S.C. 1988/28.07.2011
Contracte
Răspunderea contractuală a beneficiarului serviciilor de furnizare a energiei electrice în situaţia în care pierde dreptul de proprietate asupra imobilului destinatar al seviciilor.
Constată că prin acţiunea comerciala înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 23.05.2011 sub numărul unic -/257/2011, reclamanta SC F.DE F. A E. E. ”E. F. T. S.” SA-SUCURSALA S. a solicitat obligarea pârâtului F. R., domiciliat în M., str.C.B., nr.-, ap.-, jud.S. la plata sumelor de 555,83 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate si taxa radio-tv, 13,13 lei penalitati de întârziere si 115,64 lei taxa deconectare. Cu cheltuieli de judecata.
Acţiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru de 65,77 lei si timbru judiciar de 1,5 lei.
În motivarea acţiunii reclamanta a învederat faptul ca paratul, in calitate de consumator casnic in M., str.G. L., nr.-, jud.S. a consumat in perioada mai 2010-noiembrie 2010 energie electrica fara a-si onora obligaţia de plata a facturilor menţionate in situaţia centralizatoare ataşata cererii. La concilierea iniţiata de către reclamanta paratul nu s-a prezentat.
În drept s-au invocat dispoziţiile art.1 pct.1, art.2 pct.1 lit.a, art.274 din Codul de procedura civila, legea nr.13/2007 si Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin HG 1007/2004, art.969, art.970 Cod de procedura civila, HG nr.977 si 978/2003.
În susţinerea acţiunii s-au ataşat situaţia centralizatoare a facturilor si de calcul a penalităţilor de întârziere, facturile in copie, contract de furnizare a energiei electrice, copie bon mişcare contor.
Pârâtul, legal citat, a depus întâmpinare (fila24) arătând ca nu are calitate procesuala pasiva in acest litigiu, întrucât imobilul pentru care s-au furnizat energie electrica a fost adjudecat la licitaţie de către licitatorul P. R., conform actului de adjudecare nr.160/14.05.2010 pe care il depuse la dosar. Arata paratul ca nu mai este astfel proprietar al imobilului, aşa incat nu-i incumba obligatia de plata a energiei electrice. Mai menţionează ca pana la data de 27.04.2010 nu a locuit in acel imobil, acesta fiind folosit de numitul H. C. despre care nu ştie daca a folosit imobilul cu permisiunea adjudecatarului. In perioada la care se face referire si la care se refera facturile nu a folosit imobilul, iar conform legii, odată cu vânzarea la licitaţie publica a unui imobil, verificarea achitării impozitelor si a utilitatilor cade in sarcina executorului judecătoresc, nefiind in sarcina celui executat silit. Pentru toate aceste argumente solicita respingerea cererii.
In drept invoca art.115-118, art.274, art.242 Cod de procedura civila.
In dovedire depune la dosar publicaţie de vânzare, proces verbal de licitaţie publica si act de adjudecare.
Deşi chemat personal la interogatoriu, paratul nu s-a prezentat in instanţa, răspunzând insa la întrebările depuse in scris la dosar printr-o precizare ulterioara (fila 31 dosar). Arata paratul astfel ca nu mai este proprietar din 27.04.2010, iar facturile la care face referire reclamanta sunt emise după aceasta data.
Reclamanta a răspuns intampinarii paratului arătând ca solicita respingerea excepţiei invocate de către acesta, întrucât răspunderea acestuia este antrenata in baza contractului de furnizare a energiei electrice nr.1777919 2/12.09.2008, fiind o răspundere ce rezulta dintr-un contract consimţit de către părţi, nefiind întemeiata pe existenta sau inexistenta dreptului de proprietate. Contractul prevede ca in toate problemele care nu sunt prevăzute in prezentul contract, părţile se supun prevederilor Codului civil, Codului comercial si legislaţiei specifice in domeniu, iar HG 1007/2004 arata ca una dintre obligaţiile consumatorului este aceea de a comunica in scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza încheierii contractului de furnizare. Se stabileşte astfel in sarcina consumatorului o obligaţie de a face publicitatea dreptului de proprietate, de a arata acest drept, obligaţie ce subzista pe toata durata de derulare a contractului.
Paratul nu a respectat normele legale si contractuale, neanunţând pierderea dreptului de proprietate.
Pe fondul cauzei reclamanta itereaza aceleaşi argumente, arătând in plus ca mandatul executorului judecătoresc se refere la vinderea imobilului la licitaţie publica si nu se extinde in nici un caz la negocierea sau supervizarea tuturor raporturilor juridice in care proprietarul imobilului licitat este parte.
