Cerere de restituire a comisionului perceput de unitatea specializata in temeiul art.13lit.a din Lg. nr.112/1995;Calitate procesuala; Temeiul juridic al cererii; Calificarea raporturilor juridice create de Lg. nr.112/1995 intre unitatea specializata si Stat;
Reclamantul Ministerul Economiei si Finantelor(denumit in continuare Ministerul) a chemat in judecata paratii Municipiul Constanta reprezentat prin Primar si Regia Autonoma Exploatarea Domeniului Public si Privat Constanta(denumita in continuare Regia) pentru a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 246,51 lei, actualizata pana la data platii efective.
In argumentarea cererii de chemare in judecata s-a sustinut ca prin sentinta civila nr.708/2005 reclamanta a fost obligata catre numita B. S. la restituirea pretului actualizat, achitat in baza contractului de vanzare cumparare nr. 27527/07.11.1996. Urmare a cererii formulate reclamanta a achitat suma de 24.651,49 lei prin ordinul de plata nr.4248. Reclamanta a fost obligata la restituirea integrala a pretului actualizat, fara a se avea in vedere ca nu a incasat si comisionul prevazut de art. 13, lit.a din Lg.nr. 112/1995 si art. 41 din normele metodologice de aplicare a legii nr. 112/1995.
In drept reclamantul s-a prevalat de dispozitiile art. 998, 999 C.civ, art. 41 din Normele metodologice de aplicare a Lg.nr.112/1995, art. 13, lit.a din Lg.nr. 112/1995.
Cererea a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei sector 5 Bucuresti.
Parata Regia a formulat intampinare prin intermediul careia a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune raportat la data pronuntarii sentintei civile nr.708/2005 si exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei sector 5 Bucuresti. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata. Comisionul calculat si retinut reprezinta remuneratia cuvenita pentru instrumentarea intregii proceduri de vanzare, urmarirea achitarii ratelor si dobanzilor, precum si calculul acestora. Indiferent de soarta ulterioara a contractului de vanzare cumparare, serviciile prestate de Regie in exercitarea atributiilor legale, raman remunerate prin comision.
Si paratul Municipiul Constanta a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale si exceptia lipsei calitatii procesual pasive intrucat nu a incasat nici o suma din pretul de vanzare al imobilului, ci acest comision s-a retinut de catre unitatea specializata in vanzarea imobilului. Totodata se arata ca prin actiunea formulata se tinde la schimbarea titlului executoriu, nefiind reformata in calea de atac a recursului, astfel ca Municipiul Constanta si RAEDPP nu pot fi obligate la plata unei sumei, in lipsa unei astfel de dispozitii.
Prin sentinta civila nr. 7449/15.10.2008 Judecatoria sector 5 Bucuresti a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat solutionarea cauzei in favoarea Judecatoriei Constanta in raport de dispozitiile art. 5, alin.1 C.pr.civ.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub numarul d 8723/302/2008.
La termenul de judecata din 26.03.2009 parata Regia a aratat ca nu mai intelege sa insiste in exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
Prin sentinta civila nr.6212/2.04.2009 Judecatoria Constanta a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Municipiului Constanţa reprezentat prin Primar si pe cale de consecinta a respins acţiunea formulată in contradictoriu cu acest parat. A fost admisa în parte acţiunea si obligata pârâta Regia la plata sumei de 246,51 lei, actualizată începând cu data de 20.10.2005 şi până la data plăţii efective.Reclamantul a fost obligat la cheltuieli de judecata in către Municipiul Constanţa.
A motivat instanta de fond ca prin sentinta civila nr. 708/08.02.2005 pronuntata de Judecatoria sector 5 Bucuresti reclamantul a fost obligat catre B. S. la plata sumei de 246.514.990 ROL reprezentand pret stabilit prin contractul de vanzare cumparare nr.27527/07.11.1996.Prin ordinul de plata nr. 4248/20.10.2005 reclamantul a achitat suma de bani inscrisa in titlul executoriu.
