Prin sentinţa civilă nr. 2718/2008 Judecătoria Caracal a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii M. D. şi M. M. împotriva pârâţilor M.T. şi M. M. – privind nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare cu rezerva dreptului de abitaţie autentificat sub nr. 508/2005.
Pentru a pronunţa această sentinţă, în urma probelor administrate în cauză instanţa de fond a reţinut că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare cu rezerva dreptului de abitaţie , pârâţii cumpărători avea domiciliul ca şi în prezent in mun. Slatina, iar obligaţia stabilită în sarcina acestora prin contract a fost aceea de a le respecta vânzătorilor dreptul de abitaţie asupra imobilului pe tot restul vieţii. Este adevărat că martorul D.G. – vecin cu reclamanţii , a auzit că s-a încheiat act de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere , dar această menţiune a fost auzită de la reclamanţi care au spus însă şi faptul că pârâţii locuieşte în mun. Slatina, atât în prezent cât şi în momentul încheierii actului iar în domiciliul reclamanţilor numai fiul acestora respectiv pârâtul – îi ajuta, nu şi soţia acestuia.
Conform art 60 din Legea 36/l995 – Legea notarilor publici şi activităţii notariale, notarul pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului le întreabă dacă au înţeles conţinutul acestora şi dacă cele cuprinsă în act exprimă voinţa lor.
Actul autentic are deplină credinţă în privinţa oricărei persoane potrivit art ll73 cod civil până la dovada contrară. Preţul este determinat în mod liber de către părţi şi poate fi sub valoarea reală sau peste valoarea obiectului convenţiei. Reclamanţii au fost prezenţi la notariat şi au semnat contractul în care s-a precizat că îşi rezervă dreptul de abitaţie pe tot restul vieţii . Prezenţa părţilor la notariat , conţinutul declaraţiilor lor sunt constatări personale ale funcţionarului public care fac dovada până la înscrierea în fals potrivit art. ll73 cod civil.
Dovada erorii obstacol trebuie făcută de partea care o invocă iar declaraţia martorului audiat în cauză, nu poate conduce la nulitatea unui act de vânare cumpărare cu drept de abitaţie, deoarece acesta este vecin cu reclamanţii şi după aproximativ 3 ani cunoaşte cele relatate din spusele reclamanţilor, neputând fi reţinute atâta timp cât nu s-a urmat procedura înscrierii in fals împotriva funcţionarului public.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, deoarece nu s-a ţinut cont de atitudinea norei acestora de a nu se prezenta la interogatoriu şi instanţa a înlăturat depoziţia martorului în mod nejustificat ca urmare a faptului că nu s-a procedat la înscrierea în fals împotriva funcţionarului public.
Atât în literatură cât şi în practică s-a reţinut faptul că eroarea, dolul, violenţa se pot dovedi şi cu martori chiar dacă actul juridic a fost constituit printr-un înscris autentic.
Notarul ia act de voinţa părţilor dar nu are posibilitatea să controleze dacă această voinţă a fost afectată de vreo cauză de nulitate absolută.
Pârâţii au continuat să presteze întreţinere şi după încheierea actului de vânzare cumpărare cu drept de abitaţie iar din ianuarie 2008 nu au mai venit în domiciliul acestora.
Analizând sentinţa în raport de motivele invocate Tribunalul consideră că recursul este nefondat.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în mod corect că părţile au fost prezente la notariat semnând în faţa notarului contractul de vânzare cumpărare cu drept de abitaţie şi nicidecum cu clauză de întreţinere aşa cum susţin recurenţii reclamanţi.
Susţinerile acestora referitoare la faptul că au fost în eroare asupra faptului că actul a fost încheiat cu drept de abitaţie, şi nu cum şi-ar fi dorit respectiv cu clauză de întreţinere, nu au fost dovedite pe parcursul procesului.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că declaraţia martorului D. Ghe.. nu poate fi luat în considerare întrucât cunoaşte cele menţionate din spusele reclamantului după aproximativ 3 ani de zile, fiind o declaraţie singulară care nu poate conduce la constatarea nulităţii unui act notarial, întocmit de un funcţionar public împotriva căruia nu a fost urmată procedura înscrierii în fals.
Faptul că pârâta nu se prezintă la interogatoriu nu poate conduce la anularea actului, aceasta cu atât mai mult cu cât, din declaraţia martorului rezultă că aceasta nici după semnarea actului nu i-a ajutat pe reclamanţi în domiciliul acestora venind numai fiul lor, pârâţii locuind pe toată această perioadă în mun. Slatina.
Susţinerile recurenţilor referitoare la faptul că s-a prestat întreţinere de pârâţi până în luna ianuarie 2008 sunt neîntemeiate, având în vedere că din declaraţia martorului rezultă că pârâtul este cel care vine în domiciliul părinţilor, pentru că copilul acestora se află la reclamanţi.
Faţă de considerentele de mai sus in baza art. 3l2 c.p.c. urmează să se respingă recursul ca nefondat.
Postat 27.10.2008
