CONTRACT DE VÂNZARE – CUMPĂRARE.
OBLIGAŢIA CUMPĂRĂTORULUI. DOBÂNDĂ.
Principala obligaţie a cumpărătorului este de plată
a preţului la momentul primirii mărfii, iar în măsura în
care aceasta nu se execută se datorează dobândă din
momentul naşterii îndatoririi.
(Decizia nr.43/R-C din 28 ianuarie 2005)
Prin acţiunea formulată reclamanta S.C. „S” S.R.L. Rm.Vâlcea a
solicitat obligarea pârâtei S.C. „V” S.R.L. Călimăneşti la plata unei sume de
bani cu titlu de preţ şi a unei alte sume cu titlu de daune pentru întârziere.
Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa nr.1906/2003, a admis acţiunea şi
a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei atât preţul mărfii, cât şi
dobânzile legale.
Recursul declarat de pârâtă a fost respins de Curtea de Apel Piteşti
prin decizia nr.43/R-C/2005, reţinându-se că principala obligaţie a
cumpărătorului, şi într-un raport comercial, este de plată a preţului la
momentul primirii mărfii dacă părţile nu au convenit altfel. Dispoziţiile
art.1361 din Codul civil, aplicându-se şi în materie comercială, în temeiul art.1
din Codul comercial, atunci când acest din urmă act normativ nu are
reglementări proprii.
Potrivit art.1363 din Codul civil, cumpărătorul datorează dobândă
la preţul vânzării până la plata sa, în situaţii expres prevăzute de text, una
dintre acestea fiind punerea în întârziere. Dobânzile nu vor curge decât
începând cu „momentul interpelării”.
Acest text este însă amendat în aplicarea sa în materie comercială
de prevederile art.43 din Codul comercial, potrivit cărora debitorul este de
drept în întârziere şi el datorează, deci, în lipsa unei convenţii exprese,
dobânda legală.
Aşadar, în materie comercială, prin derogare de la dispoziţiile de
drept comun, chiar şi în lipsa unei puneri în întârziere, cumpărătorul debitor
datorează daune interese de la data scadenţei obligaţiei sale.