Contract de schimb. Evicţiune. Buna credinţă a terţului dobânditor al bunului. Efecte
Deliberand asupra cauzei civile, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr. …./200/05.10.2010 pe rolul acestei instante, reclamantul TP a solicitat obligarea paratului TC la restituirea autoturismului marca Peugeot albastru, tipul 3CNFUB/307, an de facricatie 2003, cu numar de inmatriculare …, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii a aratat ca la data de 18.01.2010 a cumparat autoturismul marca BMW 320, cu numar de inmatriculare …, an de facricatie 2003, culoare albastra si a sumei de 900 de euro, in acest scop mergand la notar unde s-au facut procuri pentru autoturismele mentionate.
A aratat in continuare ca ulterior autoturismul marca BMW a facut obiectul mai multor dosare penale, printre care si cel cu nr. …/P/2009, in care prin rezolutia Parchetului s-a dispus restituirea acestuia catre MM, sotia lui MD.
In drept a invocat dispozitiile art. 109 C.p.c., ale art. 998-999 C.civ., ale art. 1073-1077 C.civ.
În dovedirea cererii, a propus proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului. A ataşat copii certificate de pe declaraţie autentificată sub nr. …/21.01.2010 de Biroul Notarial „Aequo” Bucureşti; procuri speciale autentificate sub nr. 28 şi 27 din 18.01.2010 de Biroul Notarial „Aequo” Bucureşti; rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul nr. …/P/2009 din data de 29.04.2010 şi dovada de comunicare a acesteia din 08.05.2010; ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul nr. …/P/2009 din data de 20.11.2009; proces verbal de aplicare a sechestrului asigurător din 27.01.2010; proces verbal de predare din 06.08.2009; proces verbal de ridicare din 28.05.2010; carte de identitate pârât; contracte de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din 30.09.2008 şi 06.10.2008 (filele 4-16).
Cererea nu a fost timbrată. Prin încheierea din şedinţa camerei de consiliu de la data de 03.03.2011, pronunţată în dosarul asociat nr. …/200/2010/a1, instanţa a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul TP, la care au fost anexate înscrisuri doveditoare, şi a dispus scutirea acestuia de la plata taxelor de timbru stabilite în sarcina sa, în sumă de 1076 lei, din care 1071 lei taxă judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar.
Legal citat, pârâtul TC nu a formulat întâmpinare. A fost, însă, reprezentat/asistat pe parcursul procesului de avocat Scornici Vincenţiu, în baza împuternicirii avocaţiale nr. …/2011 (fila 33), care la termenul de judecată din 31.03.2011, a propus, în apărare, probele cu înscrisuri şi cu interogatoriul reclamantului.
Instanţa a pus în discuţie, la termenul de judecată din 31.03.2011, calificarea juridică a acţiunii, având în vedere faptul că prin cererea introductivă reclamantul a indicat atât dispoziţiile art. 998-999 Cod civil, care se referă la răspundere delictuală, cât şi ale art. 1073-1077 Cod civil, care se referă la obligaţia de a face şi de a da, solicitând restituirea unui autoturism pretins a fi înstrăinat pârâtului.
Reprezentantul reclamantului a precizat că autoturismul Peugeot a fost dat de reclamant pârâtului în schimbul unui autoturism marca BMW, cu diferenţa de bani. Obligaţia de restituire a pârâtului, obligaţie de a face, s-a născut ca urmare a faptului că pârâtul i-a înstrăinat reclamantului autoturismul marca BMW, în condiţiile în care ştia că acesta făcea obiectul unei cauze penale, reclamantul suferind astfel un prejudiciu. A apreciat reprezentatul reclamantului că pârâtul a săvârşit astfel o faptă ilicită, iar prejudiciul suferit de reclamant constă în faptul că autoturismul BMW a fost luat de la acesta şi înapoiat cumpărătorului de buna credinţă. De asemenea, a precizat că, prin acţiunea formulată, solicită restituirea autoturismului Peugeot dat în schimb, ca o modalitate de reparare a prejudiciului suferit de pârât.
