Recurs.
Executare cu întârziere a obligaţiei de plată a preţului.
Probarea existenţei faptei ilicite şi a culpei.
Pentru obligarea pârâtei la plata de despăgubiri este necesară întrunirea condiţiilor acordării de despăgubiri ( să existente prejudiciu, fapta ilicită şi raport de cauzalitate) reţinerea unei culpe în sarcina pârâtei şi punerea acesteia în întârziere.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC Petro Stedesa SRL a solicitat obligarea pârâtei SC Elita Agrochemicals Exim SRL la plata sumelor de 1049,12 euro şi 23192,69 USD, cu titlu de penalităţi de întârziere.
Pretenţia reclamantei are drept cauză un contract comercial de vânzare-cumpărare, constatat printr-un înscris sub semnătură privată, pe care părţile l-au încheiat la data de 09.03.2005, reclamanta, în calitate de vânzător, iar pârâta, în calitate de cumpărător.
Prima instanţă a stabilit că pârâta SC Elita Agrochemicals Exim SRL datorează reclamantei SC Petro Stedesa SRL o parte din suma pretinsă prin cererea de chemare în judecată, determinată printr-un raport de expertiză contabilă, întrucât obligaţia pârâtei de a plăti preţul produselor pe care i le-a livrat reclamanta a devenit scadentă la 21.07.2005 şi respectiv 29.07.2005, iar prin contract părţile au stabilit penalităţi de întârziere de 0,5% pe zi din valoarea sumei rămase de plată.
SC Elita Agrochemicals Exim SRL a criticat această sentinţă pentru motive de netemeinicie, susţinând că prevederile cuprinse în clauza 5.2 din contractul de vânzare-cumpărare nu îi sunt aplicabile, fiind lovite de nulitate, ca urmare a faptului că prevăd în sarcina sa obligaţia de a plăti penalităţi de întârziere de la un moment anterior intrării mărfurilor în posesia sa, respectiv de la momentul încărcării mărfii pe vas.
Pretenţia reclamantei are drept cauză contractul de vânzare-cumpărare, constatat printr-un înscris sub semnătură privată, încheiat la data de 09.03.2005, între reclamantă, în calitate de vânzător, şi pârâtă, în calitate de cumpărător. Acest contract a avut drept obiect, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, vânzarea a 147 tone de îngrăşământ poly-feed 19-19-19 + 1% Mg + ME şi a 84 tone de îngrăşământ maxi-feed 20-20-20 + ME, contra sumei de 119 070 USD şi 59 640 euro.
Conform art. 5.2 din contract, pentru plata sumei de 119 070 USD şi 59 640 euro, pârâta trebuia să emită în favoarea reclamantei bilete la ordin cu scadenţa la 120 zile de la data documentului de transport, acestea urmând a fi încasate în lei, la cursul BNR afişat în ziua introducerii în bancă. Tot la art. 5.2 din contract s-a prevăzut că pentru întârzieri la plată mai mare de 120 de zile de la data emiterii documentului de transport se vor percepe penalizări de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea sumei rămase de plătit.
Emiterea biletelor la ordin pentru plata preţului de către pârâta SC Elita Agrochemicals Exim SRL, în beneficiul reclamantei SC Petro Stedesa SRL, nu a fost contestată. În lămuririle date de reclamantă, în recurs, la solicitarea instanţei, asupra situaţiei de fapt litigioase, aceasta a arătat că pârâta i-a înmânat biletele la ordin la data de 18.04.2005 însă ea nu le-a introdus la plată deoarece până la data de 21.07.2005, pârâta îi achitase 33 411,84 euro, iar până la 29.07.2005 i-a mai achitat 26 228,16 euro şi 38 643,23 USD.
Pentru aplicarea clauzei penale prevăzută la art. 5.2 din contract pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată a preţului, respectiv pentru obligarea pârâtei SC Elita Agrochemicals Exim SRL la plata de despăgubiri, este necesară întrunirea condiţiilor acordării de despăgubiri (să existe prejudiciu, faptă ilicită şi raport de cauzalitate), reţinerea unei culpe în sarcina pârâtei pentru neîndeplinirea obligaţiei contractuale, la care se adaugă şi punerea în întârziere a pârâtei.
Urmare a caracterului comercial al contractului de vânzare-cumpărare încheiat de părţi, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, pârâta este de drept în întârziere, potrivit art. 1088 alin. 2 C.civ. şi art. 43 C.com.
Se constată însă că nu s-a probat existenţa unei fapte ilicite a pârâtei şi nici a unei culpe a acesteia în îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Astfel, pârâta a făcut plata preţului prin emiterea biletelor la ordin în favoarea reclamantei şi prin predarea acestora reclamantei. În aceste condiţii revenea reclamantei, potrivit art. 5.2 din contract, obligaţia de a la introduce la plată, la data scadenţei, pentru a încasa preţul produselor pe care i le-a livrat pârâtei. Numai în ipoteza în care biletele la ordin ar fi fost refuzate la plată de banca pârâtei pentru motivul lipsei de disponibil, reclamanta era în drept să solicite obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere. Cum reclamanta a învederat că nu a introdus biletele la ordin la plată şi nici nu a probat lipsa disponibilului în contul pârâtei la data scadenţei obligaţiilor asumate de SC Elita Agrochemicals Exim SRL prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 09.03.2005, instanţa de recurs apreciază că plata biletelor la ordin nu a fost realizată la scadenţă exclusiv din culpa reclamantei, care deşi a dispus de toate mijloacele necesare pentru a obţine încasarea preţului, a rămas în pasivitate.
Întrucât faţă de cele expuse, în sarcina pârâtei nu se poate reţine nici o culpă, iar pe de altă parte nici reclamanta nu poate obţine de la pârâtă repararea unui prejudiciu pe care şi l-a cauzat singură prin pasivitate, dispoziţia primei instanţe de obligare a pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în temeiul clauzei penale stipulate în contract este lipsită de temeinicie.
