Citeste şi


Calitatea procesuală activă în acţiunile prin care se solită refacerea lucrărilor executate necorespunzător la o construcţie şi obiectul acţiunilor. Obligarea la dezdăunări pentru executare necorespunzătoare – obiect subsidiar al acţiunii în obligaţ…


Potrivit art.1073 c.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, iar dacă acest lucru nu este posibil – are dreptul la dezdăunare.

Potrivit art.1073 c.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, iar dacă acest lucru nu este posibil – are dreptul la dezdăunare.

Aceste dezdăunări reprezintă echivalentul juridic suferit de creditor ca urmare a neexecutării ori a executării necorespunzătoare a obligaţiei de către debitor. Dezdăunările se mai numesc despăgubiri ori daune-interese şi reprezintă o executare indirectă a obligaţiei.

Aceste dezdăunări reprezintă echivalentul juridic suferit de creditor ca urmare a neexecutării ori a executării necorespunzătoare a obligaţiei de către debitor. Dezdăunările se mai numesc despăgubiri ori daune-interese şi reprezintă o executare indirectă a obligaţiei.

Aceasta nu înseamnă transformarea obligaţiei iniţiale într-o nouă obligaţie.

Aceasta nu înseamnă transformarea obligaţiei iniţiale într-o nouă obligaţie.

În cazul obligaţiei de a face – obligaţia angajată este intuitu personae şi trebuie executată într-un termen considerat esenţial de către creditor şi în cazul în care nu mai este posibilă executarea obligaţiei – despăgubirile sunt datorate în virtutea obligaţiei iniţiale, ele constituind obiectul subsidiar cu titlu de sancţionare a debitorului pentru neexecutarea obligaţiei.

În cazul obligaţiei de a face – obligaţia angajată este intuitu personae şi trebuie executată într-un termen considerat esenţial de către creditor şi în cazul în care nu mai este posibilă executarea obligaţiei – despăgubirile sunt datorate în virtutea obligaţiei iniţiale, ele constituind obiectul subsidiar cu titlu de sancţionare a debitorului pentru neexecutarea obligaţiei.

În cadrul  acţiunii  întemeiată pe un raport obligaţional se impune determinarea subiectelor raportului juridic obligaţional, reclamanta, având posibilitatea să contracteze executarea unor lucrări pentru o altă persoană fizică sau juridică, proprietară a construcţiei.

Precizarea ulterioară a acţiunii în sensul determinării sumei ce reprezintă echivalentul executării lucrărilor pe seama pârâtului debitor nu constituie o modificare a obiectului acţiunii din obligaţie de a face în acţiune în pretenţii, cum incorect au reţinut cele două instanţe ci determinarea dezdăunării solicitate iniţial în temeiul art.1073 c.civ.

Precizarea ulterioară a acţiunii în sensul determinării sumei ce reprezintă echivalentul executării lucrărilor pe seama pârâtului debitor nu constituie o modificare a obiectului acţiunii din obligaţie de a face în acţiune în pretenţii, cum incorect au reţinut cele două instanţe ci determinarea dezdăunării solicitate iniţial în temeiul art.1073 c.civ.

Prin acţiunea civilă  înregistrată  iniţial pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbuneşti sub nr. 941 / 2006 , reclamanta  C.C.  a  chemat în judecată  pe pârâtul S.A., solicitând  ca prin sentinţa  ce  se  va pronunţa, să fie  obligat pârâtul să refacă lucrările  la  acoperişului clădirii Biroului Notarial şi la imobilul casă  de  locuit  proprietatea sa , situată  în  oraşul  Tg – Cărbuneşti, iar  în caz de  refuz  să fie  autorizată  să execute aceste  lucrări  pe  cheltuiala  pârâtului , cu cheltuieli  de judecată .

În motivarea acţiunii, a arătat  că în  anul 2004  a convenit  cu  pârâtul să-i  execute acoperişul la imobilul în care se află şi biroul notarial , în urma  înţelegerii au fost executate aceste lucrări, iar  în lunile  mai – iunie din anul 2005 , a convenit cu  acelaşi  pârât să-i execute  acoperişul casei proprietatea  sa.  Ulterior executării  celor lucrărilor,  s-a constatat că există grave deficienţe şi lipsuri datorate unei execuţii necorespunzătoare  , plouând efectiv  în ambele imobile , şi cu toate că i s-a solicitat pârâtului în mod  repetat  să refacă aceste lucrări, acesta recunoscând că lucrările sunt  necorespunzătoare,  luându-şi  chiar angajamentul  că  le  va reface,  nici  până  în prezent  nu  a remediat aceste deficienţe.

