1.Drept civil. Contestaţie împotriva unei decizii emisă de A.V.A.S. în aplicarea Legii 10/2001. Competenţa.
Cuprins pe materii: Drept civil. Contestaţie împotriva unei decizii emisă de A.V.A.S. în aplicarea Legii 10/2001. Competenţa.
Indici alfabetici: Drept civil. Contestaţie împotriva unei decizii emisă de A.V.A.S. în aplicarea Legii 10/2001. Competenţa.
Legislaţie relevantă: art 26 alin.3 din Legea 10/2001.
Competenţa stabilită de art.26 alin.3 din Legea 10/2001 este o competenţă teritorială exclusivă, de la care nici părţile, nici instanţa nu pot deroga.
Decizia civilă nr.766 din 21 iunie 2010 a Curţii de Apel Bacău
Judecător Sorina Ciobanu
Prin sentinţa civilă nr. 328 din 15 martie 2010 pronunţată de Tr. Nţ. în dosarul nr. 4666/103/2009 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale. S-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de reclamantul H. A. în contradictoriu cu pârâta A. V. A. S. în favoarea Tr. B.– secţia civilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tr. Nţ. sub nr. 4666/103/2009 reclamantul H. A. a chemat în judecată pârâta A. V. A. S. solicitând anularea deciziei nr. 263/31.08.2009 privitoare la imobilul situat în P. Nţ., B-dul Republicii, nr. 7, jud. Nţ.
La termenul din 15.03.2010, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o, pentru următoarele considerente:
Reclamantul a învestit instanţa cu o contestaţie împotriva deciziei nr. 263/31.08.2009 emisă de A.V.A.S. în aplicarea Legii nr. 10/2001, prin care s-a respins ca tardivă notificarea nr. 108/2007.
Legea nr.10/2001 prevede reguli procesuale speciale privind competenţa instanţei care judecă în fond contestaţiile formulate împotriva dispoziţiei sau deciziei de respingere a cererii de restituire a imobilelor.
Astfel, potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, „decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
În speţă, entitatea învestită cu soluţionarea notificării este A.V.A. S., iar sediul central al acestei instituţii este în B. (Strada Cpt. Av. Alexandru Serb?nescu nr. 50, sector 1).
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul H.A.,recurs declarat şi motivat în termen, înregistrat pe rolul C. A. Bc. sub nr. 4666/103/2009.
A fost criticată soluţia primei instanţe, susţinându-se că este o persoană în vârstă, bolnavă şi că nu are posibilităţi materiale pentru a se deplasa la B., cu atât mai mult cu cât – invocă el – toate documentele legate de acest caz se află în oraşul P. Nţ.
După ce face o trecere în revistă a întregii situaţii de fapt, recurentul susţine că excepţia necompetenţei teritoriale a fost greşit admisă.
În susţinerea recursului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Intimata legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a depus întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului, a dispoziţiilor art. 304, 3041 , 312 Cod procedură civilă, Curtea a constatat caracterul său nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speţă suntem în prezenţa unei contestaţii împotriva unei decizii emisă de A.V.A.S. în aplicarea Legii 10/2001, art. 26 alin.3 din Legea 10/2001 stabilind competenţa contestaţiei în favoarea secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii deţinătoare, sau, după caz, al unităţii învestite cu soluţionarea notificării.
Cum în speţă entitatea învestită cu soluţionarea notificării este A. V. A. S., şi cum sediul central al acesteia este în B., rezultă că competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei civile a Tr. B.
Dispoziţiile art. 26 alin.3 din Legea10/2001 au un caracter imperativ, de ordine publică, de la care părţile nu pot deroga, iar instanţele sunt obligate să le respecte (în acelaşi sens decizia nr.2492 din 19 martie 2007 a Î.C.C.J. – secţia civilă şi de proprietate intelectuală).
Prin prisma acestor considerente, susţinerile recurentului referitoare la stare de sănătate, starea materială şi la faptul că actele necesare soluţionării litigiului s-ar afla în judeţul Nţ, vor fi înlăturate ca fără relevanţă juridică în cauză.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispoziţiilor art.312 Cod procedură civilă, a fost respins ca nefondat recursul.
