Contract de intermediere. Servicii turistice. Denunţarea contractului de către beneficiar.
Art. 2 din H.G. nr. 513/ 1998 (act abrogat prin H.G. nr. 238/2001) prevedea că pachetul de servicii turistice se comercializează în condiţiile în care informaţiile oferite turiştilor cu privire la pachetul de servicii vor fi clare, precise, fără interpretări echivoce.
Această cerinţă presupune ca înainte de încheierea contractului, agenţia de turism să furnizeze turistului informaţii scrise, formulate în aşa fel încât să nu permită interpretări echivoce cu privire la preţ, la conţinutul pachetului de servicii şi la alte condiţii incluse în contract, inclusiv sub aspectul posibilităţii denunţării lui unilaterale.
Reclamanţii AI şi CC au chemat în judecată pe pârâţii ONT Carpaţi-Agenţia Constanţa şi S.C. AT S.R.L. Bucureşti, solicitând obligarea acestora la restituirea sumei de 13.300.000 lei din avansul încasat de pârâte.
S-a susţinut că reclamanţii s-au adresat pârâtei ONT Carpaţi, pentru a participa la o excursie în Thailanda, organizată în perioada 27.12.1999 – 05.01.2000. A fost achitat un avans de 1400 dolari SUA, însă ulterior, din anumite motive, au comunicat pârâtelor imposibilitatea participării la această excursie.
Întrucât nu au beneficiat de acest serviciu, reclamanţii au solicitat restituirea sumei, însă pârâtele au refuzat, pe considerent că au fost deja efectuate plăţile către prestatorii externi, iar renunţarea reclamanţilor nu a fost anunţată în timp util.
Pârâta ONT Carpaţi a arătat că în acest raport juridic a avut calitatea de agenţie de turism detailistă, pentru serviciile efectuate de agenţia touroperatoare, încasând un comision pentru fiecare turist înscris la excursie. S-a invocat faptul că reclamanţii nu au anunţat din timp faptul că renunţă la serviciile oferite, iar suma achitată (redusă cu cota de comision) a fost plătită la 18.12.1999 către partenerul S.C. AT S.R.L.
Acţiunea este întemeiată.
Potrivit Normelor Metodologice emise de Ministerul Turismului, art. 1 alin. 1 şi 2 din H.G. nr. 513/ 1998, înainte de încheierea contractului, agenţia de turism are obligaţia să furnizeze turistului informaţii scrise, formulate în aşa fel încât să nu permită interpretări echivoce cu privire la preţ, la conţinutul pachetului de servicii şi la alte condiţii incluse în contract.
Pârâta ONT a susţinut că deşi reclamanţii nu au completat cerere tip de înscriere, li s-au prezentat condiţiile de înscriere şi că, în urma acceptării acestora, a fost achitat avansul de 1400 dolari SUA. Aceste susţineri nu au fost probate în nici o modalitate.
În aceste condiţii, reclamanţilor nu le pot fi opuse condiţiile de anulare a călătoriei şi de reţinere a cotelor de penalizări.
Fiind dovedit faptul că beneficiarii prestaţiei au comunicat pârâtelor, cu două săptămâni anterioare excursiei, imposibilitatea participării, aceştia sunt îndreptăţiţi la restituirea integrală a avansului.
(sentinţa civilă nr. 95 COM/ 19.01.2001. Prin decizia civilă nr. 573/2001 a Curţii de Apel-secţia comercială a fost admis apelul, soluţia de fond fiind schimbată în tot, în sensul respingerii acţiunii ca nefondate. S-a apreciat că reclamanţii nu au depus diligenţe pentru a înştiinţa în timp util pârâta de imposibilitatea participării la excursie.)
