Prin cererea înregistrată la data de 17 octombrie 2012, I.P. J.C., având sediul în ……., a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta M. M. – D. F. L., cu sediul în ………….., să se dispună admiterea contestaţiei la executare, şi pe cale de consecinţă, să fie obligată pârâta să pună în executare titlul executoriu constând în procesul-verbal de contravenţie seria CP nr.1483985 /22.06.2012.
În motivarea cererii sale, contestatoarea arată că, în fapt, în termenul legal de 90 zile prev. de art.141 alin.7 din Codul de procedură fiscală a înaintat D. F. M., procesul-verbal de contravenţie amintit, în vederea executării silite. Cu adresa nr.22075/26.09.2012 direcţia fiscală sesizată a restituit titlul cu motivarea că nu sunt îndeplinite prev.art.27 din OG 2/2001, nefiind făcută dovada comunicării procesului-verbal de contravenţie către contravenient. Susţine contestatoarea că în realitate procesul-verbal de contravenţie a fost comunicat contravenientului în forma prevăzută de lege, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, şi că, plicul a fost restituit deoarece destinatarul avizat nu s-a prezentat pentru a ridica scrisoarea. Apreciază contestatoarea că există o diferenţă între comunicarea cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi comunicarea prin scrisoare cu aviz de primire, în acest ultim caz fiind suficientă avizarea destinatarului pentru ca procedura de comunicare să fie realizată, ceea ce s-a întâmplat şi în cazul în speţă. Mai consideră contestatoarea că organele de executare silită nu sunt în măsură să constate prescripţia executării sancţiunii pentru necomunicarea proceselor-verbale de contravenţie, acesta constituind atributul exclusiv al instanţelor de judecată, aşa încât, procesul-verbal devenit titlu executoriu trebuie pus în executare, debitorul având posibilitatea de a formula contestaţie la executare. Susţine contestatoarea că organele de executare fiscală pot restitui titlul executoriu doar în conformitate cu art. 141 alin.8 din OG 92/2003 or, titlul comunicat răspunde acestor exigenţe legale, iar faptul că procedura de comunicare utilizată este sau nu legală este un aspect pe care doar instanţa de judecată îl poate analiza.
În drept, s-au invocat prev.art.39 alin.3,4 din OG 2/2001.
În probaţiune, contestatoarea a arătat că se prevalează de proba cu înscrisuri constând în titlul executoriu; confirmarea de primire; adresa nr.22075/2012 cu plicul însoţitor.
Pârâta, prin întâmpinare – fila 14 dosar, s-a opus admiterii cererii pe considerentul că în cauză procedura de comunicare a procesului-verbal nu s-a realizat, nefiind semnată dovada de primire de către contravenienta S. C.. Pretinde intimata că pentru cazurile de neridicare a corespondenţei legea a prevăzut varianta subsidiară a afişării procesului-verbal la domiciliul contravenientului, şi că alteori, în situaţii similare când au înregistrat titlurile au fost admise contestaţiile de executare ,fiind obligaţi la plata cheltuielilor de judecată, pe motiv că punerea în executare s-a făcut fără dovada comunicării acestuia contravenientului prin poştă ,cu confirmare de primire sau nu există semnătura contravenientului pe confirmare.
În drept, s-au invocat art.115-119 C.pr.civilă; prev.OG 92/2003.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenţie seria CP nr.1483985 din 22.06.2012 agenţi ai autorităţii contestatoare au aplicat contravenientei S. C., dom. în ……..sancţiunea amenzii de 420 lei pentru săvârşirea unor contravenţii la regimul circulaţiei rutiere.
Procesul-verbal a fost comunicat contravenientei cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire – fila 8 dosar, dovada fiind restituită fără nici o menţiune. Procesul-verbal de contravenţie a fost înaintat pârâtei în vederea punerii lui în executare pentru încasarea creanţei bugetare reprezentând amenda în cuantum de 420 lei, iar pârâta în data de 26.09.2012 a restituit actul pe considerentul lipsei dovezii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie către contravenient.
Potrivit art. 110 alin.3 C.pr.fiscală şi art. 107 pct. 1 lit.f din Normele de aplicare a codului de procedură fiscală, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei constituie titlu de creanţă pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale.
Conform art. 141 alin.1 C.pr.fiscală, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organele de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care,potrivit legii, constituie titlu executoriu. La aliniatele 6-8 ale aceluiaşi text de lege se prevede însă că titlurile executorii emise de alte organe competente care privesc creanţe fiscale se transmit în termen de cel mult 30 zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor fiscale. Netransmiterea titlurilor executorii provenite în urma sancţionării contravenţionale, în termen de 90 zile de la emiterea lor, conduce la anularea acestora, iar conducătorul organului emitent al titlului are obligaţia emiterii deciziei de imputare a contravalorii contravenţiei personalului care se face vinovat de întârziere. De asemenea, în cazul titlurilor executorii emise de alte organe decât cele financiare, se prevede că dacă nu acestea nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele şi prenumele debitorului, codul numeric personal, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis şi dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.
În cazul de faţă, pârâta a restituit procesul-verbal, pe considerentul că nu s-a făcut dovada comunicării procesului-verbal.
Contestatoarea susţine că procedura de comunicare s-a realizat o dată cu avizarea contravenientei pentru a ridica scrisoarea de la oficiul poştal.
Potrivit art. 26 alin.3, art.27 din OG 2/2001,în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o luna de la data încheierii. Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.
De asemenea, conform art.37 din OG 2/2001, procesul-verbal neatacat în termen legal, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Sub aspectul procedurii de comunicare, textul art. 27 din OG 2/2001, atunci când stabileşte modalitatea de realizare a procedurii de comunicare, în cele două forme, interpune între ele conjuncţia „sau” care introduce o opţiune alternativă , prin urmare strict legal, nu există raţiuni pentru care să fie folosite ambele forme pentru realizarea procedurii de comunicare. Totuşi Curtea Constituţională prin decizia nr.1254/22.09.2011 a desluşit finalitatea acestor proceduri, respectiv încunoștințarea efectivă a celui sancţionat. În cazul de faţă, prin simplul fapt că scrisoarea cu procesul-verbal ce s-a dorit a fi comunicată a fost restituită de oficiul poştal organului constatator pentru că termenul de avizare şi păstrare a expirat, nu mai poate avea semnificaţia realizării comunicării în sensul Curţii „ de aducere la cunoştinţa persoanei care a săvârşit o contravenţie a documentelor transmise”.
Prin urmare, refuzul pârâtei se circumscrie cazului de restituire prev. de art. 141 alin.8 C.pr.fiscală.
Ca atare contestaţia formulată se dovedeşte neîntemeiată, urmând ca în temeiul art. 172 şi urm. C.pr.fiscală, să fie respinsă.
