Drept civil Contestaţie la executare. Pe calea contestaţiei la executare nu este permisă reluarea dezbaterilor asupra unui litigiu soluţionat prin hotărâre irevocabilă.


 

 

 Drept civil Contestaţie la executare.

 Pe calea contestaţiei la executare nu este permisă reluarea dezbaterilor asupra unui litigiu soluţionat prin hotărâre irevocabilă.

Decizia civilă nr. 320/2010

 Prin sentinţa civilă nr. 4893/02.10.2009 Judecătoria Giurgiu a  respins contestaţia la executare formulată de  contestatorul Municipiul Giurgiu prin Primar I.L., în contradictoriu cu intimatul E.D.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din titlul  numiţilor J.I. şi J.M. rezultă că terenul proprietatea acestora se învecinează la S cu C.D., iar la E cu drum de  acces, pe când terenul intimatului şi pentru care s-a realizat punerea în posesie  solicitată are ca  vecini la N pe C.D., iar la E – str. X, aceeaşi situaţie fiind  relevată şi de procesul verbal de punere în posesie al numiţilor  J.I. şi J.M.

Interpretând logic datele diferite privind amplasamentul celor două terenuri instanţa a  constatat că rezultă indubitabil că acestea nu se pot suprapune.

Judecătorul fondului nu a reţinut  suprapunerea identificată  de expertul topograf consultat în cauză,  deoarece identificarea acelei porţiuni de  teren nu satisface cerinţele de vecinătate  impuse de titlul de proprietate nr. X/1993, modificată ulterior  datei de 05.11.2007,  suprafaţa identificată  de expert putând constitui cel mult o posesie  de fapt a persoanelor respective , neîntemeiată  pe un drept.

Cum dreptul conferit  de cel obligat la predarea terenului către intimat , respectiv  Municipiul Giurgiu , prin titlul numiţilor J. nu se suprapune peste terenul corespunzător dreptului de proprietate al intimatului, instanţa de fond a concluzionat  că demersul contestatorului nu este întemeiat.

Împotriva sentinţei civile nr. 4893/02.10.2009 pronunţată de Judecătoria Giurgiu, a declarat recurs în termen legal  contestatorul Municipiul Giurgiu prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, acesta solicitând în temeiul dispoziţiilor  art.304. pct.8 şi pct.9, precum şi art.304/1 cod proc. civ. – admiterea recursului,  modificarea sentinţei recurate, deoarece instanţa de fond  a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura, înţelesul lămurit şi neîndoielnic al acestuia, hotărârea fiind  lipsită de temei legal.

În motivarea recursului, recurentul contestator arată că  din practicaua  sentinţei civile nr.4893/02.10.2009, rezultă faptul că reprezentantul instituţiei  a depus la dosarul cauzei schiţa emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în care se menţionează amplasamentul terenului, acesta solicitând  admiterea contestaţiei la executare formulată împotriva actelor de executare la cererea creditorului şi anularea formelor de executare, a dosarului de executare şi a procesului verbal nr.5420 din 27.02.2008, învederând că, prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar specialitatea topografie – P.D., s-a stabilit în ce limite se suprapune terenul în suprafaţă de 300 m. p. atribuit moştenitorilor J. ce face obiectul terenului executat pentru pârâtul E.D..

 Mai arată acesta că potrivit adresei înaintată către expert din data de 04.09.2009 existentă în dosarul de fond, instanţa a solicitat ca până la termenul de judecată din data de 04.09.2009, să procedeze la efectuarea unui raport de expertiză real şi nu fictiv care să răspundă obiectivelor şi să stabilească concluziile personale pe baza măsurătorilor şi identificării la faţa locului şi nu să redea ceea ce este înscris în titlul de proprietate al părţilor.

 Recurentul consideră că,  în mod greşit instanţa de fond a apreciat că, nu sunt dovezi suficiente pentru acest teren, precum şi faptul că amplasamentul nu este acelaşi.