In drept a invocat art.6, art.7, art.13, art.14 din contractul parţilor, art.82, art.87, art.89 din HG 1007/2004.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa constata următoarele:
Paratului i s-a furnizat energie electrica in perioada mai 2010-noiembrie 2010 in baza contractului de furnizare a energiei electrice nr.1777919 2/12.09.2008 la locul de consum din M., str.G.h.L., nr.-, jud.S.pentru care s-au emis de către reclamanta facturi in valoare de 555,83 lei (facturile menţionate in fila 3 dosar, in care sunt cuprinse si accizele si taxa radio-tv), fara a-si onora insa obligaţia de plata a acestora, deşi facturile au devenit scadente. Facturile in discuţie sunt următoarele: nr.176479807/15.06.2010, scadenta la data de 28.05.2010, pentru suma de 52,52 lei, factura nr.176656340/15.06.2010 scadenta la data de 30.06.2010, pentru suma de 59,51 lei, factura nr.176899355/26.07.2010 pentru suma de 68,82 lei scadenta la data de 10.08.2010, factura nr.177019900/13.08.2010 pentru suma de 43,17 lei, scadenta la data de 28.08.2010, factura nr.177562555/18.11.2010 pentru suma de 344,94 lei, scadenta la data de 3.12.2010.
Pentru neplata la termen s-au calculat de către reclamanta penalitati de întârziere de 13,13 lei, in conformitate cu Regulamentul de furnizare a energiei electrice si art.11 al.2 din contractul parţilor.
De asemenea, pentru neplata facturilor s-a dispus debranşarea de la reţea a consumatorului, conform facturii fiscale nr.177141323/3.09.2010, aceasta operaţiune având un cost de 115,64 lei si fiind in sarcina paratului.
Conform art.13 al.1 din contractul părţilor, in toate problemele care nu sunt prevăzute in prezentul contract, părţile se supun prevederilor Codului civil, Codului comercial si legislaţiei specifice in domeniu. De asemenea, conform art87 lit.f din HG 1007/2004 pentru aprobarea regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, acesta are ca obligaţie sa comunice in scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza încheierii contractului de furnizare. Potrivit art.82 lit.a din acelaşi act normativ, pentru încheierea unui contract de furnizare este obligatorie depunerea actului de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul locativ asupra spaţiului care face obiectul locului de consum respectiv.
Din toate cele de mai sus expuse rezulta ca in sarcina consumatorului exista o obligaţie de a informa furnizorul asupra încetării contractului datorata pierderii dreptului de proprietate, iar paratul nu a informat reclamanta privitor la acest aspect, aşa incat aceasta a continuat furnizarea de energie electrica la punctul de consum si emiterea facturilor pe seama paratului.
Chiar daca imobilul pentru care s-a furnizat energie electrica a fost adjudecat la licitaţie de către licitatorul P. R., conform actului de adjudecare nr.160/14.05.2010 depus la dosar, iar paratul nu mai este astfel proprietar al imobilului, răspunderea acestuia este una contractuala, iar atâta vreme cat nu si-a respectat obligaţia de a anunţa situaţia apăruta, este obligat sa plătească contravaloarea energiei electrice.
Paratul se poate regresa împotriva persoanei care a beneficiat de serviciile de furnizare a energiei electrice pe care o putea chema in garanţie in prezentul proces, in cazul in care consumul nu este al sau.
Pe de alta parte, executorul judecătoresc care a efectuat executarea silita in cadrul căreia imobilul punct de consum s-a vândut la licitaţie nu are nici o obligaţie legata de plata utilitatilor după vânzarea imobilului la licitaţie.
Aşadar, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către parat nu este intemeiata, urmând a fi respinsa.
Fata de probatoriul administrat in cauza, instanţa, in temeiul art.1 din Codul comercial, art.969-973 si 1073 din Codul civil, apreciază ca acţiunea este întemeiata, urmând a fi admisa astfel cum a fost formulata, atât in privinţa contravalorii energiei electrice, cat si a penalităţilor de întârziere calculate potrivit RFEE si a taxei de debranşare in suma de 69,25 lei.
În baza art. 274 Codul de procedura civila, întrucât are o culpa procesuala exclusiva, fiind căzut in pretenţii, pârâtul va fi obligat la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecata constând in contravaloarea taxei de timbru si a timbrului judiciar plătite de aceasta.
