Prin actiunea introdusa la Judecatoria Lehliu-Gara la data de 23.12.2008 si înregistrata sub nr. 1946/249/2008, reclamantul A a chemat în judecata pe pârâta S.C. Z S.R.L. solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 2.240 lei, reprezentând contravaloarea chiriei neachitate pentru masa de biliard, conform contractului de închiriere încheiat la data de 04.07.1997, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca în calitate de administrator al S.C. D S.R.L. a încheiat cu pârâta la data de 04.07.1997 un contract de închiriere având ca obiect o masa de biliard.
Conform contractului de închiriere, pârâta trebuia sa achite suma de 80 lei, reprezentând chiria pentru masa de biliard, însa aceasta nu si-a achitat obligatia de plata începând cu data de 01.02.2005.
Desi a luat legatura în mai multe rânduri cu reprezentantul societatii pârâte, solicitându-i sa achite suma aferenta chiriei, trimitându-i si o notificare în acest sens, acesta nu a înteles sa achite suma restanta.
De asemenea, reclamantul a aratat ca a fost asociat unic si administratorul S.C. D S.R.L., societate care la data de 31.03.2006 a fost radiata, pentru nepreschimbarea certificatului de înregistrare, iar potrivit art. 236 al.1 din Lg.31/1990 dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic.
În dovedirea actiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar contractul de închiriere încheiat între parti la data de 04.07.1997.
Pârâta, desi legal citata nu a formulat întâmpinare pentru a-si preciza apararile.
Prin sentinta nr. 173/19.02.2009 instanta a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, sentinta ce a fost casata prin decizia civila nr.448R/09.04.2009 a Tribunalului Calarasi, statuându-se ca reclamantul are calitate procesuala activa în cauza.
Dupa casare cauza a fost înregistrata pe rolul instantei la data de 01.06.2009 sub nr. 749/249/2009.
La termenul din 16.07.2009 instanta a invocat si admis exceptia prescrierii dreptului material la actiune pentru perioada 01.02.2005-22.12.2005 cu motivarea cuprinsa în încheierea de la aceeasi data.
În cauza a fost administrata proba cu înscrisuri si s-a luat un interogatoriu din oficiu partilor.
Prin sentinta comerciala nr.775/08.10.2009, Judecatoria Lehliu-Gara a luat act de admiterea exceptiei prescrierii dreptului material la actiune pentru perioada 01.02.2005-22.12.2005.
A admis în parte cererea formulata de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta S.C. Z S.R.L.
A obligat pârâta S.C. Z S.R.L la plata catre reclamantul A a sumei de 1280 lei, reprezentând chiria restanta pentru perioada 23.12.2005-24.04.2007, conform contractului de închiriere din 04.07.1997.
A respins actiunea ca prescrisa pentru perioada 01.02.2005-22.12.2005.
A obligat pârâta la plata catre reclamant a sumei de 108,36 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca pârâta nu si-a îndeplinit obligatia de plata a obligatiei asumate, neexecutarea obligatiilor din conventia partilor fiindu-i imputabila, rezultând culpa acesteia în neexecutarea lor, dovada în acest sens raspunsul la interogatoriul luat acesteia, impunându-se, astfel, repararea prejudiciului.
Pentru perioada 01.02.2005-22.12.2005 instanta a admis exceptia prescrierii dreptului material la actiune, motivat de faptul ca potrivit contractului de închiriere dintre parti plata chiriei este stabilita a se face la data de 30 a lunii în curs, contractul fiind cu executare succesiva, iar pentru perioada 25.04.2007-01.06.2007 contractul era deja reziliat, astfel ca pretentiile reclamantului sunt neîntemeiate, pretentiile reclamantului fiind calculate pentru perioada 23.12.2005-24.04.2007, respectiv 16 luni (16×80 lei=1280 lei).
