Contract de transport. Actiune formulata de destinatarul marfii transportate,reprezentând despagubiri aferente cantitatilor de fier vechi constatat lipsa la transport în cantitate de 103,58 tone, ulterior încarcarii si predarii marfii catre caraus .
Prezumtia de pierdere a marfii, prevazuta de art.29 alin.1 din Conventia internationala privind transportul marfurilor pe calea ferata (CIM),conform caruia persoana în drept,poate sa considere marfa pierduta ,când ea nu a fost livrata destinatarului sau tinuta la dispozitia sa în cele 30 de zile care urmeaza expirarii termenului de livrare.
Art 23,29 -30 din Conventia internationala privind transportul marfurilor pe calea ferata (CIM) ,Art. 425 Cod comercial;
( Tribunalul Arad-Sectia comerciala Decizia comerciala nr.510/R din 09 octombrie 2008, Dosar nr. 7179/55/2007)
Prin Sentinta civila nr 2116 din 31 martie 2008, pronuntata de Judecatoria Arad –Sectia civila în dosar nr.7179/55/2007,a fost respinsa actiunea exercitata de reclamanta SC,,R,,SRL Arad, în calitate de mandatar al SC,, P R,, SRL Italia în contradictoriu cu pârâta SNTFM „C.F.R.M” S.A Bucuresti, având ca obiect pretentii reprezentând echivalentul în lei a sumei de 26.994 Euro, fiind totodata respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de pârâta.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre,prima instanta a retinut ca , SC,,A M,,SRL,a livrat în contul SC R SRL, deseuri de fier vechi, în vagoane ce apartin CFRM-SA B,având ca destinatara a marfii societatea reclamanta P R SRL din Italia , marfa care s-a preluat de la expeditor la data de 29.01.2007 de catre pârâta, s-a tranzitat fara sa fi fost semnalate nereguli privitor la cantitatea de marfa, iar titularul dreptului dedus judecatii este beneficiarul marfurilor transportate- societatea italiana P R conform scrisorilor de trasura, care are astfel calitate procesuala activa,SC R SRL Arad actionând ca mandatara a acestei firme.
Prima instanta a mai retinut ca, la efectuarea unui control al vagoanelor în statia L Z din Slovenia , s-au constatat diferente de greutate la cele patru vagoane : vagonul nr 3153 5483 957-5 data expeditiei 29.01.2007, cantitatea la predare în România – 45,10 tone, cantitatea constatata în Slovenia conform proceselor verbale de constatare 13,92 tone; 2. vagonul 3153 5483 432-9 – data expeditiei 29.01.2007 – cantitatea la predare în România 44,30 tone, cantitatea constatata în Slovenia conform proceselor verbale de constatare – 25,78 tone; 3. vagonul 3153 5493 554 -8 – data expeditiei 29.01.2007, cantitatea la predare în România 44,80 tone, cantitatea constatata în Slovenia conform proceselor verbale de constatare 18,28 tone; 4. vagonul 3153 5483 143 -2 – data expeditiei 29.01.2007, cantitatea la predare în România 43,58 tone , cantitatea constatata în Slovenia conform proceselor – verbale de constatare 16,22 tone si conform proceselor verbale de constatare nr. X CIM CUV CIT 20 – nr. 00173 ; 00140; 00144 si nr. 00139, traduse si legalizate , s-a facut referire la faptul ca „ nu sunt semne de furt din trimitere si vagoanele sunt acoperite cu plasa, marfa este presarata cu lapte de var”.
Instanta de fond raportat la faptul ca, vagoanele nu prezinta semne de furt,nu a retinut incidenta art. 23 din Reguli uniforme CIM privind transportul international de marfa.
Împotriva acestei sentinte ,reclamanta a declarat recurs, în termenul legal, solicitând modificarea în totalitate a hotarârii atacate, admiterea cererii de chemare în judecata asa cum a fost formulata, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 92.049,54 lei, reprezentând echivalentul sumei de 26.994 Euro, reprezentând despagubiri aferente cantitatilor de fier vechi constatat lipsa la transport, cu cheltuieli de judecata.
În motivare se arata ca, hotarârea a fost pronuntata cu aplicarea gresita a art. 23 al.1 si 2 din CIM, iar existenta uneia dintre cauzele de exonerare de raspundere trebuie dovedite în conditiile art. 24 al. 1 din CIM, transportatorul nefacând dovada în speta a existentei vreunei cauze de exonerare de raspundere.
Recurenta mai arata ca, intimata nu a facut nici o rezerva la data încarcarii si luarii în primire a marfii iar masurile de aplicare a varului si acoperire cu plasa sunt efectuate de caraus, care poate actiona pe tot parcursul drumului în orice statie la repararea acestora, în cazul în care se constata deficiente ori alte semne, în scopul exonerarii de raspundere, în plus invocând art. 29 al. 1 din CIM respectiv prezumtia de pierdere a marfii care opereaza în favoarea sa si care nu au fost combatute de intimata.
Recurenta mai arata ca nu stie daca marfa a fost pierduta ori furata, însa ,în speta, s-a probat ca din statia de expeditie,transportatorul a preluat o cantitate de marfa, iar în statia de pe parcurs, în care s-a facut o noua cântarire a marfii, s-a constatat un deficit de aproape jumatate din marfa, în drept invocându-se art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, art. 6, 12, 23 – 24 si 29 din CIM .