 Mai arată acesta că în raportul de expertiză depus la dosar nu sunt menţionate coordonatele stereografice, iar din  concluziile expertului rezultă că terenul în suprafaţă de 300 m. p. deţinut de moştenitorii J. în cvartal X, Municipiul Giurgiu se suprapune în totalitate peste terenul deţinut de E.D., terenul fiind  liber de construcţii.

 Învederează de asemenea că din lucrarea de Evidenţă Funciară a oraşului  Giurgiu, anul 1964, rezultă următoarele: la parcela X şi parcela Y figurează E.I. la adresa din Municipiul Giurgiu,  Şoseaua X, nr. Y cu elemente de identificare suprafeţe: 90x 18,00 arabil 0,16 ha , 14 x 18,00 curţi construcţii 0,03 ha,  la parcela Z figurează Z. la adresa din str. X, cu elemente de identificare suprafaţă: 45 x 21,00 arabil 0,09 ha.

 Mai arată recurentul contestator că  modificarea titlului de proprietate nr.X din 06.10.1993, în sensul radierii suprafeţei de 300 m.p. extravilan din tarla 3,6,7,46/1, parcela 7/2, 8/2 şi 46/2 şi înscrierea acestei suprafeţe în titlu, în intravilan cvartal 27 are elemente de identificare suprafaţa din lucrarea de Evidenţă Funciară a oraşului Giurgiu, anul 1964, parcela 1737 unde figurează Z. cu 0,09 ha.

 Precizează de asemenea că prin sentinţa civilă nr.213/23.08.2007 instanţa a dispus  restituirea în natură a imobilului teren cu suprafaţa de 616,49 m.p. situat în Mun. Giurgiu, str.X, nr. Y (fost Z) reclamantului E.D.

 Mai arată acesta că  Legea 10/2001 obligă restituirea în natură pe vechiul amplasament, însă în speţă, din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert F.R. nu rezultă cum s-a făcut identificarea terenului (doar declaraţia unei vecine şi a unei schiţe care lipseşte din expertiză), felul în care s-a executat suprapunerea între situaţia veche şi cea actuală astfel că suprafaţa menţionată în expertiză nu poate fi concretizată pe  teren, schiţa  anexată  expertizei  neprezentând coordonate stereografice 1970 ale terenului delimitat. astfel că nu se poate face o verificare exactă; deosebirea dintre legea 10/2001 şi legea 18/1991 făcându-se  prin faptul că Legea nr. 18/1991 permite reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament nerevendicat în baza legilor de fond funciar sau în baza Legii 10/2001.

Învederează recurentul că planul vechi cu cele două amplasamente revendicate de intimatul  E.D. şi moştenitorii J. V.I., J.E. şi J.S. trebuie să aibă acelaşi sistem de coordonate cu planurile anexate la expertizele întocmite de expert P.D. şi expert F.R. pentru a se putea verifica dacă locaţiile revendicate sunt cele de pe vechiul plan.

 Menţionează de asemenea că în urma analizării sentinţei recurate şi  a raportului de expertiză tehnică întocmit în dosarul cauzei, consideră eronată hotărârea instanţei motivată fiind de faptul că, expertul numit să efectueze expertiza nu a prezentat coordonatele punctelor de contur a celor două terenuri (măsurate în sistem STEREO 70), nerespectând astfel obiecţiunile formulate. Consideră că,  prezentând cele solicitate,  se putea identifica în mod clar şi fără dubii amplasamentele celor două terenuri, incluzând şi ipoteza că vecinătăţile terenurilor ar putea fi greşite.

 Recurentul consideră că interpretarea instanţei de fond în sensul că  terenurile nu se pot suprapune, este greşită, având în vedere restituirea în natură către E.D. a suprafeţei de 616,49 m.p şi modificarea titlului de proprietate nr.X/1993 în sensul radierii suprafeţei de 300 m.p. extravilan din tarla 3,6,7,46/1, parcela X,Y şi Z şi înscrierea acestei suprafeţe în titlu, în intravilan cvartal X are elemente de identificare suprafaţa din lucrarea de Evidenţă Funciară a oraşului Giurgiu, anul 1964, parcela 1737 unde figurează Z. cu 0,09 ha şi este interzisă de legea 10/2001 pentru E.D.