Faţă de susţinerile verbale ale reprezentantului reclamantului, consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă din 31.03.2011, instanţa a calificat acţiunea ca fiind o acţiune în răspundere civilă delictuală.
În cauză, s-au administrat, la propunerea reclamantului, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului (fila 48) şi proba cu declaraţiile martorului Toma Alexandru, ce au fost consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei (fila 49), iar la propunerea pârâtului, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au depus la dosar: rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată la 10.01.2011 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosar nr. …/P/2010, rezoluţia dată la 29.04.2010 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosar nr. …/P/2009, contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din 19.01.2010, contract de vânzare cumpărare din 09.10.2010, carte de identitate reclamant, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată la 24.06.2010 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosar nr. …/P/2010, proces verbal de predare din 06.08.2009, rezoluţia dată la 13.10.2009 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosar nr. …/P/2009 (filele 51-61), precum şi proba cu interogatoriul reclamantului (fila 47).
Din oficiu, instanţa a dispus ataşarea la dosar a încheierii pronunţată de Judecătoria Buzău la data de 06.12.2010 în dosarul nr. …/200/2010 (filele 24-29).
Prin sentinta civila nr. …/09.06.2011 instanta a respins ca neintemeiata actiunea formulata.
Prin decizia nr. …/24.01.2012 Tribunalul Buzau a admis recursul declarat de reclamant, a casat susmentionata sentinta cu trimitere spre rejudecare pentru ca instanta sa se pronunte pe fondul cauzei in raport cu obiectul cererii-raspundere contractuala.
Instanta de control judiciar a retinut, in considerentele deciziei, ca deşi reclamantul nu a arătat în mod expres că îşi întemeiază acţiunea pe nerespectarea contractului de schimb, având ca obiect cele două autoturisme şi că solicită ca pârâtul să fie obligat să-i restituie autoturismul marca PEUGEOT dat la schimb cu autoturismul marca BMW 320, instanţa a procedat în mod greşit la rectificarea acţiunii stabilind că între părţi nu s-a realizat un contract de schimb, că reclamantul a dat pârâtului autoturismul PEUGEOT în baza contractului de mandat încheiat în formă autentică la 18.01.2011, că acest contract de mandat nu are legătură cu celălalt contract de mandat prin care pârâtul l-a împuternicit pe acesta să-i vândă autoturismul marca BMW, chiar lui însuşi şi că temeiul juridic al cererii de chemare în judecată îl constituie răspunderea civilă delictuală reglementată în art. 998 – 999 Cod civil.
Tribunalul a constatat că rectificarea acţiunii reclamantului făcută de instanţa de fond în şedinţa publică din 31.03.2011 este greşită deoarece :
Din ansamblul probelor din dosar, inclusiv declaraţia martorului TT(fila 49) şi recunoaşterea expresă a pârâtului făcută prin concluziile scrise depuse la dosar de fond (fila 63 dosar fond), rezultă că în data de 18.01.2010 reclamantul şi pârâtul au încheiat o tranzacţie având ca obiect schimbul celor două autoturisme iar pentru realizarea formalităţilor de obţinere, de fiecare parte, a noilor certificate de înmatriculare şi de consemnare în formă certă a schimbului, reclamantul şi pârâtul au solicitat notarului public să le elibereze procurile speciale nr. 27 şi 28 (fila 5 şi 6).
Potrivit art. 129 al. 2 şi 5 Cod procedură civilă prima instanţă avea obligaţia să califice cererea de chemare în judecată în funcţie de scopul urmărit de reclamant – recuperarea autoturismului dat la schimb pârâtului şi nu să reţină că între părţi s-au încheiat contracte de mandat fără legătură între ele şi că din această perspectivă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 998-999 Cod civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Aşa fiind, tribunalul a constatat că prima instanţă a calificat greşit raportul juridic dintre părţi, obiectul şi cauza acţiunii, pronunţând o sentinţă nelegală.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. …/200/2010*.
