Prime de asigurare. Penalizări prime de asigurare. Comision polite de asigurare.Contract de intermediere asigurări.
Sentinţa civilă nr. 4444 din data de 30.04.2014 a Judecătoriei Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. 4444/30.04.2014, pronunţată de Judecătoria Galaţi, în dosarul nr. X/233/2013, a fost admisă cererea principală privind pe reclamant S.C. C.I. S.A. Societate de Asigurare Reasigurare Bucureşti în contradictoriu cu pârâtul A & S Broker de Asigurare S.R.L.,
A fost admisă, în parte, cererea reconvenţională formulate de pârât A & S Broker de Asigurare S.R.L..
A fost obligată pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 9.791,74 lei, din care suma de 7.100,02 lei cu titlu de prime de asigurare aferente perioadei 04.01.2013-26.02.2013 şi suma de 2.691,72 lei cu titlu de penalităţi de întârziere calculate de la data scadenţei primelor de asigurare până la data de 26.08.2013.
A fost obligată reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante suma de 689,02 lei cu titlu de comision aferent poliţelor de asigurare virate în perioada 21.01.2013-10.05.2013.
Au fost compensate obligaţiile de plată şi obligă pârâta-reclamantă să plătească reclamantei-pârâte suma de 9.102,72 lei, din care suma de 7.100,02 lei cu titlu de prime de asigurare aferente perioadei 04.01.2013-26.02.2013 şi suma de 2.002,7 lei cu titlu de penalităţi de întârziere calculate de la data scadenţei primelor de asigurare până la data de 26.08.2013.
A fost respins, ca nefondat, capătul de cerere din cererea reconvenţională privind obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 1.065 lei cu titlu de comision privind poliţe de asigurare încheiate în perioada 04.01.2013-26.02.2013.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria a reţinut că în motivarea cererii reclamantul, a arătat că la data de 14.06.2012 s-a încheiat contractul nr. 108 privind intermedierea în asigurări, prin care pârâta urma să încheie poliţe de asigurare emise de reclamantă. Conform contractului, pârâta trebuia să depună la casieria reclamantei sau să vireze prin operaţiune bancară, primele de asigurare încasate. Astfel, pârâta a încasat primele de asigurare pentru 17 poliţe de asigurare, pe care nu le-a virat către reclamantă. De asemenea, conform contractului, pârâta s-a obligat să achite reclamantei penalităţi de întârziere în procent de 0,2% pe zi de întârziere, în cazul în care ar fi întârziat virarea primelor de asigurare încasate.
Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională. Astfel, aceasta a recunoscut parţial pretenţiile reclamantei, pentru suma de 5.346 lei cu titlu de contravaloare prime de asigurare, iar pentru suma de 1.754 lei cu acelaşi titlu a solicitat compensarea acestei sume cu valoarea comisionului datorat de reclamantă pârâtei, în baza a 38 poliţe de asigurare încheiate. De asemenea, a solicitat respingerea ca nefondat a capătului de cerere privind obligarea sa la plata sumei de 2.691,72 lei cu titlu de penalităţi de întârziere.
Pârâta-reclamantă a precizat faptul că nu a putut vira reclamantei-pârâte contravaloarea celor 17 poliţe de asigurare, întrucât i-a fost blocat contul bancar de către AFP Galaţi, în vederea stingerii unui impozit pe profit, fapt adus la cunoştinţa celei dintâi. La solicitarea pârâtei-reclamante, reclamanta-pârâtă a fost iniţial de acord ca din contravaloarea celor 17 poliţe de asigurare încheiate să reţină comisionul în sumă de 689,02 lei aferent celor 21 de poliţe încasate şi virate, dar a revenit asupra deciziei sale.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanţa a reţinut următoarele:
Prin contractul de broker de asigurare nr. 10/14.06.2012 şi anexele sale, pârâta-reclamantă s-a obligat să intermedieze încheierea de poliţe de asigurare emise de reclamanta-pârâtă, în schimbul unui comision aferent primelor de asigurare încasate.
Potrivit art. 4.2 alin.2 din contract, primele de asigurare încasate de pârâta-reclamantă, trebuiau virate către reclamanta-pârâtă în termenul stabilit de legislaţia în vigoare (f.12).
Conform art. 7.3 şi 7.4 din anexa nr.2 la contract, în cazul în care pârâta-reclamantă vira cu întârziere prima de asigurare, atunci aceasta trebuia să plătească reclamantei-pârâte penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere din primele de asigurare nedecontate la termen. De asemenea, aceste penalităţi începeau să curgă de la data expirării termenului prevăzut de art.4.2 din contract (f.21).
Conform art. 5.2 din contract, reclamanta-pârâtă trebuia să plătească un comision pârâtei-reclamante, stabilit conform anexei nr.1 la contract, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii de către reclamanta-pârâtă a facturilor în original emise de pârâta-reclamantă, pentru primele de asigurare încasate efectiv de reclamanta-pârâtă în luna precedentă şi a borderourilor aferente (f.13).
În perioada 28.11.2012-26.02.2013, pârâta-reclamantă a încheiat pentru reclamanta-pârâtă 38 de poliţe de asigurare de răspundere civilă auto tip RCA, pentru care a şi încasat primele de asigurare. Dintre acestea, în perioada 21.01.2013-10.05.2013, pârâta-reclamantă a virat către reclamanta-pârâtă contravaloarea a 21 de poliţe de asigurare. Pârâta-reclamantă nu a virat suma de 7.100,02 lei – contravaloarea a 17 poliţe de asigurare, încheiate în perioada 04.01.2013-26.02.2013.
