Dosar nr. 1399/230/2011
53. Recurs admis în sensul modificarii în parte a hotarârii primei instante. Admitere în parte a contestatiei la executare silita. Anularea partiala a procesului verbal prin care au fost stabilite cheltuieli de executare. Competenta instantei de a dispune reducerea onorariului executorului judecatoresc.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILA Nr. 1358/2012
Sedinta publica de la 27 Iunie 2012
T R I B U N A L U L
Asupra recursului civil de fata , retine :
Prin contestatia la executare înaintata Judecatoriei Filiasi la data de 18.10.2011, contestatoarea S. R. a solicitat în contradictoriu cu intimatul B. M. anularea Somatiei nr. 190/E/2011 din data de 12.10.2011, emisa de Biroul Executorului Judecatoresc P. S. ca netemeinica si nelegala si suspendarea executarii silite pâna la solutionarea contestatiei înainte de orice înfatisare, potrivit dispozitiilor art. 401 C.pr.civ..
In motivarea contestatiei la executare, contestatoarea a aratat ca, în fapt, o parte din bunurile imobile atribuite numitului B. M. prin Sentinta Civila nr. 102/2009 a Judecatoriei Filiasi si Decizia Civila nr. 27/2010 a Tribunalului Dolj se gasesc în posesia acestuia , asa cum rezulta din dispozitivul sentintei civile nr. 102/2009 ( Bunuri mobile pct. 4, pag.7) si sunt situate în baraca construita pe terenul ce i-a fost atribuit în proprietate în suprafata de 864 m.p. din intravilanul orasului Filiasi , dupa cum urmeaza: o pompa de fântâna manuala , montata la fântâna; 2 butelii; o lada frigorifica; o canapea; o masuta din lemn; 4 butoaie din plastic de 200 l; un butoi din tabla de 200 l; o pompa de stropit via.
A aratat contestatoarea ca, potrivit procesului -verbal din data de 05.10.2009, semnat de martori si persoane care au ajutat-o sa recupereze, cu acordul intimatului, o parte din bunurile ce se aflau în domiciliul conjugal, apartamentul 14 Filiasi, au ramas în aceasta locuinta urmatoarele bunuri mobile:
1. în camera în care locuia creditorul au ramas bunuri care se regasesc în lotul nr. 1 care i-a fost atribuit ei, cât si alte bunuri si anume : un corp de biblioteca, un pat dublu, televizor care la acea data se afla în stare de functionare, însa în prezent este nefunctionabil; un scaun mobila de bucatarie; un covor persan; o masuta cu rotile; aparatura electronica; robot de bucatarie;
2. în sufragerie: biroul pe care intimatul l-a descompletat; o canapea extensibila;
3. în bucatarie: 2 corpuri mobila de bucatarie; hota; frigider Arctic; masina de spalat, centrala termica.
A mentionat contestatoarea ca ulterior acestei date, respectiv 05.10.2009 intimatul ajutat de numitul Istratea Flavius , a transportat cu autoturismul tatalui lui mai multe bunuri din apartament , pe care nu le poate indica întrucât a luat cunostinta ulterior despre acest aspect.
A mai aratat contestatoarea ca în prezent, în acel apartament mai exista urmatoarele bunuri care au fost atribuite intimatului: o canapea extensibila; o masuta cu rotile; un frigider Arctic; o masina de spalat si un covor persan.
A aratat ca nu are cunostinta despre combina muzicala, despre robotul de bucatarie si cele 2 mochete, bunuri ce se aflau în dormitorul intimatului si în care ea nu avea acces.
A învederat contestatoarea ca intimatul si-a însusit din apartament bunuri mobile care i-au fost atribuite ei efectiv si anume: un corp de biblioteca; doua corpuri mobila de bucatarie; 2 butoaie de plastic de 200 l si o butelie, bunuri pe care solicita sa-i fie restituite.
Totodata a solicitat sa-i fie achitata suma de 511 lei de catre intimat, reprezentând sulta stabilita în favoarea sa prin Decizia civila n5r. 27/2010 a Tribunalului Dolj.
A mai aratat contestatoarea ca în aceste împrejurari , considera ca si suma de 2200 lei, reprezentând onorariu executor, este exagerat de mare fata de bunurile ramase a face obiectul executarii, în conditiile în care si ea are de executat bunuri si sume de bani care valoric depasesc valoarea bunurilor solicitate de catre intimat.