In sedinta publica din data de 15.03 2012 reclamantul, prin aparatorul ales a solicitat introducerea in cauza si citarea numitului TE, persoana careia paratul i-a vandut autoturismul marca Peugeot.
Instanta luand act de manifestarea de vointa a reclamantului, a dispus citarea in calitate de parat a numitului TE, in temeiul dispozitiilor art. 57 si urm. C.p.c.
In sedinta publica din data de 19.03.2013, la solicitarea instantei, reclamantul a aratat ca a inteles sa confere numitului TE calitatea de parat, solicitand obligarea acestuia la restituirea autoturismului, in temeiul raspunderii civile contractuale.
Reclamantul a solicitat de asemenea ca instanta sa aiba in vedere la rejudecarea cauzei probele administrate in primul ciclu procesual.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
La data de 17.01.2010, reclamantul TP s-a deplasat la un târg de maşini din Bucureşti, unde era expus spre vânzare un autoturism BMW, cu număr provizoriu de înmatriculare în circulaţie, şi fiind interesat să îl achiziţioneze, l-a contactat telefonic pe pârâtul TC, cu care s-a întâlnit a doua zi, cei doi deplasându-se la un birou notarial, astfel cum rezultă din declaraţiile martorului TT (fila 49).
La data de 18.01.2010, prin procura specială autentificată sub nr. … din 18.01.2010 de Biroul Notarial „Aequo” Bucureşti (fila 6) reclamantul TP l-a împuternicit pe pârâtul TC ca, în numele şi pentru reclamant, să vândă cui va crede de cuviinţă, inclusiv sieşi, la preţul de 4000 euro, autoturismul proprietatea reclamantului, marca Peugeot, tipul 3CNFUB/307, de culoare albastră, fabricat în anul 2003, cu numărul de identificare … şi numărul de omologare …, înmatriculat sub numărul …, conform certificatului de înmatriculare nr. …/03.12.2008 emis de SRPCIV Bucureşti şi a cărţii de identitate a vehiculului seria …., să îndeplinească toate formalităţile legale necesare, să îl reprezinte în faţa autorităţilor din România pentru obţinerea actelor necesare vânzării, pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare şi efectuarea formalităţilor de radiere din circulaţie de pe numele reclamantului.
La rândul său, la aceeaşi dată, prin procura specială autentificată sub nr. … din 18.01.2010 de Biroul Notarial „Aequo” Bucureşti (fila 7), pârâtul TC l-a împuternicit pe reclamant ca, în numele şi pentru pârât, să vândă cui va crede de cuviinţă, inclusiv sieşi, la preţul de 4900 euro, autoturismul marca BMV, tipul 320i, cu numărul de identificare …, număr de circulaţie provizorie …, conform autorizaţiei de circulaţie provizorie nr. … emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor – Formaţiunea Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Buzău şi a contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat de pârât cu numitul Mocanu Georgel la data de 06.10.2008, să îndeplinească toate formalităţile legale necesare, să îl reprezinte în faţa autorităţilor din România pentru obţinerea actelor necesare vânzării, pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare şi efectuarea formalităţilor de radiere din circulaţie de pe numele pârâtului.
Iniţiativa întocmirii acestor procuri notariale a aparţinut reclamantului TP, acesta nefiind constrâns în niciun mod la întocmirea procurii autentificate sub nr. …/18.01.2010, astfel cum rezultă din răspunsul acestuia la interogatoriu, la întrebările nr. 2 şi 3 (fila 47).
Potrivit dispozitiilor art. 315 alin. 1 C.p.c. hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept rezolvate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
In consecinta, instanta va analiza raporturile dintre parti prin prisma raspunderii civile contractuale.
