1.Clauze abuzive în contract de credit bancar.
În privinţa mecanismului reprimării clauzelor abuzive, Tribunalul Arad a reţinut că, instanţele naţionale pot verifica dacă o clauză referitoare la dobânda variabilă, respectiv la comisionul de administrare este abuzivă sau nu, în sensul cercetării modului în care afectează interesele ambelor părţi contractante, sub aspectul păstrării echilibrului contractual. Astfel, instanţa de judecată nu poate înlătura dobânda în sine, însă are competenţa materială de a cerceta dacă clauzele ce reglementează raportul părţilor privitor la dobândă este conform cerinţelor directivei UE şi ale legii române.
În speţă, Contractul de credit respectă, cerinţele impuse de art.9^3 lit.g din OG nr.21/1992, indicii contractuali- fluctuatia Euribor/Robor/Libor la 6 luni, variatia CDS (riscul de ţară) si MRR (rezerva minimă obligatorie) modificabili la data de 30.06 şi 31.12 ale anului, fiind independenţi de voinţa băncii pârâte.
Art.7 pct.4 din OUG nr.50/2010, art.4 alin.(2) şi art.8 din Directiva nr.93/13/CEE, art.9^3 lit.g din OG nr.21/1992
( Tribunalul Arad-Secţia Civilă – Decizia Civilă nr.204 din 13 februarie 2014, pronuntată în dosar Nr.9229/55/2013 )
Prin Decizia nr.204/A/13.02.2014, definitivă, pronunţată în dosarul nr.9229/55/2013, de Tribunalul Arad-Secţia civilă a fost respins apelul formulat de apelantul-reclamant C V împotriva Sentinţei civile nr.6597 din data de 24.10.2013, pronunţată de Judecătoria Arad în dosar nr.9229/55/2013.
Astfel, în privinţa susţinerii intimatei UCŢ Bank S.A în sensul că, dobânda face parte din obiectul contractului de credit si astfel, nu poate face obiectul analizei instanţei în sensul constatării ca abuzive sau nu a acestei clauze, Tribunalul Arad a înlăturat-o pentru următoarele:
Conform art.7 pct.4 din OUG nr.50/2010, costul total al creditului pentru consumatori este definit ca fiind „toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele si condiţiile prezentate”.
Transpunând directiva UE, art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000 prevede că : „Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.”
Potrivit jurisprudenţei C.J.U.E ( cauza C-484/08-Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid) „ dispoziţiile art.4 alin.(2) şi art.8 din Directiva nr.93/13/CEE trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări care autorizează un control jurisdicţional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, iar pe de altă parte, chiar dacă aceste clauze sunt redactate în mod clar şi inteligibil”.
În consecinţă, instanţele naţionale pot verifica dacă o clauză referitoare la dobânda variabilă, respectiv la comisionul de administrare este abuzivă sau nu, în sensul cercetării modului în care afectează interesele ambelor părţi contractante, sub aspectul păstrării echilibrului contractual.
Astfel, instanţa de judecată nu poate înlătura dobânda în sine, însă are competenţa materială de a cerceta dacă clauzele ce reglementează raportul părţilor privitor la dobândă este conform cerinţelor directivei UE şi ale legii române (Legea nr.193/2000, OG nr.21/1992 republicată şi celelalte acte normative în materie.)
Privitor la motivul de apel în sensul că, în contract, nu este prevăzută nici o marjă a băncii, astfel că rata dobânzii, conform acestui contract, ar fi doar Euribor/Robor/Libor 6 luni si că apelantul CVD, a plătit lunar sume care au depăşit dobânda contractuală , instanţa îl respinge ca nefondat .
Astfel, Contractul de credit nr…/29.06.2009, pentru suma de 33.300 euro cuprinde, printre altele, următoarele clauze:
Pct. 2.2 din condiţiile generale la acest contract prevede că „dobânda se calculează lunar la suma nerambursată şi se plăteşte lunar o dată cu rambursarea ratelor de credit, conform graficului de rambursare anexa nr. 1 la contract” .