Pârâtul,  prin apărătorul ales, a formulat  întâmpinare  prin care a  solicitat  respingerea  acţiunii  ca netemeinică şi nelegală.

Prin sentinţa civilă nr. 3735/22.10.2007 pronunţată de Judecătoria TG Cărbuneşti în dosar nr. 2803.3/317/2006, a fost admisă cererea  de  reexaminare  formulată de expert C.M. şi s-a dispus ridicarea amenzii aplicate  prin încheierea de  şedinţă din  11.09. 2007; s-a respins acţiunea civilă  pentru  obligaţie de  a  face formulată  de reclamanta  C.C., împotriva pârâtului S.A., fiind respinsă  cererea  de precizare  a acţiunii formulate  de reclamanta  C.C.

A fost obligată  reclamanta la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâtul S.A.

Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat cu certitudine că, anterior promovării acţiunii de către reclamantă, lucrările de reparaţii au fost efectuate de către SC Vectra SRL, pe cheltuiala pârâtului.

Cu privire la cererea de precizare a acţiunii formulată de reclamantă în rejudecare, în sensul modificării acţiunii principale introdusă la instanţă după casarea cu trimitere spre rejudecare, din obligaţie de a face într-o acţiune în pretenţii , instanţa a  reţinut că articolul 132 cod procedură civilă stabileşte momentul până la care reclamantul poate să-şi modifice cererea de chemare în judecată, statuând că a fost  nesocotit acest termen .

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie , susţinând că greşit instanţa de fond a reţinut că pârâtul îşi executase de bună-voie obligaţiile asumate prin contract , deşi din probe a rezultat că pârâtul nu a finalizat lucrarea de înlocuire a peretelui de rigips din podul clădirii în care se află sediul biroului notarial.

A arătat că din probele dosarului a rezultat că se impune obligarea pârâtului la plata sumei de 2893,47 lei despăgubiri , reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparaţii , potrivit raportului de expertiză şi obligarea pârâtului de a repara peretele din rigips.

Prin decizia civilă nr.6 din 18 ianuarie 2008, pronunţată în dosarul nr.2803.2/317/2006, Tribunalul Gorj a respins, ca nefondat, apelul.

S-a reţinut, în privinţa primului motiv de apel referitor la obligarea pârâtului de a reface lucrările la acoperişul imobilului în care se află sediul Biroului Notarial ,că apelanta nu are calitate procesuală activă, iar în privinţa celui de-al doilea motiv de apel că excede obiectului acţiunii ce s-a întemeiat pe dispoziţiile art.1073-1075 c.civ., modificarea acţiunii nefiind permisă după casarea cu trimitere.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamanta C.C., invocând art.304 pct.7  şi 9 c.pr.civ.

Recurenta a susţinut că în mod greşit s-a reţinut lipsa calităţii sale procesuale active fără a se pune în discuţie excepţia şi a-i da posibilitatea să depună actele necesare în clarificarea situaţiei proprietăţii imobilelor, precizând în acelaşi timp că doar parterul unuia dintre imobile aparţine Biroului Notarial, etajul acestuia fiind cumpărat de reclamantă, ca persoană fizică, depunând ca înscrisuri noi contractele nr.9316/1947 şi 3779/1996.

A mai arătat că nu s-au analizat probele administrate în cauză, ce duc la concluzia că nu erau refăcute toate deficienţele la data promovării acţiunii (pârâtul nefinalizând lucrarea de înlocuire a peretelui din rigips din podul clădirii, astfel că se impunea cercetarea acestui aspect şi obligarea pârâtului la plata sumei de 2893,47 lei suportată de reclamantă pentru remedierea deficienţelor, sumă achitată către SC VECTRA.

Recurenta a precizat că a solicitat în final obligarea pârâtului la plata sumei de 2893,47 lei în valoare actualizată, ca reprezentând c.valoarea lucrărilor la care s-a  obligat şi nu le-a executat în mod corespunzător.

Privitor la suma de 83,34 lei indicată în sentinţă a arătat că ar reprezenta, conform raportului de expertizăm c.val. unor lucrări posibil nerealizate, întrucât nu au fost facturate, iar nu suma datorată de pârât, cum eronat a reţinut prima instanţă.

