1 C.proc.civ., potrivit căruia „până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă”, instanţa a respins capătul de cerere privind suspendarea executării silite ca fiind rămas fără obiect.
Pentru aceste motive, instanța a admis în parte contestaţia la executare, astfel cum a fost completată, a anulat actele de executare realizate de BEJ în dosarul de executare silită, încheierea de şedinţă pronunţată în dosarul nr., respingând ca nefondat capătul de cerere privind anularea încheierii de şedinţă în dosarul nr. și, în final, a respins capătul de cerere privind suspendarea executării silite ca rămas fără obiect.
