Contract de concesiune. Nelegalitatea obligarii unei autoritati publice la încheierea unui contract de concesiune in raport de dispozitiile art. 130, 131 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobate …


. Contract de concesiune. Nelegalitatea obligarii unei autoritati publice la încheierea unui contract de concesiune in raport de dispozitiile art. 130, 131 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobate prin Hotarârea de Guvern nr. 577/2002.

– art. 130, 131 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobate prin Hotarârea de Guvern nr. 577/2002

În aceste conditii, este nelegala solutia instantei de fond de obligare a C. J. S. la încheierea cu reclamanta a contractului de concesiune, având în vedere disp. art.130 si art.,131 din Normele metodologice de aplicare a OUG 88/1997, aprobate prin HG 577/2002.

În aceste conditii, este nelegala solutia instantei de fond de obligare a C. J. S. la încheierea cu reclamanta a contractului de concesiune, având în vedere disp. art.130 si art.,131 din Normele metodologice de aplicare a OUG 88/1997, aprobate prin HG 577/2002.

Potrivit acestor dispozitii terenurile care alcatuiesc domeniul public al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societatilor comerciale privatizate sau care vor fi privatizate, care detin astfel de terenuri si daca acestea sunt strict necesare în vederea realizarii obiectului lor de activitate. Concesiunea se face fara întocmirea unui studiu de oportunitate sau caiet de sarcini si fara nici o forma de publicitate, prin negociere directa între concedent si concesionar.

Potrivit acestor dispozitii terenurile care alcatuiesc domeniul public al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societatilor comerciale privatizate sau care vor fi privatizate, care detin astfel de terenuri si daca acestea sunt strict necesare în vederea realizarii obiectului lor de activitate. Concesiunea se face fara întocmirea unui studiu de oportunitate sau caiet de sarcini si fara nici o forma de publicitate, prin negociere directa între concedent si concesionar.

Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa prezinte concedentului documentatia privind justificarea folosirii terenului si datele de identificare a acestuia, obiectul de activitate si alte date necesare pentru încheierea contractului de concesiune, solicitate de  concedent

Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa prezinte concedentului documentatia privind justificarea folosirii terenului si datele de identificare a acestuia, obiectul de activitate si alte date necesare pentru încheierea contractului de concesiune, solicitate de  concedent

De asemenea, art.136 din acelasi act normativ prevede ca obiectul concesionarii potrivit art.321 alin.3 din ordonanta de urgenta este exclusiv utilizarea de concesionar a terenurilor, în limitele cerute de desfasurarea normala a activitatii potrivit obiectului sau de activitate.

De asemenea, art.136 din acelasi act normativ prevede ca obiectul concesionarii potrivit art.321 alin.3 din ordonanta de urgenta este exclusiv utilizarea de concesionar a terenurilor, în limitele cerute de desfasurarea normala a activitatii potrivit obiectului sau de activitate.

Sunt reglementate, astfel, doua conditii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru încheierea contractului de concesiune si anume: terenul ce face obiectul contractului este detinut de societatea comerciala si respectivul teren este strict necesar pentru realizarea obiectului de activitate al societatii.

Sunt reglementate, astfel, doua conditii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru încheierea contractului de concesiune si anume: terenul ce face obiectul contractului este detinut de societatea comerciala si respectivul teren este strict necesar pentru realizarea obiectului de activitate al societatii.

În speta nu este îndeplinita cea de-a doua conditie, având în vedere ca de la data de 01.01.2008, reclamanta nu mai desfasoara activitate de alimentare a aeronavelor de combustibil de aviatie pe aeroportul Suceava.

