3.EMITEREA CECULUI. GIR ÎN ALB. EROAREA OBSTACOL. CAPACITATE PROCESUALĂ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ sub nr. 3717/28.04.2005, reclamantul C.A.a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii – Direcţia Silvică Suceava, S.C. „P.A.M” S.R.,L. Poiana Teiului, S.C. G. F. SRL BACĂU şi Banca „Ion Tiriac” Piatra Neamţ, constatarea nulităţii filei cec seria BB nr. 30600030073, invocând – în motivare – faptul că a fost indus în eroare atunci când a semnat şi a pus ştampila la rubrica „girant”.
Prin sentinţa civilă nr. 2798/11 iulie 2005, Judecătoria Piatra Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, instanţă la care cauza a fost înregistrată sub nr. 1089/2005.
Constatându-se că pe rolul instanţei se află o cerere cu acelaşi obiect, promovată de Direcţia Silvică Suceava, tribunalul a dispus conexarea celor două cereri.
Prin sentinţa civilă nr. 186/07 martie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1089/2005, Tribunalul Neamţ a respins acţiunea principală şi acţiunea conexă, ca nefondate.
În motivarea acestei soluţii s-au reţinut următoarele aspecte :
Fila cec seria BB nr. 30600030073 a făcut parte din carnetul de file cec eliberat de Banca Comercială „Ion Ţiriac” SA – Sucursala Piatra Neamţ sub semnătura şi ştampila AF C. V. POIANA TEIULUI, la data de 28 august 2001.
La data de 11.09.2003 această filă cec a fost emisă de SC P. A.M.SRL Poiana teiului (care-l are ca administrator pe C. V.), ca o consecinţă a relaţiilor comerciale derulate între cele două societăţi. Deşi, aşa cum susţine trasul Banca Comercială „Ion Ţiriac” SA Piatra Neamţ, titularul carnetului de file CEC (AF Curcă Vasile) din care face parte şi titlul contestat prin cererile de faţă, se afla în interdicţie bancară, ca urmare a emiterii unor cecuri fără acoperire, acest aspect nu este în măsură să-i afecteze valabilitatea.
Conform art. 3 al. 2 teza II din Legea 59/1934 : „Titlul emis fără observarea acestor condiţii valorează totuşi ca CEC”.
Întrucât iniţial nu a fost trecut numele beneficiarului, fila CEC are statutul juridic de CEC la purtător, conform art. 5 al. 6 din Legea 59/1934, fiind girată de Direcţia Silvică Suceava – Ocolul Silvic Broşteni, cu respectarea prevederilor legale (art. 15) pe dosul cecului. Fiind vorba de girul unui CEC la purtător, acesta a căpătat caracterul unui gir în alb, situaţie prevăzută de Legea 59/1934 (art. 16 al. 4).
Susţinerile reclamantului C.A.indicate prin precizările ulterioare, referitoare la faptul că solicitarea de constatare a nulităţii absolute are ca principal temei dreptul comun şi nu Legea 59/1934, au fost înlăturate. Nu poate fi făcută abstracţie de prevederile legii speciale, întrucât atât condiţiile de formă cât şi cele de fond trebuie analizate în primul rând prin prisma acesteia. Eroarea arătată de reclamantul C.A, nu a fost reţinută de prima instanţă. Simplele afirmaţii formulate numai cu intenţia de a justifica un motiv de nulitate absolută nu sunt şi suficiente pentru a-l certifica. S-a reţinut că reclamantul C.A.nu a putut dovedi modalitatea în care a fost dus în eroare de administratorul SC „P. A.m.” SRL. Mai mult decât atât, acesta a formulat apărări care nu au nici o legătură cu acţiunea, indicând drept împrejurare credibilă o situaţie de forţă majoră, respectiv inundaţiile de pe râul Bistriţa, produse în noaptea de 31.12.2002/01.01.2003 şi care ar fi afectat pe S.C. P.A.M. SRL, în condiţiile în care cec a cărei nulitate absolută se solicită a se constatata a fost emisă după 9 (nouă) luni de zile, respectiv la data de 11 septembrie 2003.
A mai reţinut instanţa de fond că, aspectele evidenţiate de reclamantul C.A. din acţiunea principală şi Direcţia Silvică Suceava – titulara cererii conexe, au fost analizate sub o formă sau alta şi cu ocazia soluţionării altor acţiuni deduse judecăţii, respectiv : opoziţie la executare, contestaţie la executare şi revizuire, prin pronunţarea sentinţei civile nr. 3071 din 09.09.2004 de Judecătoria Piatra Neamţ, sentinţei civile nr. 678/17.02.2005 de Judecătoria Piatra Neamţ şi sentinţa civilă nr. 621/15.02.2005 de Judecătoria Piatra Neamţ.