Din dispozitiile de care intelege sa se prevaleze reclamantul rezulta ca suma reprezentand comisionul de 1% a fost primit de unitatea specializata care a evaluat si vandut apartamentul, respectiv Regia. Asa fiind numai acest parat justifica calitate procesuala.
Cu privire la fondul cauzai instanta de fond a retinut, in esenta, ca art.9 al.5 din Lg.nr.112/1995 coroborat cu art. 5 din normele metodologice stabilesc ca unitatilor specializate care evalueaza si vand apartamente le revine un comision de 1% din valoarea apartamentului si se incaseaza numai daca s-a incheiat contractul de vanzare. In speta, problema juridica se reduce la a stabili daca Regia are calitatea de mandatar al statului si daca este obligata la restituirea acestui comision in situatia in care contractele incheiate in baza legii nr. 112/1995 au fost desfiintate iar fostii proprietari au obtinut pretul platit. Regia a fost înfiinţată prin HCLM nr. 332/02.08.1996 in scopul administrarii, gestionarii şi întreţinerii fondului locativ de stat, aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Constanţa. In raport de prevederile art.2al.1 din Lg. nr.213/2001, art.10 si art.73 din acelasi act normativ instanta a apreciat ca Regia nu actioneaza in calitate de mandatar al statului, ci al Municipiului Constanta, astfel ca raporturile dintre reclamant si parata Regia nu pot fi reglementate de regulile referitoare la mandat, asa cum a sustinut aparatorul paratei, ci de imbogatirea fara justa cauza. Ori reclamantul a achitat intreg pr?t actualizat al imobilului, desi a beneficiat doar de 99% din valoarea acestuia, comisionul de 1% fiind retinut de Regie in temeiul art. 9, alin.5 din legea nr. 112/1995 si in lipsa existentei unor dispozitii contractuale sau a unei conventii tacite cererea a fost gasita intemeiata.
Sustinerile partilor din calea de atac;
Impotriva acesteai solutii a declarat recurs parata Regia care a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie.
S-a sustinut ca hotararea este lipsita de temei legal, intrucat in cauza nu sunt intrunite condiţiile juridice ale intentarii actiunii în regres intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, iar in speta dreptul reclamantei la încasarea comisionului îşi are temeiul în dispoziţiile legale. Incheierea contractului de vânzare cumpărare s-a făcut de către Regie în executarea mandatului legal atribuit prin art.29 din Normele metodologice nr.1 din 17 ianuarie 1996 privind aplicarea Legii nr.112/1995 care stabileşte că vânzarea apartamentelor în condiţiile legii se face de către societate şi sau unităţile specializate sau care administrează locuinţele, iar comisionul cuvenit unitaţilor specializate care evaluează şi vând apartamentele este stabilit tot de catre legiuitor, prin art. 9 alin.5 din respectivul act normativ. In fine, recurenta a mai sustinut ca prin prisma art. 13 alin.6 lit. a din Legea nr.112 /1995 legiuitorul a instituit tot în sarcina Ministerului Finanţelor Publice şi obligaţia de restituire a preţului reactualizat plătit de chiriaşi, indicând expres ca sursă a restituirii fondului extrabugetar constituit în temeiul textului mai sus mentionat, iar în cauză sunt aplicabile dispoziţiile speciale ale Legii nr.10/2001 prin care s-a derogate de la dreptul comun în material efectelor nulităţii şi cărora instanţa de fond nu le-a data eficienta corespunzatoare.
Recurs a declarat si reclamantul Ministerul care a criticat sentinta instantei de fond numai sub aspectul obligarii sale la plata cheltuielilor de judecata in favoarea paratului Municipiul Constanta. Sustine recurentul reclamant ca instanta de fond a facut o aplicarea gresita a prevederilor art.274C.pr.civ. intrucat actiunea sa a fost admsisa si nu este partea cazuta in pretentii. Admiterea exceptiei lipsei calitatii acestei parti nu se include in ipoteza prevezuta de art.274C.pr.civ. In subsidiary recurentul apreciaza ca onorariul ce s-a constituit in cheltuieli de judecata effectuate de ctare paratul Municipiul este nejustificat, si nu constitui cheltuieli necesare in mod real, suma fiind mult mai mare decat pretentia in sine.
Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;
Potrivit art.3041C.pr.civ.indicat ca temei al cererii de recus de cate recurenta Regia ,,recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art.304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele”.
Art. 304pct.9C.pr.civ., indicat de catre recurentul Ministerul ca temei al cererii sale, arata ca o hotarare judecatoreasca poate fi modificata, in recurs, atunci cand este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Potrivit art.274C.pr.civ. ,, partea care cade în pretenţiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru, taxe de procedură şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat
Aprecierile tribunalului;
1.Asupra recursului declarat de reclamantul Ministerul;
Recurentul a criticat hotararea instantei de fond numai sub aspectul obligarii sale de catre prima instanta la plata cheltuielilor de judecata.
In cauza cererea sa formulate in contradictoriu cu paratul Municipiul Constanta a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia. Nu se poate retine ca in fata de aceasta parte reclamantul nu este partea care a cazut in pretentii. Ministerul este cel care in mod gresit a chemat in judecata o parte care nu isi justifica legitimarea procesuala si a determinat, in mod nejustificat, acest parata sa efectueze cheltuieli pentru apararea sa intr-un proces in care nu trebuia sa raspunda. Prin urmare, in acord cu teroria culpei procesuale ce constituie fundamentul acordarii cheltuielilor de judecata, tribunalul apreciaza ca aceasta incumba reclamantului care, in nmod gresit, a declansat prezentul litigiu fata de o parrte care nu se legitimeaza procesual.
In ceea ce priveste cererea subsidiara, de reducere a onorariului de avaocat, Tribunalul invedereaza ca in lumina prevederilor art.274al.3C.pr.civ. instanta este indreptatita sa aprecieze in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care care a pierdut, fata de marimea pretentiilor si complexitatea cauzei.
Atat jurisprudenta Curtii Constitutionale (spre exemplu decizia nr.401/14.07.2005 de respingere a exceptiei de neconsitutionalitate a prevederilor art.274al.3C.pr.civ.) cat si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului(cu titlu de exemplificare: hotararea din 24 mai 2006 in cauza Weissman si altii v.Romaniei, hotararea din 5 aprilie 2005 din cauza Monory v.Romaniei, hotararea din 24 mai 2005 cauza Buzescu v.Romaniei etc) a statuat ca acordarea cheltuielilor de judecata se poate dispune numai in masura in care acestea constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real facute, in limita unui cuantum rezonabil. Prin urmare fata de munca depusa de aparator, de faptul ca acesta a formulat intampinare, complexitatea redusa a cauzei si numarul termenelor de judecata, prezentarea acestuia la termenele de judecata si asigurarea substituirii in caz de lipsa se apreciaza ca onorariu de 595lei este proportionat si in limita unui cuantum rezonabil.
Fata de considerentele ce preced tribunalul va respinge recursul declaat de reclamantul Ministerul.
2.Asupra recursului declarat de parata Regia;
Prin contractul de vânzare cumpărare nr.27527/7.11.1996 parata recurenta Regia a întocmit formele de înstrăinare a imobilului către cumpărătoaea Banica Silvia, în calitate de mandatar al unităţii administrative teritoriale, în temeiul dispoziţiilor Legii nr.112/1995.
Prin sentinţa civilă nr.3663/25.02.2002 pronunţată de Judecatoria Constanţa a fost admisă acţiunea civilă formulatii, fost proprietary ai imobilului nationalizat, şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare mentionat.
Prin sentinţa civilă nr.708/8.02.2005 pronunţată de Judecătoria sector 5 Bucuresti a fost admisă acţiunea reclamantei Banica Silvia în contradictoriu cu paratul Ministerul Finanţelor si obligat pârâtul la plata sumei totale de 246.514.990rol reprezintand pret de vânzare imobil actualizat.