Prin întâmpinare, intimatul B. M. a solicitat respingerea contestatiei la executare si mentinerea formelor de executare.
In motivarea întâmpinarii intimatul a aratat ca la data de 03 octombrie 2011 a formulat cerere la BEJ P. S., solicitând executarea silita a sentintei civile nr. 102/17/2009 pronuntata de Judecatoria Filiasi în dosarul nr. 80/230/2009 si deciziei civile nr. 27/04.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dolj în dosar nr. 5226/63/2009, deoarece contestatoarea a refuzat sa-i dea de bunavoie bunurile din hotarâre si care se afla în apartamentul din Filiasi care i-a fost atribuit acesteia.
A mai aratat intimatul ca nu a ridicat din apartament nici un bun din cele indicate de catre contestatoare, neavând nici cheie de la apartament, astfel încât s-a adresat B.E.J. P. S.
In sedinta publica din data de 10 noiembrie 2011, instanta i-a pus în vedere contestatoarei sa achite cautiunea în cuantum de 200 lei în vederea punerii în discutie a suspendarii executarii silite .
Prin încheierea de sedinta din data de 18 noiembrie 2011 a fost admisa cererea de suspendare a executarii silite formulata de catre contestatoare si s-a dispus suspendarea executarii silite a titlului executoriu ce-l constituie sentinta civila nr. 102/2009 a Judecatoriei Filiasi si deciziei civile nr. 27/2010, ce face obiectul dosarului de executare nr. 190/E/2011 al Biroului Executorului Judecatoresc P. S., pâna la solutionarea contestatiei la executare.
Contestatoarea a depus la dosar la termenul din data de 23 februarie 2012 o cerere prin care a indicat bunurile evaluate în vederea calcularii taxei de timbru, corespunzator valorii acestora instanta punându-i în vedere sa achite o taxa judiciara de timbru de 63 lei si 1,5 lei timbru judiciar, obligatie ce a fost îndeplinita la termenul din 05 aprilie 2012 (chitanta de plata P.F. nr. 7709032012 din data de 09.03.2012, eliberata de Primaria orasului Filiasi).
Prin sentinta civila nr.284/12.04.2012, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosarul nr.1288/230/2012, a fost respinsa contestatia la executare formulata de contestatoarea S. R., în contradictoriu cu intimatul B. M., ca neîntemeiata.
A fost respinsa cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 511 lei, reprezentând sulta, ca nefondata.
A fost respinsa cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 511 lei, reprezentând sulta, ca nefondata.
A fost respinsa cererea de obligare a pârâtului la restituirea urmatoarelor bunuri mobile: un corp de biblioteca, doua corpuri mobila de bucatarie, doua butoaie din plastic de 200 litri, o butelie, ca neîntemeiata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a constatat si retinut urmatoarele:
Prin decizia civila nr. 27/04.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dolj – Sectia pentru Minori si Familie a admis apelul formulat împotriva sentintei civile nr. 102/17.02.2009 pronuntata de Judecatoria Filiasi în dosarul nr 80/230/2008, având ca obiect partaj bunuri comune, fiind schimbata modalitatea de atribuire a bunurilor mobile si imobile.
Decizia Tribunalului a ramas definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr 713/20.05.2010 a Curtii de Apel Craiova.
A fost atribuit reclamantei apartamentul cu 3 camere bun comun al celor doi soti situat în orasul Filiasi, jud Dolj si mai multe bunuri mobile.
Celelalte bunuri mobile din patrimoniul celor doi soti au fost atribuite intimatului B. M., în lotul acestuia fiind inclus si un teren intravilan, fiind obligat intimatul sa plateasca contestatoarei sulta.
Contestatoarea a fost obligata prin aceeasi decizie sa plateasca intimatului suma de 1.110 lei cheltuieli de judecata.
La data de 24.06.2011, cu chitanta 5376998/1 emisa de CEC BANK, contestatoarea a pus pe seama si la dispozitia intimatului suma de 1.770 lei, reprezentând cheltuieli de judecata. (fila 53).
Pentru punerea în executare a dispozitiilor deciziei civile pronuntata de Tribunal, intimatul s-a adresat cu cerere de executare executorului judecatoresc P. S., la data de 03.10.2009 (fila 39).
