Litigii de muncă. Fond.
Contestaţie decizie de concediere.
(Tribunalul Călăraşi, Sentinţa civilă nr. 791/10 Februarie 2011)
Prin acţiunea formulată la data de 3 ianuarie 2011 şi înregistrată sub numărul -/116/2011, reclamantul BE în contradictoriu cu SC Enel Distribuţie Dobrogea SA- a formulat contestaţie împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă nr. -/02.12.2010 emisă de pârâtă.
Solicită anularea deciziei nr. -/02.12.2010, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi conexe, actualizate de care ar fi beneficiat precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii acestei decizii prin reintegrarea pe postul şi funcţia deţinută anterior.
În motivarea contestaţiei arată că decizia contestată cuprinde motivări neconforme cu realitatea în sensul că toate absenţele sale au fost justificate, solicitând de fiecare dată acordul conducerii, din motive obiective generate de problemele de ordin medical.
Precizează că a cerut prin e-mail acordarea acelor zile din cauza imposibilităţii de prezentare; referitor la zilele din luna octombrie în care a absentat, a fost la medic, care i-a prescris o reţetă medicală şi i-a spus să aibă un repaus total, dar i-a comunicat faptul că numai după ce aduce o adeverinţă de la serviciu ii poate prescrie concediul medical. Prescripţia medicală datează din 26.10.2010, a solicitat adeverinţă la societatea pârâtă care i-a fost comunicată abia pe data de 28.10.2010, într-o zi de vineri, la sfârşitul zilei, motiv pentru care nu i s-a putut prescrie şi în documente concediul medical decât începând cu ziua de 01.02.2010, prima zi lucrătoare.
Cu privire la acuzaţiile că ar fi citit eronat contoarele anumitor societăţi, arată că acestea sunt mari consumatori de energie electrică, având între altele ca şi obiect de activitate restaurante şi că, între momentul în care a citit consumul lor de energie şi momentul în care echipa de control a găsit divergenţe de consum faţă de ce consumase contestatorul a trecut o perioadă foarte mare, timp în care acestea puteau consuma energia ce apare ca diferenţă.
Chiar dacă se presupune că ar fi o greşeală a sa datorită volumului mare de muncă, prejudiciul pârâtei nu este irecuperabil cantităţile reale de consum fiind înregistrate şi facturate.
Pârâta în motivarea deciziei atacate consideră că i-ar fi aplicabile dispoziţiile pct.12 din Capitolul II din Contractul individual de muncă, text care stipulează situaţiile în care prevedere „favorizarea consumatorului prin diminuarea indexului”, fără a se face vreo dovadă că el a prezentat un index mai mic în acest scop.
Consideră că motivarea aplicată este prea mare faţă de faptele de care este învinuit fiind disproporţionată în raport cu faptele sale.
Deoarece la motivarea în drept a deciziei s-a consemnat BM în loc de BE consideră că decizia este nulă.
În drept: art. 82 corob. cu art. 112 Cod pr.civilă, art. 274 Cod pr.civilă şi art. 268 al.5 C.M.
Pârâta SC Enel Distribuţie Dobrogea SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei.
Faţă de apărările contestatorului că se motivează din punct de vedere medical repetatele absenţe, se arată că nu au fost comunicate către societate acte medicale de concediu nici în luna ianuarie 2010 când are 3 absenţe nemotivate, nici în luna septembrie 2010 când are 2 absenţe nemotivate, şi nici în luna octombrie 2010 când a lipsit nemotivat timp de 5 zile, în datele de 22,25,27,28 şi 29 octombrie 2010. Contestatorul a motivat că i-a fost eliberat mai târziu concediul medical pentru faptul că a obţinut adeverinţa târziu la sfârşit de săptămână şi a prezentat-o la medic luni.
Consideră că apărarea nu este reală deoarece pe baza acelei adeverinţe i-a fost eliberat în data de 17.11.2010 un concediu pentru perioada 08.11.2010-21.11.2010 însă pentru zilele în care a lipsit nu are acte medicale.
Arată că la 28.10.2010 este într-o zi de joi cand a primit adeverinta şi a prezentat-o la medic luni când susţine că i-a fost eliberat concediul medical.
În fapt, prin referatul nr. 12741/18.10.2010, întocmit de şeful secţiei (şeful direct al contestatorului) i-a adus la cunoştinţă conducerii societăţii faptul că BE nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu deoarece nu a efectuat citirile punctelor de consum de energie electrică în zona Olteniţa, de care este direct responsabil şi a absentat nemotivat de la serviciu.
A fost emisă decizia 207/2010 prin care s-a constituit comisia pentru cercetare prealabilă disciplinară care l-a convocat pe contestator pentru data de 04.11.2010, dar nu s-a prezentat depunând un concediu medical, apoi a mai fost convocat pentru 09.11.2010, prezentând din nou un concediu medical apoi a fost convocat şi s-a prezentat la 26.11.2010.
Cu privire la abaterile disciplinare privind neconsemnarea reală a consumurilor de energie electrică a anumitor consumatori, apărările acestuia nu sunt reale deoarece nu trecuseră decât 20 zile din momentul în care contestatorul a efectuat înregistrările şi până la momentul controlului ierarhic şi aceştia faţă de puterea instalată nu putea consuma o cantitate atât de mare de energie.