Din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă faptul că reclamanta-pârâtă a achitat pârâtei-reclamante suma de 689,02 lei, reprezentând contravaloarea comisionului aferent celor 21 de poliţe de asigurare încheiate, încasate şi virate în perioada 21.01.2013-10.05.2013.
Potrivit art. 1166 C.civil, … contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Conform art. 1169 C.civil, … părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.
Conform art. 2096 alin.1 C.civil, … intermedierea este contractul prin care intermediarul se obligă faţă de client să îl pună în legătură cu un terţ, în vederea încheierii unui contract.
Potrivit art. 2097 alin.1 C.civil, … intermediarul are dreptul la o remuneraţie din partea clientului numai în cazul în care contractul intermediat se încheie ca urmare a intermedierii sale.
Conform art. 5 lit.d teza a II-a din Ordinul CSA nr. 9/2011- pentru punerea în aplicare a Normelor privind activele admise să acopere rezervele tehnice brute pentru asigurătorul care practică activitatea de asigurări generale, dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute, precum şi coeficientul de lichiditate, … pentru recuperarea eficientă a creanţelor reprezentând prime de asigurare/reasigurare, asigurătorii trebuie să stabilească măsuri potrivit cărora primele de asigurare încasate de intermediarii în asigurări să fie depuse în conturile asigurătorilor în termen de maximum 15 zile de la încasarea acestora, excepţie făcând agenţii de asigurare subordonaţi, pentru care perioada maximă este de 30 zile.
Conform art. 1350 alin.1 şi 2 C.civil, … Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat.
Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.
Potrivit art. 1538 alin.1 C.civil, … clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale.
Conform art. 1539 C.civil, … creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligaţiei principale, cât şi a penalităţii, dacă nu renunţă la acest drept sau dacă nu acceptă, fără rezerve, executarea obligaţiei.
Conform art. 1516 din noul C.civil, …creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.
Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:
1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei;
2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative;
3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.
În cadrul obligaţiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului. Astfel, creditorul are obligaţia sa dovedească existenţa creanţei, în sarcina debitorului operând o prezumţie de vinovăţie, iar dacă acesta nu dovedeşte îndeplinirea obligaţiei, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Instanţa a reţinut că existenţa creanţei în sumă de 7.100,02 lei cu titlu de contravaloarea a 17 poliţe de asigurare, încheiate în perioada 04.01.2013-26.02.2013, rezultă din clauzele contractului de prestări servicii sus menţionat, care reprezintă un act de creanţă, din poliţele de asigurare emise de către reclamanta-pârâtă şi încheiate de pârâta-reclamantă, precum şi din evidenţa contabilă a acesteia din urmă. Prin urmare, creanţa are un caracter cert.
Referitor la condiţia lichidităţii creanţei în sumă de 7.100,02 lei, instanţa apreciază că şi aceasta este îndeplinită, întrucât cuantumul acestei creanţe pretinse de reclamantă este determinată prin poliţele de asigurare încheiate.
În privinţa exigibilităţii creanţei, din analiza clauzelor contractuale, rezultă că obligaţia de plată a contravalorii poliţelor de asigurare trebuia executată în termen de 15 de zile calendaristice de la data încheierii şi încasării acestora.
Or aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, pârâta-reclamantă nu a respectat obligaţiile contractuale asumate.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 2.691,72 lei cu titlu de penalităţi de întârziere calculate de la data scadenţei primelor de asigurare până la data de 26.08.2013, instanţa a reţinut faptul că pârâta-reclamantă s-a obligat contractual la plata acestora (art. 7.3 şi 7.4 din anexa nr.2 la contract).
Cu privire la cererea reconvenţională, instanţa reţine că reclamanta-pârâtă s-a obligat la plata unui comision pârâtei-reclamante, stabilit conform anexei nr.1 la contract, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii de către reclamanta-pârâtă a facturilor în original emise de pârâta-reclamantă, pentru primele de asigurare încasate efectiv de reclamanta-pârâtă în luna precedentă şi a borderourilor aferente. Astfel, pentru 21 de poliţe de asigurare încheiate şi încasate de pârâta-reclamantă, iar apoi virate reclamantei-pârâte în perioada 21.01.2013-10.05.2013, aceasta din urmă trebuia să plătească un comision de 689,02 lei, rămas neachitat. Prin urmare, această creanţă are un caracter cert, lichid şi exigibil.
Cu privire la suma de 1.065 lei cu titlu de comision aferent celor 17 poliţe de asigurare încheiate şi încasate de pârâta-reclamantă în perioada 04.01.2013-26.02.2013, dar nevirate reclamantei—pârâte, instanţa reţine faptul că potrivit art. 7.3 şi 7.4 din anexa nr.2 la contract, acesta trebuia plătit după încasarea contravalorii poliţelor de asigurare de către reclamanta-pârâtă, fapt care nu s-a întâmplat. Prin urmare, această creanţă are un caracter cert şi lichid, dar nu şi exigibil.
Împotriva sentinţei, pârâta A&S Broker De Asigurare S.R.L. a declarat apel în privinţa căruia a fost admisă excepţia perimării.