Prin încheierea din 17.06.2011 a Judecatoriei Filiasi s-a dispus investirea cu formula executorie a deciziei civile nr 27/04.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dolj si a sentintei civile nr 102/17.02.2009 pronuntata de Judecatoria Filiasi, iar prin încheierea din data de 07.10.2011 a încuviintat începerea executarii silite a dispozitiilor acestor hotarâri (fila 54).
Anterior formularii cererii de încuviintare a executarii silite, prin scrisoare recomandata, intimatul B. M. i-a solicitat contestatoarei sa îi predea bunurile atribuite (fila 52)
Prin procesul-verbal din data de 12.10.2011 încheiat de executorul judecatoresc P. S. (fila 55), au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 3.003,66 lei, din care 2.200 lei onorariu executor, iar diferenta contravaloare documente executare si TVA aferent.Prin somatia nr 190/12.10.2011 a fost somata contestatoarea sa predea intimatului bunurile mobile mentionate în dispozitivul hotarârii puse în executare si sa achite cheltuielile de executare. (fila 56), somatia si procesul verbal de cheltuieli fiind comunicate contestatoarei în data de 14.10.2011, dupa cum rezulta din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare (fila 56-verso).
Din declaratiile martorilor St. C. si I. Gh., (filele 73, 84), nu rezulta faptul ca intimatul B. ar fi luat bunuri mobile existente anterior în apartamentul bun comun, din declaratia martorului St. C. rezultând faptul ca dimpotriva, contestatoarea ar fi luat unele bunuri din apartament, iar o camera era închisa în momentul în care martorul a intrat ultima oara în apartament.
Nu prezinta relevanta pentru dovedirea faptului ca intimatul ar fi luat diverse bunuri mobile din apartamentul bun comun, nici prezentarea de catre reclamanta a inventarului cu lucrurile pe care le-a luat din apartament în data de 05.10.2009, consemnat într-un înscris sub semnatura privata semnat de mai multi martori (fila 7), acest înscris indicând faptul ca nu intimatul ci contestatoarea a luat diverse bunuri, iar în apartament au ramas o serie de alte bunuri mobile, o camera fiind închisa cu lacat.
Întrucât o camera era închisa cu lacat, acest “inventar” nu face dovada cu privire la bunurile existente în apartament la data de 05.10.2009.
Chiar contestatoarea recunoaste faptul ca în prezent, în apartament mai sunt unele bunuri mobile ce au fost atribuite intimatului, cum ar fi o canapea extensibila, o masuta pe rotile, un frigider Arctic, o masina de spalat, un covor persan.
Instanta a constatat ca potrivit dispozitiilor deciziei civile nr 27/04.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dolj – Sectia pentru Minori si Familie, apartamentul bun comun, în care se gaseau bunurile mobile preluate de contestatoare si cele care au ramas în continuare în apartament, a fost atribuit în proprietatea sa, astfel încât nu ar importanta faptul ca a parasit acest apartament si s-a mutat într-o alta locuinta, atâta timp cât în calitate de proprietar are si posesia apartamentului si trebuie sa permita accesul intimatului în apartament pentru a prelua bunurile ce i-au fost atribuite.
Doar în masura în care ar permite accesul inculpatului în apartament si i-ar permite acestuia sa preia o bunurile mobile existente în apartamentul proprietatea sa, a contestatoarei, în acest moment, de preferat cu încheierea unui proces verbal, ar fi posibila contestarea continuarii executarii silite pentru celelalte bunuri mobile.
În privinta cererii contestatoarei de obligare a intimatului la plata sumei de 511 lei, reprezentând sulta, instanta a constatat ca aceasta obligatie exista deja în patrimoniul intimatului în baza sentintei civile nr 27/04.02.2010 pronuntata de Tribunalul Dolj – Sectia pentru Minori si Familie.
Cum aceasta decizie civila a devenit definitiva prin decizia civila nr 713/20.03.2010 a Curtii de Apel Craiova, contestatoarea are deja un titlu pentru suma de 511 lei, titlu pe care-l poate pune în executare, conform art 371 ind 1 Cod pr civ., prin formularea unei cereri de executare silita, nefiind posibila pronuntarea unei noi hotarâri pentru a obtine obligarea din nou a intimatului la plata acestei sume, întrucât nu este posibila existenta a doua titluri pentru aceeasi obligatie. Aceasta deoarece potrivit art. 376, 377 Cod pr. civ. hotarârile definitive se investesc cu formula executorie, fiind titlu executoriu iar art 1201 Codul civil de la 1864 împiedica obtinerea unei noi hotarâri pentru aceeasi suma de bani.