În considerentele sentinţei civile mai sus mentionate s-a reţinut că potrivit art.15 alin.3 din Legea nr.10/2001 restituirea pretului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare cumpărare încheiate cu eludarea Legii nr.112 /1995, modificată, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile se face de Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art.13 alin.6 din Legea nr.112/1995 cu modificările ulterioare.
Plata comisionului de 1% din preţul de vânzare al imobilului către Regie s-a făcut în temeiul unor dispoziţii legale, respectiv art.9 alin.5 din Legea nr.112/1995.Iar plata de către cumpărător a comisionului legal de1% din preţul locuinţei înstrăinată în temeiul Legii nr.112/1995 s-a făcut în baza contractului de mandat , Regia fiind o unitate specializată în administrarea fondului locativ ce aparţinea domeniului public al Munciipiului Constanţa.
Dispoziţiile art. 29 din Normele Metodologice nr.1 din 17 ianuarie 1996, privind aplicarea Legii nr.112/1995 arată că vânzarea apartamentelor în condiţiile acestei legi se face de către societăţile sau unităţiile specializate sau care administrează locuinţele. Împrejurarea că ulterior s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă desfiinţarea actului de înstrăinare a bunului către fostul chiriaş cumpărător al locuinţei în temeiul prevederilor Legii nr.112/1995 nu este de natură a conduce la admiterea acţiunii în restituire a comisionului legal încasat în temeiul unor prevederi legale, nefiind îndeplinite condiţiile acţiunii în regres.
Mai mult decata atat, Tribunalul invedereaza ca cererea reclamantului s-a intemeiat pe raspunderea delictuala, invocandu-se ca si temei al cererii prevederile art.998 si 99C.civ., reclamantul sustinand ca parata Regia i-s produs un prejudiciu ca urmare a incheierii unui act cu incalcarea prevedeilor legale edictate pentru intocmirea lui.
Ori in cauza perceperea comisionului de 1% s-a efectuat in virtutea legii care a instituit un tip de mandat legal intre unitatea specializata in vanzarea locuintelor enumerate de Lg. nr.112/1995 si Stat. Suma ce reprezinta comisionul de 1% reprezinta pretul muncii mandatarului pentru operatiunile de vanzare efectuate. Asa fiind Tribunalul invedereaza ca actiunea rezultata din acest contract de mandat exclude actiunea intemeiata pe raspunderea delictuala sau imbogatirea fara just temei.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul apreciază că nu este vorba despre producerea unei fapte ilicite si crearea unui prejudiciu in patrimoniul statului la valoarea comisionului de 1% din preţul de vânzare al imobilului, aşa cum în mod neîntemeiat s-a reţinut de către prima instanţă, sentinta fiind pronuntata cu aplicarea gresita a legii ce motiv de recurs potrivit art.304 pct.9C.pr.civ.
Cheltuieli de judecata;
In temeiul prevederilor art.274C.pr.civ. tribunalul va obliga intimatul reclamant Ministerul in favoarea recurentei parate Regia la plata cheltuielor de judecata efectuate la judecata in fond si in calea de atac, constand in onorariu avocat ales, in cuantum de 300lei potrivit chitantelor depuse la dosar(fila 20 dosar fond si fila 26 dosar recurs) precum si 12lei taxa de timbru platita in recurs, culpa procesuala pentru declansarea caii de atac apartinandu-i.
In temeiul acelorasi dispozitii procesuale recurentul Ministerul va fi obligat si la plata cheltuielilor de judecata efectuate de catre intimatul Municipiul Constanta cu plata onorariului de avocat, in cuantum de 357 lei potrivit chitantei atasate(fila 24), acesta fiind partea care a cazut in pretentii intrucat calea de atac formulata si care viza aparari in legatura cu acest parat a fost gasita neintemeiata de catre tribunal.
