Contract sinalagmatic.Act sub semnătură privată. Cerinţa multiplului exemplar.
Art. 1179 cod civil stabileşte că actele sub semnătură privată, care cuprind convenţii sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte părţi cu interes contrar sunt.
Textul menţionat se referă la nevalabilitatea actelor sub semnătură privată ,,care cuprind convenţii sinalagmatice‘’, fiind făcută distincţia între convenţia în sine (negotium juris) – izvor al obligaţiilor civile – şi înscrisul care materializează convenţia (instrumentum probationem). Astfel, înscrisul care atestă încheierea unui contract sinalagmatic este lipsit de forţă probatorie în cazul în care nu se respectă cerinţa multiplului exemplar, potrivit art.1179 cod civil, însă convenţia ca act juridic poate fi dovedită prin orice alt mijloc de probă.
Reclamanta S.C. MP S.R.L. a chemat în judecată pe S.C. CW S.R.L. şi SC. LG S.R.L., pentru a fi obligate în solidar la plata sumei de 85.470.000 lei, contravaloare servicii prestate, cu dobânzi aferente la nivelul celor practicate de Banca Agricolă S.A. la depozitele personelor juridice, cu începere de la 11.10.1999.
Societatea reclamantă a arătat că pârâta 2 a intermediat între celelalte două părţi efectuarea de lucrări agricole aferente recoltei viitoare de floarea-soarelui, de pe o suprafaţă cultivată de 154 ha. Cu toate că lucrările au fost efectuate, iar producţia a fost predată pârâtei 1, valoarea lucrărilor realizate a rămas neacoperită.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. CW S.R.L. a invocat nulitatea contractului de lucrări agricole şi de prestări servicii nr. 340/ 24.09.1999, întrucât acesta nu respectă cerinţa dată de art. 1179 cod civil, referitoare la întocmirea a câte unui exemplar pentru fiecare parte contractantă.
S-a mai susţinut că reclamanta nu poate proba predarea recoltei datorită inexistenţei proceselor-verbale de recepţie impuse de art. 4 din contract.
Sub aspectul excepţiei de nulitate a actului pe care se întemeiază pretenţiile reclamantei, instanţa a reţinut următoarele considerente :
Art. 1179 cod civil reglementează pentru anumite înscrisuri sub semnătură privată cerinţa multiplului exemplar. Potrivit acestuia, actele sub semnătură privată, care cuprind convenţii sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte părţi cu interes contrar sunt.
Textul menţionat se referă, prin urmare, la nevalabilitatea actelor sub semnătură privată ,,care cuprind convenţii sinalagmatice‘’, fiind făcută distincţia între convenţia în sine (negotium juris) – izvor al obligaţiilor civile – şi înscrisul care materializează convenţia (instrumentum probationem). Altfel spus, înscrisul care atestă încheierea unui contract sinalagmatic este lipsit de forţă probatorie în cazul în care nu se respectă cerinţa multiplului exemplar, potrivit art.1179 cod civil, însă convenţia ca act juridic poate fi dovedită prin orice alt mijloc de probă, conform normelor aplicabile în materie.
În speţă, este incontestabil faptul că recolta obţinută de pe suprafaţa prelucrată de societatea reclamantă a fost predată pârâtei S.C. LG S.R.L., iar factura a fost emisă pentru încasarea preţului pe seama aceleiaşi pârâte.
Pârâta S.C. CW S.R.L. a recunoscut prin întâmpinare că este adevăratul beneficiar al produselor, iar apărările acestei societăţi privind inexistenţa vreunei obligaţii de plată a sumelor pretinse, pe considerentul că nu a primit recolta, nu pot fi reţinute.
Obligaţia de plată nu rezultă din calitatea sa de ,,beneficiar’’ al recoltei, ci din cea de obligat alături de debitorul principal S.C. LG S.R.L., potrivit raporturilor juridice stabilite şi dovedite între cele două pârâte.
În concluzie, acţiunea reclamantei este întemeiată, urmând a fi admisă astfel cum a fost formulată.
(sentinţa civilă nr. 3619 COM/ 17.12.2001, irevocabilă prin nerecurare)