Având în vedere cele arătate mai sus, a constatat că fila CEC a cărei nulitate absolută se cere prin acţiunea principală şi cererea conexă a fost emisă cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale imperative, fără a urmări inducerea în eroare a vreunei persoane, fiind o consecinţă firească a relaţiilor comerciale derulate între părţi.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii C. A. şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Suceava. În motivarea apelurilor s-au reluat argumentele şi dovezile invocate la instanţa de fond.
Astfel, ambii apelanţi au relatat împrejurările în care a fost completat cecul, în sensul că între Direcţia Silvică Suceava – Ocolul Silvic Broşteni şi SC P. A. M.SRL s-au încheiat contracte pentru achiziţie de material lemnos, că administratorul firmei – Curcă Vasile a prezentat ocolului o filă cec în care nu era completată suma şi beneficiarul, iar ulterior a solicitat că plata datoriei de 140.324.000 lei să fie făcută de S.,C. G., societate care, în schimbul plăţii, a solicitat remiterea filei cec şi girarea acesteia de către Ocolul Silvic Broşteni; că ulterior SC G. SRL a completat, cu rea – credinţă suma de 1.300.000.000 lei, după care a depus-o spre plată la Banca Comercială „Ion Ţiriac”, care a refuzat plata.
Apelantul – reclamant C.A. a mai invocat nulitatea hotărârii instanţei de fond, motivat de faptul că aceasta nu a analizat temeinic acţiunea cu care a fost investită şi nu s-a pronunţat asupra aspectelor de fapt şi de drept invocate.
A mai susţinut apelantul că hotărârea atacată este nu numai nelegală şi netemeinică, dar şi contradictorie, întrucât instanţa de fond a făcut o analiză a elementelor de validitate ale filei cec în baza legii speciale, considerând că s-a invocat eroarea ca mijloc de probă şi a omis să analizeze acţiunea în raport de temeiul juridic invocat de reclamant prin acţiune.
Apelanta – reclamantă Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” – Direcţia Silvică Suceava a invocat, în motivarea apelului, aceleaşi aspecte privind împrejurările în care a fost completat cecul, invocând în plus şi faptul că Ocolul Silvic Broşteni nu are personalitate juridică, ceea ce atrage nulitatea girului, precum şi faptul că Direcţia Silvică Suceava nu are calitate de debitor al S.C. „G.” SRL (aspecte invocate şi de celălalt apelant).
Intimata – pârâtă S.C. „G.” SRL a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor formulate, invocând, în primul rând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Direcţiei Silvice Suceava, întrucât aceasta nu are personalitate juridică, iar în subsidiar, lipsa calităţii de reprezentant a Direcţiei Silvice Suceava, care ar avea dreptul de a reprezenta Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” numai în raza teritorială a judeţului Suceava.
Pe fondul cauzei, intimata – pârâtă a solicitat respingerea apelurilor pentru aceleaşi argumente invocate în faţa instanţei de fond.
Excepţiile invocate de intimată, privind lipsa capacităţii de folosinţă şi lipsa calităţii de reprezentant a Direcţiei Silvice Suceava sunt neîntemeiate, întrucât potrivit art. 9 al. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” – „directorii şi consilierii juridici ai unităţilor fără personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva reprezintă interesele şi îndeplinesc atribuţiile acesteia pe raza teritorială în care sunt organizate aceste unităţi”.
În temeiul acestui text, reclamanta – Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Suceava are capacitatea de a sta ca parte în proces şi poate reprezenta interesele regiei în faţa oricărei instanţe de judecată, atât timp cât chestiunea în litigiu a apărut în raza sa de activitate.
Analizând ambele apeluri declarate în cauză, în raport de actele şi lucrările dosarului, curtea constată următoarele :
Apelantul C.A. a invocat, în primul rând nulitatea hotărârii atacate, pe motiv că instanţa de fond nu s-ar fi pronunţat cu privire la aspectele de fapt şi de drept invocate în acţiune, nu ar fi analizat probele administrate în cauză şi nu ar fi motivat în fapt şi în drept hotărârea.
Susţinerile apelantului nu se verifică.
Instanţa de fond a analizat acţiunea reclamantului, pe aspectele de fapt şi de drept invocate, făcând referire şi la completarea la acţiune, după cum a avut în vedere şi probele invocate de părţi în sprijinul poziţiei lor, hotărârea fiind motivată temeinic, în raport de toate aceste aspecte.