 În drept, s-au invocat dispoziţiile  art.304. pct.8 şi pct.9, art.3041 şi art.312. (2)  Cod  procedură civilă.

 S-a solicitat judecarea cauzei şi în condiţiile art.242 alin.2 din Codul de Procedură Civilă.

 La data de 25.02.2010 intimatul E.D. a  formulat întâmpinare prin care a învederat că recursul este neîntemeiat, pe de o parte că,  aşa cum constată instanţa de judecată , terenul care a fost acordat abuziv numiţilor J.I. şi J.M. ( 300 mp intravilan ) după ce aceştia primiseră terenul în extravilan , pe considerentul că terenul ar fi liber , are alţi vecini decât terenul restituit în baza Legii nr. 10/2001.

 Mai arată acesta că, în considerarea acestui fapt , instanţa de fond a reţinut că nu există elemente de suprapunere .

 Învederează acesta că susţinerile recurentului sunt  contrazise de faptul că J. I. , J.E. şi J.S. au solicitat instanţei , într-o cauză separată , dosar nr. 1070/236/2010 , cu termen la 12.03.2010 , modificarea propriului titlu de proprietate, pe considerentul înscrierii unor vecinătăţi eronate, toţi aceştia , pentru care este formulată şi contestaţia la executare,  au cerut suspendarea procesului care are ca obiect revendicarea terenului.

 Menţionează  de asemenea că nu înţelege  raţiunea pentru care recurentul insistă pe reconstituirea proprietăţii numiţilor J. , în condiţiile în care reconstituirea nu se face pe acelaşi amplasament,  iar solicitarea de modificare a titlului anterior, prin transferarea terenului în intravilan, s-a solicitat în baza unor informaţii nereale, în sensul că terenul ar fi liber, aspect contrar realităţii, iar  legea interzice modificarea, pe calea contestaţiei la executare , a unui titlu de proprietate.

 Mai arată acesta că  deţine titlu , în baza Legii nr. 10/2001 , constând în dispoziţia Primarului mun. Giurgiu nr.13197 din 20.11.2007 şi sentinţa civilă nr.213/23.08.2007 a Tribunalului Giurgiu , Dispoziţia fiind  pusă deja în executare , terenul fiind înscris în cartea funciară şi din moment ce Legea nr. 10/2001 statuează în sensul că dispoziţia de restituire pentru care s-au îndeplinit formele de publicitate reprezintă titlu executoriu – este inadmisibilă contestaţia la executare , contestaţie care vizează chiar titlul.

 Consideră că ceea ce este de neacceptat este faptul că se încearcă , pe calea unei contestaţii la executare , antamarea fondului , respectiv punerea în discuţie a titlului de proprietate şi aceasta în condiţiile în care , după ce s-a obţinut titlu , cu caracter şi de titlu executoriu , prin operaţiuni nelegale s-a „transferat” terenul extravilan , reconstituit pe numele J.I. şi J.M. în teren intravilan,  pe considerentul că ar exista teren liber .

 Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu sentinţa pronunţată şi recursul formulat, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

 Astfel, se reţine că în mod corect judecătorul fondului a respins contestaţia formulată de petentul Municipiul Giurgiu prin Primar reţinând că nu s-au constatat încălcări ale dispoziţiilor art. 399-402 cod proc. civ. invocate şi nici nu s-a putut stabili identitatea între terenul în litigiu şi terenul proprietatea  numiţilor J.I. şi J.M., aşa cum se pretinde de către contestatoare.

 În acest context, se reţine că nici din probele dosarului şi nici chiar din motivarea contestaţiei nu s-au identificat şi nici măcar invocat neregularităţi în procedura execuţională, singurul  motiv invocat de contestatoare fiind acela că pentru parte din  terenul în litigiu şi care face obiectul procesului verbal încheiat la 27.02.2008 de executorul judecătoresc I.I., mai există  un titlu de proprietate emis pe numele altor persoane, respectiv numiţii J.I. şi J.M..