În speta nu este îndeplinita cea de-a doua conditie, având în vedere ca de la data de 01.01.2008, reclamanta nu mai desfasoara activitate de alimentare a aeronavelor de combustibil de aviatie pe aeroportul Suceava.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI  SECTIA A-VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR. 1593/17.06.2010)

Prin sentinta civila nr.2201/12.06.2009, Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX -a Contencios Administrativ si Fiscal a admis în parte actiunea formulata de reclamanta SC P. A. SA, a anulat în parte hotarârea nr.81/28.12.2004 adoptata de Consiliul Judetean Suceava în ceea ce priveste suprafata de 6.612 m.p. identificata conform raportului expertiza întocmit în cauza de expert tehnic judiciar T. M. C., a obligat pârâtul C. J. S. sa încheie cu reclamanta, în conditiile prev. de art.32^1 alin.3 si 4 din OUG nr.88/1997 si de art. 130 si urmatoarele din HG nr.577/2002, un contract de concesiune având ca obiect suprafata de teren anterior mentionata si a respins cererea în ceea ce priveste diferenta dintre suprafata de 6.695 m.p. teren pretins detinuta de reclamanta si suprafata stabilita prin raportul de expertiza mentionat, precum si în ceea ce priveste pretentia de stabilire a redeventei ce urmeaza a fi platita de reclamanta.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 1.11.1972, în baza art. 5 din Hotarârea Consiliului de Ministrii al R.S.R. nr. 1303/1972, a luat fiinta Baza de aprovizionare si desfacere pentru aviatia civila, unitate cu personalitate juridica subordonata Comandamentului aviatiei civile – TAROM (file 20-23 dosar nr. 5483/CA/2005).

Începând cu data de 29.05.1990, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 625/1990, unitatea economica sus mentionata s-a reorganizat, prin modificarea obiectului sau de activitate, sub denumirea de Întreprinderea de comercializare a produselor petroliere pentru aviatie – R.

Cu începere de la aceeasi data, în baza prevederilor art. 5 din actul normativ mentionat, au trecut în patrimoniul întreprinderii ROMARC toate mijloacele fixe si obiectele de inventar existente în unitatile din subordinea Departamentului aviatiei civile legate de activitatile de depozitare, transport si alimentare a aeronavelor, precum si de control a calitatii produselor petroliere pentru aviatie (file 30-31 dosar nr. 5483/CA/2005).

Tot în cursul anului 1990, prin ordinul emis de Seful Departamentului Aviatiei Civile în aplicarea H.G. nr. 625/1990,  s-a dispus cedarea, fara plata, de catre Aeroportul Suceava catre Întreprinderea de comercializare a produselor petroliere pentru aviatie – R., a depozitelor de carburanti-lubrifianti si a instalatiilor aferente (file 25-26 dosar nr. 5483/CA/2005).

La data de 16.10.1990, conform protocolului încheiat între reprezentantii celor doua unitati, s-a realizat operatiunea de predare-primire a depozitului de carburanti format din sase rezervoare, dotat cu sistem de aparare P.S.L, rezervor apa si rampa de încarcare în mijloacele de transport compusa din sase pompe si patru litrometre produse petroliere (fila 65 dosar nr. 5483/CA/2005).

La data de 13.12.1990, în temeiul art. 1 din H.G. nr. 1277/1990, s-a înfiintat S.C. R. S.A., prin preluarea activului si pasivului de la Întreprinderea de comercializare a produselor petroliere pentru aviatie – R., iar la data de 14.03.1991, denumirea societatii a fost schimbata în S.C. R.C F. S.A. (file 32 si 93 dosar nr. 5483/CA/2005).

În anul 1997, S.C. R. F. S.A. a fost privatizata, prin vânzarea de actiuni, iar în anul 2000 societatea a fost redenumita P. A. (file 33-44 dosar nr. 5483/CA/2005).

Obiectul principal de activitate al societatii reclamante este comertul cu ridicata al  combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate (file 88-89 dosar nr.5483/CA/2005).

Depozitul de carburanti si instalatiile aferente mentionate la pct. 5 de mai sus au fost folosite de catre reclamanta în desfasurarea activitatii sale, aceasta platind atât impozitele aferente dreptului de proprietate asupra constructiilor, cât si taxele de folosire a terenului aferent (file 107-160 dosar nr. 5483 CA/2005).

Prin H.G. nr. 1357/2001 privind aprobarea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al judetului Suceava, s-a atestat apartenenta suprafetelor de teren situate în incinta Aeroportului Suceava la domeniul public al acestei unitati administrativ-teritoriale (file 56-58 dosar nr. 5483/CA/2005).