Trebuie precizat, în acest sens, că precizările reclamantului, care a invocat cesiunea de creanţă drept operaţiune juridică prin care s-a realizat girarea cecului, au fost apreciate de instanţa de fond ca neîntemeiate şi, în consecinţă, înlăturate, cu motivarea că faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, pretenţiile reclamantului nu pot fi examinate decât în raport de prevederile legii speciale, care este Legea 59/1934 şi nu prin prisma dreptului comun.
În ce priveşte probatoriul invocat de reclamant în sprijinul poziţiei sale, cu referire specială la hotărârile instanţei penale, instanţa de fond a înlăturat aceste probe în mod implicit, cantonându-se la prevederile legii speciale, în raport de care a examinat şi soluţionat acţiunea.
Poziţia instanţei de fond, sub acest aspect, este justificată, cu atât mai mult cu cât actele invocate, emanând de la parchet sau de la instanţa penală nu au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, decât în ceea ce priveşte existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia (conform art. 22 Cod procedură penală).
Ca urmare, susţinerile apelantului, vizând nulitatea hotărârii atacate sunt nefondate, dincolo de faptul că pretinsele omisiuni invocate nu sunt sancţionate de lege cu nulitatea hotărârii, instanţa de apel având posibilitatea de a corecta eventualele omisiuni sau erori ale hotărârii atacate, în virtutea caracterului devolutiv al apelului.
Pe fondul cauzei, în urma examinării probelor administrate şi a susţinerilor părţilor, curtea reţine următoarele :
În speţă s-a solicitat constatarea nulităţii unui cec, titlu de valoare reglementat de Legea 59/1934, instanţa de fond statuând în mod corect, atât asupra situaţiei de fapt, cât şi a temeiului juridic al acţiunii.
Nu poate fi reţinut punctul de vedere al apelantului – reclamant, în sensul că dispoziţiile art. 14 din Legea 59/1034 trebuie să se raporteze la art. 1391 şi 1397 Cod civil, care reglementează cesiunea de creanţă. Cesiunea de creanţă este un contract prin care un creditor transmite dreptul său de creanţă, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, altei persoane. Contractul de cesiune de creanţă trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate impuse de lege, în primul rând sub aspectul obiectului, care trebuie să fie determinat.
Ori în speţă este în discuţie un cec, care la momentul emiterii nu avea completată suma de plată după cum susţine chiar apelantul şi care nu poate fi examinat decât în raport de dispoziţiile Legii 59/1934.
Nefiind trecut numele beneficiarului, fila cec a căpătat statutul de cec la purtător (potrivit art. 5 al. 6 din Legea 59/1934), iar girul aplicat de apelantul reclamant are caracterul unui gir în alb, situaţie prevăzută de art. 16 al. 4 din legea 59/1934.
În aceste condiţii, nu pot fi avute în vedere reglementările generale, privind cesiunea de creanţă, aşa cum susţine apelantul, întrucât Legea 59/1934 este lege specială, ce se aplică cu prioritate.
Ca urmare, nu poate fi pusă în discuţie eroarea abstacol la girarea cecului în alb, întrucât această operaţiune a avut loc, aşa cum s-a arătat, în condiţiile Legii 59/1934.
Ambii apelanţi au invocat lipsa mandatului contabilului C.A. de a gira cecul şi lipsa personalităţii juridice a Ocolului Silvic Broşteni a cărui ştampilă apare pe cec.
Girarea unei file cec este un fapt de comerţ, conform art. 3 pct. 14 Cod comercial. În speţă, apelantul C.A. a semnat şi ştampilat fila cec, acţionând ca prepus al Direcţiei Silvice.
În aceste condiţii, intimata – pârâtă nu avea obligaţia de a verifica mandatul prepusului, iar lipsa unei împuterniciri în acest sens nu i-ar putea fi opozabilă.
În ceea ce priveşte reaua – credinţă a intimatei S.C. „G.” S.R.l. la completarea filei cec, trebuie arătat că potrivit art. 14 din Legea 59/1934, „dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea – credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea cecului”.
Cum în speţă nu s-a dovedit nici una din aceste situaţii, privind reaua – credinţă a posesorului cecului, chiar dacă fila cec ar fi completată cu o altă sumă decât cea pentru care s-a girat, acest aspect nu poate fi imputat intimatei – pârâte.
În ceea ce priveşte anularea filei cec de către bancă, acesta nu poate constitui un motiv de nulitate a titlului de valoare, întrucât art. 3 al. 2 din Legea 59/1934 statuează : „Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la trans . . . Titlul emis fără observarea acestor convenţii valorează totuşi ca cec”.
Ca urmare, faptul că S.C. „P.A.M” SRL a emis cecul fără autorizarea trasului, nu atrage lipsa efectelor juridice pentru fila cec.
Decizia 122/02.11.2006