Tribunalul, reţine că reclamantul a fost angajat în cadrul SC Enel Distribuţia Dobrogea SA la Unitatea teritorială reţea Călăraşi, având ca atribuţiune de serviciu citirea punctelor de consum de energie electrică în zona Olteniţa.
Prin decizia nr.270/02.12.2010 emisă de pârâtă reclamantului i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă în temeiul art. 264 al.1 lit.f coroborat cu art. 55 lit.c şi art. 66 lit.a din Legea 53/2003 C.M.
În urma unei cercetări disciplinare prealabile s-a reţinut că faptele sale constituie încălcări ale Cap. II pct.8 şi 12 din Atribuţiunile de serviciu de care a luat la cunoştinţă la data de 14.04.2009, precum şi prevederile pct.5 din Fişa postului semnată de salariat la 03.09.2010, art. 2.4 al.1 pct-f şi g din Regulamentul Intern al societăţii, art. 7.7 lit.a şi g, art.7.9 din CCM şi art. 3.14 din Codul Etic Enel.
În fapt s-a reţinut că reclamantul a absentat nemotivat un număr de 3 zile în luna ianuarie 2010, 2 zile în luna septembrie 2010 şi 5 zile în luna octombrie 2010.
Pentru un număr de 3 zile respectiv 27,28, şi 29.10.2010 acesta a transmis ulterior absentării o cerere pe e-mail pentru concediu fără plată ce nu i-a fost aprobată fiind tardivă.
Reclamantul critică decizia de concediere pentru absenţele din luna octombrie arătând că are o prescripţie medicală din 26.10.2010, dar nu a avut concediu medical deoarece nu avea adeverinţă de la societate.
Mai critică decizia pentru faptul că în mod greşit i s-a imputat că nu a citit consumurile de energie de la societăţile indicate pentru că fiind mari consumatori de energie puteau avea un astfel de consum între momentul citării de către reclamant şi momentul controlului de la centrul Călăraşi.
Mai arată că sancţionarea aplicată este prea aspră în raport cu faptele comise iar în cuprinsul deciziei se face vorbire de o altă persoană BM.
Analizând acţiunea prin prisma motivelor invocate de către reclamant, a actelor şi lucrărilor dosarului precum şi textele de lege incidente în cauză, instanţa constată că este nefondată şi urmează a o respinge.
Potrivit art. 6.3.3 lit.g şi ş din Regulamentul intern SC Enel Distribuţie Dobrogea SA, se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă; 3 absenţe nemotivate în intervalul a 12 luni calendaristice precum şi săvârşirea în mod repetat de abateri disciplinare.
Prima critică nu este fondată deoarece reclamantul a absentat nemotivat în intervalul de 12 luni calendaristice un număr total de 10 zile şi încearcă să-şi motiveze numai 3 zile dar nici acestea nu pot fi motivate deoarece a solicitat concediu fără plată ulterior după ce a absentat nemotivat. Această conduită a reclamantului a survenit după ce conducerea societăţii a dispus constituirea unei comisii de cercetare disciplinară şi a fost citat pentru data de 04.11.2010.
Din actele medicale nu rezultă că acesta a fost indisponibil în perioada 27-30.10.2010 ci doar că în data de 26.10.2010 s-a prezentat la un medic care i-a prescris câteva medicamente.
Totuşi reclamantul nu justifică celelalte 7 absenţe nemotivate pe care le are, condiţii în care decizia de concediere pe acest aspect este legală şi temeinică.
Critica pentru greşita imputare a necitirii consumurilor de energie la cele 3 societăţi (din acte rezultă că sunt restaurante) nu poate fi primită deoarece aşa după cum rezultă din actele întocmite de organele de control, acestea nu puteau consuma o cantitate de energie aşa de mare în intervalul de 20 zile faţă de puterea instalată la aceste societăţi. Rezultă că reclamantul nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în mod corespunzător şi a consemnat consumuri mai mici decât în realitate.
Referitor la severitatea măsurii, această critică este nefondată deoarece anterior reclamantul a mai fost sancţionat disciplinar prin Decizia nr. 07/09.07.2010 cu reducerea salariului de bază cu 10% pe lună, pentru faptul că nu a introdus în sistem citirile astfel că programul informatic al societăţii a fost blocat până când acesta a binevoit să introducă datele în sistem.
Critica adusă referitoare la faptul că decizia se referă la o altă persoană este nefondată deoarece în tot cuprinsul deciziei de concediere apare numele său de circa 15 ori şi o singură dată i-a fost consemnat greşit prenumele. Este evident o eroare materială şi nu există nici un dubiu că faptele şi sancţiunea aparţin reclamantului.
Rezultă că, faţă de absenţele nemotivate-10 şi abaterile repetate constând în neîndeplinirea atribuţiunilor de serviciu cu consecinţele de mare amploare la nivelul societăţii raportate la reglementările interne ale societăţii, măsura este cea corectă iar decizia nr.270/02.12.2010 este legală şi temeinică, condiţii în care va fi respinsă acţiunea reclamantului.
1