Intimatul pârât nu a formulat întâmpinare.

Recursul este fondat.

În mod nelegal instanţa de apel a respins apelul reclamantei, reţinând excepţia lipsei calităţii  procesuale active fără a pune în discuţie excepţia şi a analiza toate aspectele speţei sub acest aspect. Calitatea procesuală se determină în concret la speţă şi în raport de litigiul dedus judecăţii.

Instanţa poate să invoce excepţiile absolute în orice stare a pricinii (art.108 alin.1 c.pr.civ.), dar are obligaţia de a le pune în discuţie părţilor pentru a nu se încălca principiul contradictorialităţii  şi al dreptului la apărare.

Pe de altă parte, motivarea dată de instanţa de apel soluţionării excepţiei este incorectă.

Instanţele nu au fost investite cu soluţionarea unei acţiuni reale în cadrul căreia se cere să existe o identitate între reclamant şi titularul dreptului real pus în discuţie, ci cu o acţiune întemeiată pe un raport obligaţional. În cadrul acestei acţiuni se impunea determinarea subiectelor raportului juridic obligaţional, reclamanta, având posibilitatea să contracteze executarea unor lucrări pentru o altă persoană fizică sau juridică. De altfel, din cuprinsul cererii introductive rezultă că s-a cerut executarea lucrărilor la două imobile distincte –aflate la adrese diferite, iar instanţele nu au clarificat situaţia imobilului din Tg.Cărbuneşti, str. Gilortului nr.31 – sub aspectul proprietăţii.

Cât priveşte imobilul din Str. Pieţii nr.18 bis, din cele două contracte (depuse în recurs) rezultă că parterul aparţine Biroului Notarial, iar etajul a fost cumpărat de reclamantă – în nume propriu, acoperişul imobilului aflându-se în coproprietate.

Se mai constată că reclamanta a formulat cererile în cauză prin mandatar judiciar, respectiv prin apărător, iar din împuternicirile avocaţiale depuse la dosar (fila 6 din dosar 2803/3/317/2006 al Judecătoriei Tg.Cărbuneşti, fila 11 din dosarul cu acelaşi număr al Tribunalului Gorj) rezultă că părţi în contractul de asistenţă juridică au fost C.C. (persoană fizică) dar şi Biroul Notarial reprezentat de notar C.C.

Totodată, în mod greşit cele două instanţe au refuzat să judece cererea reclamantei de a fi dezdăunată pentru executarea necorespunzătoare a lucrărilor la acoperişul celor două imobile, apreciind eronat că ar reprezenta o cerere nouă ori o modificare a cererii iniţiale – şi s-ar încălca art.132 c.pr.civ.

Prin acţiunea introductivă s-a cerut obligarea pârâtului la refacerea lucrărilor dar şi autorizarea reclamantei de a executa lucrările pe cheltuiala pârâtului. Acţiunea s-a întemeiat pe dispoziţiile art.1073-1075 c.civ., dispoziţii cuprinse în cap.VII – ce reglementează efectele obligaţiilor.

În speţă, după cum am arătat deja, reclamanta a solicitat, prin capătul doi al acţiunii această dezdăunare ca o c.valoare a executării lucrărilor pe cheltuiala debitorului obligaţiei.

De altfel, este greşită şi motivarea privind inadmisibilitatea modificării acţiunii după casarea cu trimitere prin invocarea deciziei 691/1960 a Tribunalului Suprem.

Practica Tribunalului Suprem nu a fost constantă sub acest aspect, în sens contrar fiind pronunţată decizia civilă nr. 1916/1974 (publicată în RRA 6/1975  p.65) – soluţia admisibilităţii modificării fiind justificată pe considerentul că pârâtul nu este prejudiciat întrucât trimiterea s-a făcut la prima instanţă, astfel că nu este privat de un grad de jurisdicţie.

În rejudecarea cauzei, precizarea s-a formulat în faţa primei instanţe până la prima zi de înfăţişare.

Faţă de toate aceste considerente şi în baza art.312 alin.3 c.pr.civ. urmează a se admite recursul şi a se casa decizia recurată şi cum prima instanţă a soluţionat de asemenea cauza fără a intra în cercetarea fondului, se va admite apelul reclamantei, se va desfiinţa sentinţa şi se va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Tg.Cărbuneşti.