Aceleasi considerente sunt valabile si în cazul cererii de obligare a pârâtului la restituirea bunurilor mobile, respectiv un corp de biblioteca, doua corpuri mobila de bucatarie, doua butoaie din plastic de 200 litri, o butelie, acestea fiind de asemenea mentionate în cuprinsul deciziei civile amintite anterior, ca fiind atribuite contestatoarei, iar în cazul în care acestea s-ar gasi în posesia intimatului si ar refuza restituirea, contestatoarea având posibilitatea sa înceapa procedura executarii silite.
În plus nu s-a dovedit din probele administrate în prezenta cauza, faptul ca aceste bunuri ar fi în prezent în posesia intimatului.
În privinta sumei de 2.200 lei, onorariu executorul, instanta constata ca aceasta suma a fost mentionata în procesul verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare (fila 10), fiind comunicata contestatoarei, fiind stabilita conform prevederilor Ordinului Ministrului Justitiei nr. 2550/C din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti, publicat în Monitorul Oficial nr. 936 din 20 noiembrie 2006.
Astfel, se prevede în acest ordin, la punctul 2 din anexa, faptul ca pentru predarea silita a bunurilor, în cazul persoanelor fizice, onorariul minim al executorului este de 60 lei, iar onorariul maxim de 2.200 lei.
Nu sunt indicate criterii privind stabilirea onorariului executorului între aceste limite, astfel încât cuantumul exact al onorariului este stabilit prin acordul creditorului si al executorului, între limitele anterior indicate, nefiind prevazuta posibilitatea instantei de a interveni în acordul acestora, prin stabilirea unui alt cuantum, atâta timp cât au fost respectate prevederile Ordinului 2550/C/14.11.2006.
S-a constatat în aceste conditii faptul ca onorariul executorului judecatoresc a fost stabilit în mod corect la nivelul de 2.200 lei, nivelul maxim la care putea fi stabilit.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatoarea S. R., criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
În motivarea recursului, recurenta a aratat ca asa cum rezulta din raportul de expertiza, cât si din sentinta civila nr.102/2009 a Judecatoriei Filiasi si decizia Civila nr.27/2010 a Tribunalului Dolj se gasesc în posesia intimatului unele bunuri situate în baraca construita pe terenul ce i-a fost atribuit în proprietate în suprafata de 864 m.p. din intravilanul orasul Filiasi.
Recurenta a sustinut ca intimatul, fara a mai recunoaste, a luat din apartament bunuri imobile ce i-au fost atribuite acesteia si anume: un corp de biblioteca, doua corpuri mobila de bucatarie, 2 butoaie de plastic de 200 l, o butelie.
O alta critica consta în aceea ca prima instanta a dat relevanta inventarului sub semnatura privata cu privire la bunurile existente în apartament la data de 05.10.2009, dând relevanta celor doi martori, propusi de intimat, desi proba propusa de aceasta a fost semnata de mai multi martori. A mai aratat ca intimatul avea cheie de la apartament, acest aspect rezultând din declaratia martorului St. C. în sensul ca acesta a declarat ca o camera din apartament era închisa cu cheie, rezultând indubitabil ca intimatul avea acces si putea oricând sa intre în posesia bunurilor atribuite.
Recurenta a aratat ca a solicitat sa ia bunurile în prezenta unei persoane abilitate sa întocmeasca un proces-verbal prin care sa se consemneze ce bunuri se iau de catre acesta.
Intimatul putea sa se prezinte cu executorul la fata locului, sa întocmeasca procesul-verbal cu bunurile care se gaseau în apartament sic are i-au fost atribuite în urma partajului.
Pentru aceste considerente, a formulat contestatie la executare, iar instanta, fara a tine cont de sustinerile recurente a respins contestatia la executare.
Recurenta a mentionat ca onorariul putea fi diminuat de catre instanta, ca nu este de rea-credinta.