Potrivit dispozitiilor art. 1405 C.civ. (lege aplicabila ca lege in vigoare la data incheierii contractului) contractul de schimb este contractul prin care partile-copermutanti-isi dau respectiv un lucru pentru altul.
Potrivit dispozitiilor art. 1408 C.civ., in caz de evictiune, copermutantul evins are alegere intre doua actiuni: o actiune avand ca obiect obligarea cocontractantului la plata de daune interese si o actiune in restituirea lucrului.
Evictiunea reprezinta pierderea in tot sau in parte a proprietatii lucrului sau tulburarea dobanditorului in exercitarea prerogativelor de proprietar.
Analizand existenta unei evictiuni care sa justifice demersul reclamantului, instanta observa ca la data de 21.01.2010, reclamantul s-a adresat Serviciului de Înmatriculări Bucureşti pentru a demara procedura de înmatriculare a autovehiculului marca BMW 320i pe numele său, ocazie cu care i-au fost reţinute actele comunicându-se totodată că autoturismul figurează ca furat, fiind pus sub urmărire de I.P.J. Buzău, astfel cum rezultă din cuprinsul rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău dată la 10.01.2011 în dosarul penal nr. …/P/2010 (filele 51-52), act în care s-a mai reţinut că, în cursul zilei respective reclamantul a mers la biroul notarial unde ceruse autentificarea procurii nr. …/18.01.2010 şi a dat declaraţia de revocare autentificată sub nr. …/21.01.2010, înştiinţându-l, totodată, pe pârâtul TC cu privire la faptul că a avut probleme la înmatricularea autoturismului BMW 320i şi solicitându-i restituirea autoturismului Peugeot 307, solicitare cu care pârâtul nu a fost de acord, comunicându-i reclamantului faptul că a vândut acest autoturism.
In consecinta, instanta retine, pe baza probelor administrate, existenta unei evictiuni.
Insa, astfel cum rezulta din contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată datat 04.10.2010 (fila 56), pârâtul TC a înstrăinat autoturismul Peugeot 307 numitului TE, în schimbul preţului de 3650 euro, asupra acestui autoturism este instituit sechestrul judiciar, prin încheierea pronunţată de Judecătoria Buzău la data de 06.12.2010 în dosarul nr. …/200/2010 (filele 24-29), paza sa fiind încredinţată paratului TE.
Astfel, in prezent, autoturismul nu se afla in posesia paratului TC, astfel incat instanta nu poate proceda la obligarea acestuia la restituirea bunului, neputand pune in sarcina acestuia o obligatie imposibila., dand totodata relevanta si principiului disponibilitatii, reclamantul intelegand sa solicite restituirea in natura a bunului.
In ceea ce-l priveste pe paratul TE, instanta observa, astfel cum s-a retinut anterior, ca acesta a dobandit proprietatea autoturismului marca Peugeot prin contractul de vanzare-cumparare din 04.10.2010, fiindu-i incredintata si paza bunului prin incheierea de instituire a sechestrului judiciar pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr. …/200/2010.
Imprejurarea ca potrivit dispozitiilor art. 1407 C.civ. schimbul lucrului altuia este nul (din probele administrate rezultand ca autoturismul marca BMW nu apartinea paratului copermutant, figurand in evidente ca furat) ar conduce si la invalidarea actelor de instrainare ulterioare in temeiul principiului „resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis” .
Insa instanta apreciaza aplicabile dispozitiile art. 1909 alin. 1 C.civ. coroborate cu cele ale art. 972 C.civ., retinand calitatea de posesor de buna credinta a paratului TE
Posesia exercitata de parat asupra bunului este una reala, utila si de buna credinta, aceasta din urma existand la momentul intrarii efective a paratului in posesia bunului, prezumtia instituita de dispozitiile art. 1899 alin. 2 C.civ. nefiind rasturnata prin probele administrate in cauza.
In consecinta, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de restituire formulata de reclamant in contradictoriu cu paratul TE