Prin hotarârea nr. 81/28.12.2004 adoptata de Consiliul Judetean Suceava, s-a aprobat transmiterea suprafetelor de teren mentionate din administrarea emitentului hotarârii în administrarea pârâtei RA A. S. cel M. Suceava (file 11-14 dosar nr. 5483/CA/2005).

Conform concluziilor raportului de expertiza în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic judiciar T. M. C., necontestate de parti, terenul aferent constructiilor si instalatiilor proprietatea reclamantei este situat pe teritoriul orasului Salcea, judetul Suceava, în extravilan, în incinta aflata în administrarea pârâtei 2; acest teren masoara 6.612 m.p., fiind împrejmuit cu un gard confectionat partial din placi de beton, partial din stâlpi de beton si sârma ghimpata (file 169-172 dosar nr. 22508/3/2007).

Prin plângerea prealabila înregistrata sub nr. 6657/13.06.2005, reclamanta a solicitat paratului C. J. S. revocarea hotarârii mentionate la pct. 11 de mai sus în ceea ce priveste terenul aferent constructiilor si instalatiilor proprietatea sa; totodata, a solicitat pârâtei încheierea unui contract de concesiune a terenului mentionat, potrivit prevederilor art. 32^1 din O.U.G. nr. 88/1997 si art. 130 si urm. din H.G. nr. 577/2002 (file 6-9 dosar nr. 5483/CA/2005).

Prin adresa nr. 6657/13.06.2005, pârâtul C. J. S. a comunicat reclamantei refuzul sau de a revoca hotarârea atacata, cu motivarea ca bunurile vizate de aceasta hotarâre fac parte din domeniul public al judetului Suceava, conform H.G. nr. 1357/2001 si H.G. nr. 367/2003, astfel ca transmiterea acestora în administrarea pârâtei RA A. S. cel M. Suceava s-a realizat în mod legal (fila 10 dosar nr. 5483/CA/2005).

Reclamanta este o societate comerciala pe actiuni înfiintata conform prevederilor art. 16-17 din Legea nr. 15/1990 si privatizata potrivit dispozitiilor Legii nr. 58/1991.

De asemenea, este titulara dreptului de proprietate asupra constructiilor si instalatiilor enumerate la pct. 1.5 de mai sus, drept dobândit în baza art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, si, totodata, detinatoare a terenului descris la pct. 1.12 de mai sus.

Terenul mentionat este necesar pentru desfasurarea activitatii reclamantei, în conformitate cu obiectul sau principal de activitate.

Asa fiind, reclamanta se numara printre beneficiarii prevederilor art. 32A1 din O.U.G. nr. 88/1997.

Textul legal mentionat recunoaste reclamantei, pâna la clarificarea regimului juridic al terenului detinut, un drept de folosinta asupra acestui teren, iar dupa clarificarea regimului juridic si sub rezerva ca terenul sa fie clasificat ca apartinând domeniului public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, posibilitatea dobândirii unui drept de concesiune.

Regimul juridic al terenului detinut de reclamanta a fost clarificat în anul 2001 prin atestarea apartenentei acestuia la domeniul public al judetului Suceava (pct. 1.10 de mai sus).

Prin urmare, reclamanta este îndreptatita sa foloseasca în continuare terenul, în mod exclusiv, si, totodata, are dreptul sa obtina atribuirea acestuia în mod direct, în baza unui contract de concesiune încheiat cu pârâtul Consiliul Judetean Suceava, în calitate de concedent.

Corelativ, pârâtului C. J. S. îi incumba obligatia de a nu aduce atingere dreptului de folosinta prin acte administrative de autoritate, precum si obligatia de a concesiona terenul reclamantei, conform procedurii reglementate de prevederile art. 130 si urm. din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 577/2002.

Dat fiind continutul dreptului de administrare (art. 12 alin. 3 din Legea nr. 213/1998), nu pot coexista, cu privire la unul si acelasi teren, atât dreptul de administrare constituit printr-un act administrativ în favoarea unui subiect de drept public cât si dreptul de folosinta recunoscut de prevederile art. 32^ din O.U.G. nr. 88/1997 în favoarea unui subiect de drept privat.