Un al motiv de recurs este acela ca si suma de 2.200 lei reprezentând onorariu executor, este exagerat de mare fata de bunurile ce fac obiectul executarii, suma ce depaseste valoarea bunurilor solicitate.
În drept, invoca art.299-316 C.pr.civ.
Solicita admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Examinând sentinta prin prisma criticilor invocate se constata ca recursul este fondat.
Judecatoria Craiova a fost învestita cu o contestatie la executare silita promovata de contestatoarea S. R. în contradictoriu cu intimatul B. M. împotriva actelor de executare silita întocmite în dosarul de executare silita nr. 190/E/2011 al BEJ P. S.
Sentinta recurata este criticata pentru gresita interpretare si aplicare a legii precum pentru gresita interpretare a probatoriilor invocându-se faptul ca nu s-a dat eficienta sentintei titlu executoriu din ale carei statuari rezulta ca parte din bunurile pentru care s-a declansat executarea silita se afla în posesia intimatului iar onorariul executorului judecatoresc a fost fixat într-un cuantum exagerat fata de valoarea bunurilor urmarite, cuantum care nu corespunde complexitatii lucrarilor de executare silita, fiind urmarite silit bunuri care se afla în posesia intimatului.
S-a invocat în motivele de recurs faptul ca onorariul executorului judecatoresc trebuie sa fie proportional cu actele de executare efectiv îndeplinite si cu activitatea depusa.
Se retine ca titlul executoriu îl constituie sentinta civila nr. 102/2009 a Judecatoriei Filiasi asa cum a fost modificata prin decizia civila a Tribunalului Dolj nr. 27/04.02.2010.
Prin sentinta – titlul executoriu asa cum a fost modificata s-a atribuit intimatului un teren de 864 mp din T56, P17 pe care se afla ridicata o baraca precum si bunurile mobile situate în aceasta , respectiv : o pompa de fântâna manuala , 1 butelie , o lada frigorifica , canapea , masuta din lemn , 2 butoaie din plastic de 200 l , un butoi de tabla de 200 l , o pompa de stropit via.
S-a statuat în considerentele sentintei faptul ca aceste bunuri sunt situate în baraca , ridicata pe terenul atribuit intimatului.
Prin somatia emisa contestatoarei la data de 12.10.2011 i s-a pus în vedere acesteia sa predea urmatoarele bunuri : dulap , canapea extensibila , masuta pe rotile , combina muzicala Panasonic , robot de bucatarie , frigider Arctic , covor persan , 2 mochete persane , masina de spalat , o pompa de fântâna manuala , 1 butelie , o lada frigorifica , canapea , masuta din lemn , 2 butoaie din plastic de 200 l , un butoi de tabla de 200 l , o pompa de stropit via.
Fata de aceste statuari se retine ca cea mai mare parte din bunurile pentru a caror predare s-a declansat executarea silita erau deja în posesia intimatului conform titlului executoriu.
Prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de judecata emis la data de 12.10.1011, fila 10 dosar fond , s-a stabilit un onorariu de executare în cuantumul maxim prevazut de ordinul nr. 2550/C/14.11.2006 , respectiv în suma de 2200 lei plus TVA aferent în cuantum de 579,36 lei.
Criticile recurentei prin care se invoca netemeinicia procesului verbal de executare silita prin prisma caracterului disproportionat al onorariului executorului judecatoresc, sunt fondate câta vreme onorariul a fost stabilit în considerarea actelor de predare ce vizau o mare categorie de bunuri care se aflau deja în posesia intimatului.
Potrivit dispozitiilor art. 399 alineat 3 Cod procedura civila : ” (3) În cazul în care executarea silita se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca în contestatia la executare aparari de fond împotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.”
Dispozitiile art. 373 indice 1 alineat 3 teza II Cod procedura civila statueaza : ” Încuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc în cadrul procedurii de executare silita încuviintate.”
Conform dispozitiilor art. 577 Cod procedura civila , Capitolul VI , Sectiunea a II-a – Predarea silita a bunurilor mobile : “Executorul judecatoresc va încheia, în conditiile art. 388, un proces-verbal despre îndeplinirea executarii, stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.”