Art.2.2.1 din aceleasi condiţii generale precizează formula de calcul a ratei dobânzii şi formula de calcul a dobânzii, pct.2.3 mentionează că, dobânda anuală efectivă (DAE) este stabilită prin condiţiile speciale, iar art.2.8 precizează clar că, rata dobânzii variază în funcţie de fluctuatia Euribor/Robor/Libor la 6 luni,de variatia CDS (riscul de ţară) si de MRR (rezerva minimă obligatorie) modificabilă la data de 30.06 şi 31.12 ale anului..
Reclamantului i s-a înmânat un grafic de rambursare a creditului, generat în luna iulie, din care rezultă scadenţa fiecărei rate (prima rată a fost scadentă la data de 27 iulie 2009), precum şi faptul că rata este formată din debit principal şi dobândă, exprimate numeric, fără a fi indicate şi alte componente (comisioane) iar conform menţiunii de pe prima pagină al acestui scadenţar, apelantul CVD a primit un exemplar.
De asemenea, conform înscrisului prezentând situaţia plăţilor, rata creditului este formată din debit principal şi dobândă, marja băncii fiind de 6,5%.
Acestea se coroborează cu înscrisurile comunicate de pârâtă privind calcul dobânzii şi scadenţar până la data de 25.07.2013, din care rezultă cuantumul dobânzii şi modul de calcul, anume rată dobândă de 7,834%, compusă din Euribor variabil la 6 luni ( prima valoare de 1,334%) şi marja băncii de 6,5%.
În cuprinsul contractului în cadrul condiţiilor speciale,la rubrica privind marja băncii a rămas un spaţiu gol, dar s-a precizat că DAE este 10,32%. În mod temeinic si legal, instanţa de fond a reţinut că banca a încasat efectiv dobândă de 7,834%, iar diferenţa dintre dobânda înscrisă în contract, de 9,54% la data de 26.05.2009 şi cea încasată efectiv la prima rată -7,834% la data de 27.07.2009, se justifică pe variaţia Euribor la 6 luni, care a cunoscut o scădere de cotaţie la 1,334 .
Privitor la motivul de apel ce vizează nerespectarea art.9-9 indice.3 privind informarea consumatorului din OG 21/1992, instanţa îl va respinge ca nefondat .
Astfel,Contractul de credit nr… /29.06.2009 respectă, cerinţele impuse de art.9^3 lit.g din OG nr.21/1992 potrivit cărora „în contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:
1.variaţia ratei dobânzii trebuie să fie independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili, menţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru;
2.dobânda poate varia în funcţie de dobânda de referinţă a furnizorului de servicii financiare, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv şi să nu fie majorată peste un anumit nivel, stabilit prin contract;
3. formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât şi în cel al reducerii acesteia.”
Respectarea prevederilor legale de mai sus de către pârâtă înlătură orice argument privitor la faptul că modificarea dobânzii ar fi rezultatul doar al voinţei creditoarei, aşa încât contractul de credit nu încalcă nici dispoziţiile art.8 lit b din Legea nr.289/2004 republicată privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice („Contractul de credit scris trebuie să includă cel puţin următoarele date:[…] b) valoarea dobânzii, cu precizarea tipului acesteia, fixă şi/sau variabilă, iar în cazul în care dobânda este variabilă, variaţia acesteia trebuie să fie independentă de voinţa creditorului, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili, menţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru”) .
Art.2.8 din Condiţiile generale de creditare –anexă la contractul de credit bancar în litigiu, specifică faptul că, rata dobânzii variază în funcţie de fluctuatia Euribor/Robor/Libor la 6 luni, de variatia CDS (riscul de ţară) si de MRR (rezerva minimă obligatorie) modificabilă la data de 30.06 şi 31.12 ale anului.
Ori, aceşti indici nu sunt stabiliţi de pârâta SC,,UŢB,,SA, fiind independenţi de voinţa acestei bănci.
De altfel, indicele de referinţa EURIBOR/LIBOR/ROBOR este influenţat de gradul de lichiditate de pe piaţa interbancară şi este în strânsă legătură cu dobânda de politică monetară implementată de Banca Naţională a României şi cu riscul de ţară .