De asemenea, folosinta exercitata asupra terenului de titularul dreptului de administrare este incompatibila cu utilizarea de catre concesionar a aceluiasi teren, în limitele cerute de desfasurarea normala a activitatii potrivit obiectului sau de activitate. 

Asadar, legalmente, pârâtul C. J. S.  nu putea da în administrarea pârâtei terenul detinut de reclamanta, teren asupra caruia aceasta avea un drept de folosinta recunoscut de lege.

Actul administrativ de autoritate atacat este, prin urmare, nelegal; totodata, acest act este vatamator pentru dreptul de folosinta al reclamantei, respectiv pentru dreptul acesteia de a obtine concesionarea terenului folosit, iar refuzul pârâtului C. J. S. de a recunoaste reclamantei dreptul de atribuire a terenului în baza unui contract de concesiune, motivat prin invocarea efectelor actului nelegal, este expresia unui exces de putere, având caracter nejustificat.

Chiar asa fiind, pretentia reclamantei privind stabilirea redeventei pe care aceasta urmeaza a o plati nu poate fi primita; în masura în care s-ar da curs favorabil acestei pretentii, instanta ar depasi atributiile puterii judecatoresti, savârsind, la rândul sau, un exces de putere.

Chestiunea litigioasa supusa judecatii vizeaza refuzul “de plano” al pârâtului C. J. S.a de a recunoaste îndreptatirea reclamantei la încheierea contractului de concesiune, nicidecum modalitatea de calcul sau cuantumul redeventei.

Or, conform art. 130 teza finala din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 577/2002, stabilirea redeventei trebuie sa fie rezultatul negocierii directe între concedent si concesionar, negociere care are la baza criteriile generale prevazute de art. 138 din aceleasi Norme.

În cauza, date fiind efectele produse de actul administrativ atacat si refuzul pârâtului C. J. S. de a revoca acest act, o asemenea negociere nici nu a avut loc, astfel ca nu se poate retine existenta vreunei vatamari a drepturilor reclamantei rezultând din exercitarea abuziva de catre pârâtul C. J. S. a prerogativei sale de a negocia, în numele unitatii administrativ-teritoriale, modalitatea de calcul si cuantumul redeventei.

În aceste conditii, instanta nu se poate substitui pârâtului C. J. S., prin stabilirea unei anumite redevente, caci s-ar comporta ca un administrator, asumându-si atributii rezervate în exclusivitate puterii executive.

În partea opusa, apararile formulate de pârâtul C. J.  S.  nu pot fi retinute, fiind lipsite de pertinenta.

Reclamanta nu a afirmat existenta unui drept de proprietate si, prin urmare, nici nu a pretins vatamarea unui asemenea drept prin actul administrativ atacat, ci, asa cum s-a aratat, a afirmat existenta unui drept de folosinta asupra terenului detinut si a dreptului de a-i fi atribuit acest teren în baza unui contract de concesiune.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs pârâtii.

În motivarea cererii de recurs, C. J. S. a aratat ca în data de 27.09.2007, reclamanta SC P. A. SA transmite RA “A. S. cel M.” Suceava adresa nr. 2737 din 26.09.2007, prin care comunica ca începând cu data de 31 octombrie 2007 a reziliat toate contractele de furnizare combustibil aviatie la aeronavele pentru locatia aeroport Suceava, pentru toate companiile de aviatie care opereaza curse aeriene pe acest aeroport.

La data de 12.10.2007 S.C. P. A. S.A. a publicat anuntul de scoatere la licitatie deschisa a activelor (mijloacelor fixe) aferente depozitelor de carburanti situate în: Satu – Mare, Suceava si Oradea, licitatia urmând a avea loc la data de 15.11.2007, la sediul S.C. P. A. S.A.

Prin adresa nr. 3462 din 30.11.2007, S.C. P. A. S.A. comunica Regiei Autonome “A. “S. CEL M – SUCEAVA” ca, Consiliul de Administratie al reclamantei în data de 22 noiembrie 2007 a hotarât ca alimentarea cu combustibil de aviatie a aeronavelor pe aeroportul Suceava, sa înceteze cu data de 01 ianuarie 2008.

