Acţiunea în rezoluţiune a contractului de întreţinere întemeiată pe dispoziţiile art.2263 alin.3 NCC referitoare la neexecutarea fără justificare a obligaţiilor de întreţinere nu poate fi pronunţată decât de instanţa , iar când pârâta a achiesat acţiunea este admisibilă.
În fapt, se arata în motivarea acţiunii de către reclamanta, a dobândit imobilul sus arătat prin moștenire, dar şi prin cumpărare, iar în anul 1999 a suferit un accident vascular şi din acel moment a avut nevoie de sprijin, acesta fiind motivul pentru care s-a hotărât sa întocmească actele în favoarea nepoatei sale către care a transmis nuda proprietate, reclamanta rezervându-si uzufructul viager.
Mai arata reclamanta ca parata s-a obligat sa-i acorde ajutor constând în condiții de locuit decente, procurarea şi prepararea de alimente, asigurarea asistentei medicale, asigurarea menajului, a încălzirii, achiziționarea de îmbrăcăminte şi plata utilităţilor. Susține reclamanta ca după câteva luni de la încheierea actului parata a început sa-si neglijeze obligațiile şi a fost nevoita sa apeleze la ajutorul vecinilor.
In drept, a invocat disp art. 2263 în referire la art. 2254 NCC. In dovedire a solicitat proba cu acte, martori şi interogatoriu. La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: copie carte de identitate G N (fila 6), copia contractului care se doreşte a fi rezolvit (file 7-8), certificat de încadrare în grad de handicap (fila 9), scrisoare medicala (fila 10), extras de carte funciara nr 100764 a localității Drăgănești (file 25-26).
BCF Tecuci a comunicat instanței încheierea nr 14910/06.03.2014 din care rezulta ca s-a notat în cartea funciara litigiul de fata (fila 41).
Legal citata pârâta nu s-a prezentat în instanţa, dar a înaintat un înscris prin care arata ca este de acord cu acţiunea care s-a formulat de către reclamant.
Având în vedere poziţia pârâtei, precum şi dispozițiile art. 2263 alin 3 NCC care prevăd „…precum şi atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluţiunea nu poate fi pronunțată decât de instanța…”, constatând ca pârâta a achiesat în totalitate la cererea reclamantei, acţiunea va fi admisa aşa cum a fost formulata.