Fata de dispozitiile anterior enuntate se constata ca nu exista nicio ratiune pentru care procesul verbal de stabilire al cheltuielilor de executare , cheltuieli între care se regaseste si onorariul executorului judecatoresc , sa fie exceptat controlului judecatoresc sub aspectul temeiniciei cuantumului cheltuielilor stabilite în sarcina debitorului iar acest control sa fie circumstantiat si limitat la cauzele de nelegalitate date de depasirea limitelor maximale stabilite prin ordinul nr. 2550/C/14.11.2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti.
Se retine ca executarea silita constituie ultima parte a procesului civil iar scopul acesteia este, ca regula , acela a asigura finalizarea litigiului prin executarea silita a dispozitiilor titlului executoriu în conditiile în care debitorul refuza îndeplinirea de buna voie a obligatiilor statuate în sarcina sa.
Ca parte finala a procesului civil , executarea silita genereaza cheltuieli în sarcina partilor, cheltuieli a caror recuperare are ca temei faptul ilicit delictual derivând din refuzul de a îndeplini voluntar dispozitiile titlului si implicit presupun obligatia celui ce genereaza acest prejudiciu de a-l acoperi.
Aceste cheltuieli trebuie sa fie proportionale cu lucrarile activitatii de executare silita care le-a generat, principiul proportionalitatii fiind de altfel expres prevazut prin dispozitiile art. 39 alineat 4 teza II pentru situatia executarii obligatiei dupa emiterea somatiei.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 39 alineat 4 teza II din Legea nr. 188/200 : “Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat sa îsi îndeplineasca obligatia, a executat-o de îndata sau în termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia.”
În prezenta cauza, cea mai mare parte din bunurile individualizate nu se impuneau a fi predate întrucât se aflau deja în posesia intimatului, fara ca în persoana contestatoarei sa subziste vreo obligatie de predare, dincolo de limitele titlului pus în executare împotriva sa.
Acelasi principiu al proportionalitatii subzista pentru întreaga activitate de executare silita fiind de neconceput ca, în masura în care debitorul nu a executat de îndata sau în termenul acordat obligatia, poate fi suspus riscului de suporta un onorariu stabilit în mod discretionar, al carui cuantum nu regaseste în complexitatea lucrarilor de executare.
Plenitudinea de jurisdictie a instantelor de judecata în privinta cauzelor de nelegalitate si netemeinicie ce pot afecta procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, a fost si argumentul esential al motivarii deciziei Curtii Constitutionale nr.206 din 15 mai 2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.388 din 5 iunie 2003 si al deciziei nr.1040/13.11.2007: ” stabilirea cheltuielilor de executare, prevazuta de art.3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecatoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementarii criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, în conditiile legii. Sub imperiul reglementarii deduse controlului, procesul-verbal încheiat de executorul judecatoresc nu scapa controlului instantelor de judecata, iar întocmirea acestuia, în conditiile prevazute de lege, nu lezeaza în nici un fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la aparare, câta vreme art.399 din Codul de procedura civila, care prevede ca împotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, ofera toate garantiile procesuale pentru realizarea deplina a acestor drepturi.”
Având în vedere considerentele de fapt si de drept anterior expuse precum si dispozitiile art. 30 4 -312 alienat 1 Cod procedura civila se constata ca recursul este fondat urmând a fi admis iar pe cale de consecinta, sentinta recurata va fi modificata în parte , dupa cum urmeaza :
Va fi admisa în parte contestatia la executare silita si va fi anulat partial procesul verbal de executare silita de stabilire a cheltuielilor de executare emis la data de 12.10.2011 în dosarul de executare al BEJ P. S. nr. 190/E/2011 , respectiv numai cu privire la onorariul executorului judecatoresc în cuantum de 2200 lei si TVA- ul aferent în cuantum de 579,36 lei.
Se va dispune reducerea onorariului executorului judecatoresc la suma de 1000 lei si TVA-ul aferent sumei de 1000 lei , aceasta suma fiind una echitabila raportat la valoarea bunurilor urmarite si la complexitatea lucrarilor de executare privind predarea unui numar redus de bunuri mobile.
Va fi obligat intimatul creditor la plata catre contestatoare debitoare a cheltuielilor de judecata efectuate în prima instanta, în cuantum de 266 lei si mentinute restul dispozitiilor sentintei recurate.
Va mai fi obligat intimatul la plata catre recurenta a sumei de 98 lei cheltuieli de judecata efectuate în recurs , constând în taxa de timbru si timbru judiciar.