Din data de 01 ianuarie 2008, SC P. A. S.A. a încetat orice activitate pe A. “S. cel M.” Suceava.

La data de 18.02.2009, prin adresa nr. 876, S.C. P. A. S.A., în baza hotarârii adoptate de Consiliului de Administratie, solicita C. J. S. acceptul pentru demolarea – desfiintarea mijloacelor fixe din incinta depozitului de carburanti Suceava.

Recurentul a apreciat ca, în mod eronat, a fost obligat sa încheie cu reclamanta contract de concesiune având ca obiect suprafata de teren de 6.612 mp., instanta neluând în considerare anuntul prin care reclamanta scoate la licitatie deschisa activele aferente depozitelor de carburanti.

De asemenea, nu a luat în considerare disp. art.12 alin.3 din Legea 213/1998 si faptul ca în cauza nu sunt aplicabile disp. art. 321 din OUG 88/1997 si art. 130 din HG 377/2002întrucât reclamanta nu desfasoara vreo activitate pe A. “S. cel M.” Suceava.

În drept au fost invocate disp. art.299 si art. 304 pct.8 si 9 C.pr.civ.

În motivarea cererii de recurs,  RA A. “S. cel M.” Suceava a aratat ca suprafata de teren pentru care reclamanta solicita anularea partiala a Hotarârii nr.81/2004 a Consiliului Judetean Suceava face parte din domeniul public al jud. Suceava, aspect conformat si de HG 1357/2001.

Prin HG 625/1990, reclamantei i s-au transmis mijloacele fixe si obiectele de inventar existente, nu si terenul care face parte din domeniul public al jud. Suceava.

Recurenta a mai sustinut ca, începând cu data de 01.10.2007, reclamanta si-a încetat activitatea de alimentare cu petrol pentru aeronavele de pe A. “S. cel M.”Suceava, adevaratul scop urmarit de reclamanta fiind acela de a obtine profit ca urmare a vânzarii terenului pe care sunt amplasate depozitele de carburant si nu a folosirii terenului pentru desfasurarea activitatii de furnizare de produse petroliere conform obiectului de activitate.

Mai mult, reclamanta nu a efectuat nicio modernizare echipamentelor de alimentare, din punct de vedere tehnic acestea nemaiputând fi utilizate datorita gradului avansat de uzura si a dispus retragerea echipamentelor functionale pe care le-a mutat pe alte aeroporturi, precum si dezafectarea depozitului de carburanti.

Au fost invocate disp. art. 130, art.131, art.136 din Normele metodologice de aplicare a OUG 88/1997, în raport de care s-a apreciat ca este eronata retinerea instantei de fond ca obiectul principal de activitate al reclamantei este comertul produselor petroliere pentru aeronave.

Dupa încetarea de catre reclamanta a operatiunilor de alimentare cu combustibili, numarul de aeronave care operau pe acest aeroport a scazut considerabil, iar în prezent, alimentarea aeronavelor este efectuata de o alta societate.

În drept au fost invocate disp. art.299, art.304 pct.9 si 3041 C.pr.civ.

Intimata reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, întrucât nu s-a luat o decizie cu privire la modul în care urmeaza sa activeze la locatia Suceava.

S-a optat pentru administrarea depozitelor aflate în proprietatea sa, pentru a se asigura faptul ca starea acestora poate oricând permite desfasurarea  activitatii de comercializare combustibili.

Intimata a sustinut ca administrarea depozitelor este, în sine, o forma de activitate, prin prisma faptului ca implica manifestarea de vointa exteriorizata si nu permite dezafectarea sau deteriorarea componentelor necesare comercializarii combustibilului.

Activitatea societatii nu implica cu necesitate comercializarea combustibilului, activitatea de administrare fiind suficienta.

Analizând sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si a disp. art.3041 C.pr.civ., Curtea apreciaza ca recursurile sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:

Terenul cu privire la care instanta de fond a obligat C. J. S. sa încheie cu reclamanta contract de concesiune apartine domeniului public al jud. Suceava, conform HG 1357/2001.