În ceea ce priveste apararea pârâtei în sensul ca aceasta nu a încheiat contractul de închiriere cu reclamantul astfel ca nu-i datoreaza nici o suma de bani, prin decizia civila nr.448R/09.04.2009 a Tribunalului Calarasi s-a statuat ca reclamantul are calitate procesuala activa în cauza, împrejurare ce se impune cu putere de lucru judecat (art.1200 pct.4 C.civ.).
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, apreciind-o netemeinica si nelegala, pe urmatoarele considerente:
– nelegal s-a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada 01.02.2005 – 22.12.2005 deoarece conform Decretului 167/1958 termenul de prescriptie este de trei ani si se întrerupe conform art.16 din acelasi decret printr-un act începator de executare, respectiv procesul verbal de executare din 29.01.2007, iar actiunea este depusa în 23.12.2008; ca atare nu a intervenit prescriptia.
– nelegal i s-au respins pretentiile pentru perioada 25.04.2007 – 01.06.2007, deoarece sentinta despre care se face vorbire în hotarârea recurata a fost pronuntata în 25.04.2007, redactata în 02.06.2007 si a ramas definitiva 15 zile mai târziu, prin nerecurare.
Solicita admiterea recursului, modificarea sentintei si admiterea în totalitate a actiunii sale.
În drept se invoca art.301 Cpc si se depune procesul verbal din 29.01.2007 invocat ce priveste executarea sentintei comerciale nr.22/01.04.2005 definitiva si irevocabila prin decizia civila nr.297/24.05.2005 a Tribunalului Calarasi, având ca parti S.C. D S.R.L. si S.C. Z S.R.L.; în aceasta sentinta actiunea a fost depusa în 14.02.2005 si a vizat drepturile de chirie, de 800.000 lei lunar, începând cu 01.02.2002 pâna la introducerea actiunii.
În raport de actele si lucrarile dosarului, tribunalul, în baza art.312 Cpc urmeaza a respinge recursul ca nefundat, pe urmatoarele considerente:
Reclamantul A (fost asociat al societatii comerciale S.C. D S.R.L., radiata în 31.03.2006) a formulat prezenta actiune în nume propriu împotriva pârâtei S.C. Z S.R.L., în data de 23.12.2008.
A solicitat contravaloarea chiriei pentru o masa de biliard, începând cu data de 01.02.2005. Cuantumul chiriei a fost stabilit lunar, ca atare si drepturile pentru fiecare luna în parte se prescriu separat.
Actul de executare invocat priveste un alt titlu executoriu, respectiv sentinta civila nr.22/01.04.2005 a Judecatoriei Lehliu Gara si ca atare nu se îndeplinesc conditiile Decretului 167/1958 invocat pentru întreruperea prescriptiei deoarece creanta urmarita este determinata si circumscrisa sentintei ce reprezinta titlul executoriu, nu priveste o plata sau un act de executare pentru perioada din prezenta actiune.
Ca atare, apreciem ca în mod legal instanta a apreciat ca pentru debitul privind perioada 01.02.2005 – 22.12.2005, având în vedere si data formularii actiunii (23.12.2008), s-a prescris dreptul material la actiune.
De asemenea, apreciem ca legala sentinta si cu privire la motivul 2 de recurs privind perioada 25.04.2007 – 01.06.2007 deoarece contractul de închiriere din 04.07.1997 este reziliat, reziliere dispusa prin sentinta comerciala nr.47/25.04.2007 a Judecatoriei Lehliu Gara, pronuntata în dosarul nr.238/C/2007, irevocabila prin nerecurare.
Conform art.7208 Cpc, hotarârile date în prima instanta în procesele comerciale sunt executorii, neavând relevanta în cauza celelalte aspecte ridicate de catre recurent, sentinta era executorie din 25.04.2007 cu privire la reziliere. Nemaifiind în fiinta contractul, nici reclamantul nu mai poate solicita pretentii în baza lui.
Tribunalul nu poate retine cererea recurentului privind raspunderea administratorului pârâtei Z, formulata pe fond, deoarece reprezinta o cerere noua în recurs.
