Autorizare convocare adunare generala a acţionarilor dată prin hotărâre judecătorească. Autorizarea dată de instanţa judecătorească se referă la convocarea unei adunări în legătură cu aspecte ce ţin de modificarea actului constitutiv al societăţii. Or, potrivit art. 113 din Legea nr. 31/1990 şi 16 din Actul Constitutiv, modificarea actului constitutiv este în competenţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor şi nu a unei adunări ordinare, aşa cum s-a întâmplat în speţă. Consecinţe. Nulitatea hotărârii.
Constată că prin sentinţa civilă nr. 573/CC/2010, Tribunalul Braşov a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de S. T. S.A.
A respins cererea formulată de reclamantul R. G. F. în contradictoriu cu pârâta S.C. I. S.A..
A obligat reclamantul să plătească intervenientei suma de 39,3 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:
Reclamantul este acţionar la societatea pârâtă, deţinând un număr de 325.113 acţiuni nominative, reprezentând 38,99 % din capitalul social al acesteia.
La data de 30.10.2009, prin adresa nr.7.326, reclamantul a solicitat consiliului de administraţie al pârâtei, prin preşedintele acesteia, convocarea AGOA S.C. I S.A. cu următoarea odine de zi: revocarea administratorilor societăţii şi alegerea membrilor consiliului de administraţie, format din 5 persoane, prin aplicarea metodei votului cumulativ.
Adresa a fost înregistrată la pârâtă la data de 10.11.2009, aceasta refuzând convocarea pe motiv că este necesar a se solicita mai întâi modificarea art. 16 din actul constitutiv al societăţii, care prevede că societatea este administrată de un consiliu de administraţie compus din 3 membri, într-o atare situaţie art. 235 din Legea nr. 247/2004 referitor la metoda votului cumulativ fiind inaplicabil.
Art. 119 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicată dă dreptul acţionarului care a formulat cererea de convocare a AGOA către consiliul de administraţie, în caz de refuz nejustificat primit din partea acestuia, să ceară autorizarea instanţei de a efectua el convocarea.
Art. 119 alin. 1 din acelaşi act normativ prevede obligativitatea consiliului de administraţie de a convoca de îndată AGA la cererea acţionarilor, reprezentând cel puţin 5 % din capitalul social, dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării.
Aceste cerinţe sunt respectate în cazul de faţă, iar aprecierea asupra modalităţii în care se poate alege consiliul de administraţie, respectiv dacă se aplică sau nu metoda votului cumulativ şi art. 235 din Legea nr. 297/2004 revine adunării generale ordinare a acţionarilor şi nu consiliului de administraţie în funcţie, acesta având doar obligaţia convocării AGOA pentru a decide.
În plus, art. 125 alin. 2 din regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 dispune că nici o prevedere a actelor constitutive ale societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (cum este pârâta), nu poate anula, modifica sau restrânge dreptul acţionarilor de a solicita şi obţine aplicarea votului cumulativ în condiţiile Legii nr. 297/2004 şi ale regulamentului, iar dispoziţiile din actele constitutive ale acestor societăţi care au ca scop sau ca efect restrângerea aplicabilităţii votului cumulativ nu sunt opozabile acţionarului care a solicitat, în condiţiile legii, aplicarea acestei metode pentru alegerea administratorilor.
Faţă de cele susmenţionate, s-a constatat că hotărârea atacată a fost luată în baza sentinţei irevocabile susprecizate în acord cu prevederile art. 235 din Legea nr. 297/2004 incidente în cauză şi ca urmare este ineficientă dispoziţia cuprinsă în actul constitutiv.
De altfel, la data pronunţării sentinţei atacate, acţiunea reclamatului era lipsită de interes faţă de adoptarea unei noi hotărâri privind alegerea Consiliului de Administraţie.
Împotriva hotărârii a formulat apel reclamantul R Gl F şi intervenientul T. I. pentru motivele ce vor fi prezentate în cele ce urmează:
În memoriul de recurs al apelantului R. G. F. se arată că un Ordin al CNVM nu poate modifica Legea cadru nr.31/1990 şi nici actul constitutiv nu poate fi modificat potrivit acestui ordin.
Potrivit art. 113 din Legea nr. 31/1990 şi art. 16 din Actul Constitutiv, modificarea componenţei consiliului de administraţie este de competenţa AGEA şi nu AGOA, aşa cum s-a reţinut.
Mai mult, prin sentinţa nr. 1/CC/14.01.2011, Tribunalul Braşov a dispus anularea AGEA din 9.09.2010 cu radierea din Registrul Comerţului a efectelor acestor hotărâri.
În apelul intervenientului T. I. se invocă aspecte legate de aplicabilitatea votului cumulativ, care, la societatea în acuză, nu putea fi luat în considerare decât după modificarea „Actului Constitutiv” în cadrul AGEA şi nu AGOA, cum s-a procedat în mod nelegal.
Analizând hotărârea atacată în limitele motivelor de apel şi apărările formulate, Curtea reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 4/CC/27.01.2010, Tribunalul Braşov a autorizat convocarea adunării generale a S.C. I S.A. în legătură cu alegerea membrilor consiliului de administraţie al societăţii şi stabilirea datei de identificare a acţionarilor, pentru data de 15.03.2010.
După cum se poate observa, autorizarea dată de instanţa judecătorească se referă la convocarea unei adunări în legătură cu aspecte ce ţin de modificarea actului constitutiv al societăţii. Or, potrivit art. 113 din Legea nr. 31/1990 şi 16 din Actul Constitutiv, modificarea actului constitutiv este în competenţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor şi nu a unei adunări ordinare, aşa cum s-a întâmplat în speţă. Pe cale de consecinţă, urmează a se constata nulitatea absolută a AGOA din 15.03.2010 şi a se dispune radierea din registrul comerţului a menţiunilor făcute în baza hotărârii nule.
Faţă de această dezlegare, cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei S.C. I S.A. urmează a fi respinsă, iar pârâta S.C. I S.A. va fi obligată în temeiul art. 274 Cod procedură civilă la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamantului formulată de intervenientul T I, Curtea reţine că, la momentul soluţionării cererii, acesta nu deţinea calitatea de acţionar al S.C. I S.A., astfel că hotărârea primei instanţe de a constata lipsa de interes în formularea cerii pe acest temei urmează a fi păstrată.
Pentru aceste motive, în baza art. 296 Cod procedură civilă, apelul reclamantului R. G. F. urmează a fi admis în limitele arătate iar apelul intervenientului T. I. urmează a fi respins pentru motivele arătate.
(decizia 12/A/1.03.2011 – G.Ş.)