Obiectul principal de activitate al reclamantei este comertul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate, iar pentru desfasurarea acestei activitati în incinta A. “S. cel M.” Suceava, reclamanta folosea depozitele de carburanti si instalatiile aferente situate pe terenul sus mentionat, platind impozitele aferente dreptului de proprietate asupra acestor constructii, precum si taxele de folosire a terenului aferent.

Prin adresa nr.2737/26.09.2007(fila 9 dosar recurs), reclamanta notifica RA A. ” S. cel M.” Suceava faptul ca, începând cu data de 31.10.2007, va înceta activitatea de alimentare cu Jet. A 1 a aeronavelor pe Aeroportul Suceava, ca urmare a închiderii punctului de lucru în conformitate cu hotarârea Consiliului de Administratie al Societatii din data de 13.09.2007.

Cu aceeasi data au fost reziliate toate contractele de furnizare combustibil de aviatie la aeronave pentru locatia  aeroport Suceava, cu toate companiile de aviatie care opereaza curse aeriene regulate pe acest aeroport.

În consecinta, la data de 12.10.2007, reclamanta publica anuntul privind scoaterea la vânzare prin licitatie deschisa prin selectie de oferte a activelor(mijloace fixe) aferente depozitelor de carburanti Satu Mare, Suceava si Oradea – proprietati ale reclamantei, licitatia urmând sa aiba loc la data de 15.11.2007(fila 10 dosar recurs).

Ulterior, prin adresa nr.3462/30.11.2007(fila 11 dosar recurs), reclamanta îi aduce la cunostinta R.A. A. “S. cel M.” Suceava, ca, în sedinta din 22.11.2007, Consiliul de Administratie al societatii a hotarât ca activitatea de alimentare a aeronavelor cu combustibil de aviatie pe aeroportul Suceava sa înceteze începând cu data de 01.01.2008.

Se constata, asadar, din probele administrate ca reclamanta nu a mai desfasurat din 01.01.2008 în incinta aeroportului Suceava comert cu combustibil de aviatie ce reprezinta obiectul sau principal de activitate.

Cu privire la depozitul de carburanti detinut de reclamanta în incinta acestui aeroport, se retine ca la dosar a fost depus Avizul de Mediu nr.8/24.07.2007 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Suceava, în vederea încetarii activitatii acestui depozit, iar prin adresa nr.876/18.02.2009, reclamanta solicita Consiliului Judetean Suceava, acceptul pentru demolarea – desfiintarea mijloacelor fixe din incinta depozitului de carburanti Suceava, aflate în patrimoniul societatii  reclamante.

Chiar daca aceste depozite nu au fost vândute, închiriate sau demolate, asa cum se sustine în întâmpinare, activitatea de administrare a acestora nu poate justifica încheierea contractului de concesiune, atâta timp cât reclamanta nu mai desfasoara activitate de alimentare cu combustibil.

Este neîntemeiata sustinerea intimatei reclamante ca activitatea sa nu implica cu necesitate comercializarea combustibilului, în conditiile în care HG577/2002 se refera în mod expres la faptul ca terenul trebuie sa fie strict necesar pentru realizarea obiectului de activitate al societatii comerciale, or reclamanta are ca obiect de activitate tocmai comertul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi.

Din moment ce reclamanta nu mai desfasoara aceasta activitate în incinta aeroportului Suceava, este nelegala încheierea contractului de concesiune, fata de neîndeplinirea cumulativa a conditiilor reglementate de art.130 din HG577/2002, nefiind relevanta sustinerea ca ar fi posibila, la un moment dat, reluarea activitatii.

În raport de aceste considerente, Curtea constata incidenta în cauza a motivului de recurs prev. de art.304 pct.9 C.pr.civ, sentinta fiind data cu aplicarea gresita a legii, astfel ca în temeiul disp. art.312 alin. 1 si 3 C.pr.civ. va admite recursurile, va modifica în tot sentinta în sensul ca va respinge actiunea ca neîntemeiata.