Deliberând asupra prezentei contestaţii la executare constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. ../114/2012 condamnatul …, deţinut în Penitenciarul Focşani, a formulat contestaţie la executare pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. …/2011 a Tribunalului Buzău, solicitând aplicarea prevederilor art. 3201 cod proc. pen. şi reducerea pedepsei aplicate .
A motivat contestatorul că prin sentinţa mai sus menţionată a fost condamnat la 2 ani închisoare in baza art. 8 din Lg. Nr. 39/2003, 3 ani şi 6 luni închisoare în baza art. 12 alin. 1,2 din Lg. Nr. 678/2001, 2 luni închisoare în baza art. 291 cod pen. şi 7 ani închisoare în baza art. 215 alin. 1,2,3,5 cod pen. retinându-se în favoarea sa circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 cod pen.
Mai arată condamnatul că instanţele care l-au judecat nu au luat în consideraţie dispoziţiile art. 3201 cod. procedură penală . privind reducerea limitelor pedepselor cu 1/3 în cazul în care a recunoscut faptele, articol declarat neconstituţional în parte. Consideră acesta că în condiţiile în care a recunoscut faptele, chiar dacă în momentul audierii sale dispoziţiile respective nu erau în vigoare depăşindu-se primul termen de judecată, soluţionarea cauzei s-a derulat şi pe perioada intrării în vigoare a noilor prevederi ce-i erau favorabile, şi se impune să beneficieze de dispoziţiile acestea, iar prin aplicarea acestor dispoziţii pedeapsa de executat trebuie redusă sub limita de trei ani.
Printr-o cerere separată acesta a solicitat sesizare Curţii Constituţionale cu privire le neconstituţionalitatea în întregime a art. 3201 cod proc. pen. încălcându-se principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile, in condiţiile in care a recunoscut faptele după intrarea în vigoare a noilor dispoziţii procedurale renunţând la probatoriul care era în favoarea sa , invocând universalitatea legii penale, egalitatea in drepturi , accesul liber la justiţia, dreptul la un proces echitabil, aplicarea lefii penale mai favorabile.
Susţine că instanţele de apel şi recurs i-au încălcat aceste drepturi neaplicând dispoziţiile legii mai favorabile, situaţie în care toate hotărârile pronunţate în cauză sunt nule conform art. 192 alin.1 şi 2 cod. proc. pen ..
A fost ataşat dosarul de fond.
Examinând contestaţia la executare formulată, instanţa constată că este neîntemeiată pentru cele ce urmează:
Tribunalul a fost sesizat cu rechizitoriu in ceea ce-l priveşte pe contestator la data de 27.01.2010. Acesta a fost audiat la datele de 25.02.2010 şi 18.03.2010 date la care nu a recunoscut faptele.
Fiind reaudiat in şedinţa publică din data de 25.01.2011 inculpatul recunoaşte faptele şi solicita aplicarea dispoziţiilor art. 3201 cod roc. Pen, cerere respinsă de instanţă cu motivarea că s-a depăşit faza începerii cercetării judecătoreşti.
Prin sentinţa penală nr. …/2.02.2011 inculpatul este condamnat la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare ca pedeapsă principală, la individualizarea acesteia instanţa având în vedere că cu ocazia judecării in fond inculpatul a revenit asupra declaraţiilor recunoscând faptele
In recurs , cu ocazia reaudierii, inculpatul a recunoscut faptele aşa cum au fost descrise prin rechizitoriul parchetului , solicitând reducerea pedepselor. Instanţele de apel şi recurs au respins căile de atac la care a apelat inculpatul. In hotărârile pronunţate de aceste din urmă instanţe nu se face vreo referire la invocarea dispoziţiilor art. 3201 cod proc. pen..
Prin decizia nr. 147o/2011 Curtea constituţională a declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 3201 cod proc. pen în măsura în care este înlăturată aplicarea lefii penale mai favorabile, precum şi pe cele a le alin. fanal ale acestui articol.
A fost respinsă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 cod proc. pen ridicată in cadrul contestaţiei la executare, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Este de observat că deciziile Curţii Constituţionale devin obligatorii după publicare. Pentru contestator ciclul procesual s-a încheiat la data pronunţării deciziei de respingere a recursului de către ICCJ, la 20.11.2011, astfel că decizia instanţei de contencios constituţional nu-i este aplicabilă.
Aceiaşi instanţă reţine că în cazul hotărârilor definitive, cum este în speţă, acestea se bucură de puterea lucrului judecat., acestea fiind susceptibile de modificări numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care,care nu au fost cunoscute la momentul pronunţării, sau care au intervenit după rămânerea definitivă a hotărârii şi care ar conduce la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului. Securitatea raporturilor juridice se opune rejudecării după soluţionarea definitivă a unui litigiu.
In cazul pedepselor definitive nu se mai pune aplicarea legii mai favorabile, art. 3201 cod proc. pen. necuprinzând dispoziţii cu privire la aspectele statuate de art. 14 şi 15 din codul de proc. pen. referitoare la aplicarea obligatorie sau facultativă s dispoziţiilor legii mai favorabile în cazul pedepselor definitive.
Este de observat că actul normativ invocat nu prevede pedepse in limite reduse pentru faptele pentru care contestatorul s fost condamnata definitiv, iar dispoziţiile invocate sunt operabile numai până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
Faţă de cele expuse, nefiind in vreuna din situaţiile reglementate de art. 461 cod proc. pen. se va respinge contestaţia la executare na neîntemeiată.
Cu privire la solicitarea contestatorului de sesizare a instanţei de contencios constituţional, reţinând ca prin decizia nr. 1470/2011 a fost analizată situaţia invocată de acesta şi care analizează excepţia ridicată in cadrul contestaţiei la executare va respinge cererea formulată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 cod proc. pen .
1