 Or, în această situaţie, eventual, ar fi putut introduce contestaţie ca şi terţi persoanele ce pretind un drept de proprietate, asupra titlului supus executării silite, conform dispoziţiilor art. 401 alin. 2 cod proc. civ., şi nu debitorul Municipiul Giurgiu prin Primar.

 Pe de altă parte, reţine tribunalul că pe calea executării silite se tinde practic la o repunere în discuţie a unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, respectiv sentinţa civilă nr. 213/23.08.2007, aspectele învederate de către contestatoare referindu-se la chestiuni de fond ce antamează  raporturile juridice dintre părţi, fapt inadmisibil, în condiţiile în care apărările respective puteau fi invocate în cursul  judecăţii de fond sau prin exercitarea căilor legale de atac, cu atât mai mult cu cât modificarea titlului de proprietate nr. X/1993 emis numiţilor J.I. şi J.M., ca moştenitori ai defunctului J.V., în sensul trecerii din extravilan în intravilan a suprafeţei de 300 mp ce se pretinde că în prezent se suprapune cu terenul în litigiu, a fost solicitată de Comisia pentru Stabilirea dreptului de proprietate a mun. Giurgiu – al cărui reprezentant legal este Primarul mun. Giurgiu – ce reprezintă şi în speţa de faţă reclamanta autoritatea administrativ teritorială  Municipiul Giurgiu, şi ce a reprezentat şi Primăria Giurgiu, în litigiul ce a format obiectul dosarului nr. 445/122/2007 finalizat cu pronunţarea sentinţei  civile nr. 213/23.08.2007. Ori,  nici împotriva acestei sentinţe nu s-a exercitat calea de atac a recursului şi nici împotriva sentinţei civile nr. 2938/04.05.2007 prin care s-a admis, aşa cum  am arătat deja, acţiunea Comisiei Locale de fond funciar Giurgiu şi s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 28235/06.10.1993 în sensul radierii suprafeţei de 300 mp extravilan din tarlaua 3,6,7,46/1, parcela 7/2, 8/2, 46/2 şi  inserarea acesteia în intravilan cvartal 27.

 Or, este evident că la data pronunţării sentinţei civile nr. 213/23.08.2007, Primarul mun. Giurgiu cunoştea situaţia terenului respectiv, câtă vreme sentinţa civilă nr. 2938/04.05.2007 era deja pronunţată, deşi nu devenise irevocabilă; oricum aceasta devenind irevocabilă anterior sentinţei civile nr. 213/23.08.2007, care nici ea nu a fost atacată cu apel, fiind însuşită de Primarul mun. Giurgiu, ce a emis în aplicarea ei Dispoziţia nr. 13197/20.11.2007, pentru ca ulterior să invoce  motive de fond pe calea  prezentei contestaţii la executare, contrar dispoziţiilor legale.

 Mai mult, reţine tribunalul că această din urmă sentinţă a fost pusă în executare, astfel după cum rezultă din actele  întocmite de executorul judecătoresc I.I., executarea fiind  finalizată, imobilul fiind intabulat deja în cartea funciară pe numele intimatului pârât E.D.

 Practic se reţine că pe calea contestaţiei la executare  se încearcă a se obţine o comparare a titlurilor, respectiv cel al intimatului E.D. şi cel al  numiţilor J.I. şi J.M. (care nici nu sunt părţi în cauză).

 Prin urmare, pentru considerentele expuse,  tribunalul a considerat că recursul formulat împotriva sentinţei civile nr.4893/02.10.2009 pronunţată de Judecătoria Giurgiu nu poate fi  decât respins ca nefondat, eventualele neînţelegeri dintre părţi neputând fi în nici un caz rezolvate pe această cale a contestaţiei la executare, prin care se tinde în fapt, la punerea în discuţie a legalităţii şi temeiniciei titlului executoriu, aspect inadmisibil, aşa cum am precizat şi care ar duce la încălcarea principiului puterii lucrului judecat, nesusţinându-se  că executarea silită s-ar fi făcut cu încălcarea condiţiilor şi formalităţilor prevăzute de lege, astfel încât să se impună desfiinţarea respectivelor acte şi eventual, întoarcerea executării silite.