Intimata,prin întâmpinare,a solicitat respingerea recursului si mentinerea în tot a sentintei atacate , invocând art. 8 si 23 paragraful 3 lit. c din CIM, în sensul ca raspunzator pentru mentiunile din scrisoarea de trasura este expeditorul, art. 43 al. 12 din Regulamentul de Transport pe Caile Ferate în sensul ca obligatia de a marca marfa revine expeditorului si nu carausului.
Intimata mai arata ca nu poate fi retinuta culpa sa pentru diferenta de marfa ajunsa la destinatie, atât timp cât vagoanele cu marfa au tranzitat frontiera fara nereguli comerciale si cu greutatea înscrisa în scrisoarea de trasura, neavând loc sustrageri de marfa pe parcursul transportului.
Intimata a invocat art. 30 din CIM în sensul ca, reclamanta ar fi trebuit sa ia în calcul, în eventualitatea unei despagubiri acordate de caraus, pretul înscris în facturile fiscale emise de expeditor, respectiv de SC,,A.M,,SRL si anume 576,35 Ron / tona, si nu de 191,50 Euro / tona, iar conform art. 160 Cod fiscal fierul vechi nu este purtator de TVA, în drept invocându-se art. 308 al. 1 Cod procedura civila.
Examinând hotarârea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si a Conventiei internationale privind transportul marfurilor pe calea ferata – CIM, se constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Este indubitabil ca, SC,,A M,,SRL,a livrat în contul SC R SRL, deseuri de fier vechi,în vagoanele CFR Marfa SA, având ca destinatara a marfii societatea reclamanta P R din Italia, marfa fiind preluata de la expeditor la data de 29.01.2007 de catre pârâta,sens în care s-au încheiat scrisorile de trasura – CIM,astfel ca în speta sunt incidente dispozitiile Conventiei internationale privind transportul marfurilor pe calea ferata.
Instanta de recurs, din procesele verbale de la filele 69-76 dosar prima instanta, retine ca, la efectuarea unui control al celor 4 vagoane, în statia L Zdin Slovenia,s-au constatat diferente de greutate ,rezultând un minus de 103,58 tone.
Din cele patru procese verbale de constatare nr. X CIM CUV CIT 20 – nr. 00173; 00140; 00144 si nr. 00139, traduse si legalizate , pe doua dintre ele s-a mentionat într-adevar ca,nu sunt semne de furt, marfa fiind presarata cu lapte de var si acoperita cu plasa.
Conform art. 23 al.1 din CIM, transportatorul este raspunzator , printre altele, pentru paguba care rezulta din pierderea totala sau partiala a marfii survenite din momentul luarii în primire a marfii si pâna la livrare, paragraful 2 al acestui articol, iar conform paragrafului 3 lit.c din acest articol, transportatorul este exonerat de raspundere, în masura în care pierderea marfii rezulta din încarcarea marfurilor de catre expeditor sau descarcarea de catre destinatar.
În speta, nu este incident art. 23 paragraful 3 lit. c din CIM, întrucât nu s-a facut dovada ca, în speta pierderea marfii s-a datorat faptei de încarcare a fierului de catre expeditor, transportatorul nefacând dovada existentei cauzei de exonerare de raspundere.
Art. 425 Cod comercial dispune ca, transportatorul este raspunzator de pierderea sau stricaciunea lucrurilor ce le-au fost încredintate spre transport, din momentul în care le primeste pâna la acela al predarii lor destinatarului, iar Regulamentul de transport al CFR dispune:“calea ferata care a primit la transport marfa cu scrisoarea de trasura este raspunzatoare de executarea transportului si de integritatea marfii pe întreg parcursul pâna la eliberare”.
Instanta de recurs retine ca, în speta, carausul nu si-a îndeplinit obligatia de conservare a marfii,codul civil asimilându-l pe caraus cu un depozitar, conditii în care contractul de transport se înfatiseaza ca un depozit necesar.
În plus, în favoarea reclamantei opereaza prezumtia de pierdere a marfii, prevazuta de art. 29 al. 1 din CIM conform caruia persoana în drept, poate sa considere marfa pierduta când ea nu a fost livrata destinatarului sau tinuta la dispozitia sa în cele 30 de zile care urmeaza expirarii termenului de livrare.
Cu privire la art. 30 al. 1 din CIM invocat de intimata, în sensul ca, în caz de pierdere totala sau partiala a marfii, transportatorul trebuie sa plateasca o despagubire calculata dupa cursul la bursa, sau în lipsa acestuia, dupa pretul curent de pe piata, iar în lipsa ambelor, cum e cazul în speta, dupa valoarea uzuala a marfurilor de aceeasi natura în ziua si locul unde marfa a fost luata în primire, instanta de recurs, la calcularea despagubirilor, va avea în vedere pretul înscris în facturile fiscale emise de exportator de 576,35 lei / tona si nu de 191,50 Euro / tona (fila 13), astfel ca, 103.580 kg fier x 576,35 lei rezulta o despagubire în cuantum de de 59.698,33 lei ,reprezentând despagubiri aferente cantitatilor de fier vechi constatat lipsa la transport.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, în baza art. 304 pct. 8 Cod procedura civila,raportat la art. 312 al.3 din acelasi cod,a fost admis recursul formulat de reclamanta SC,,R,,SRL în calitate de mandatar al SC P R din Italia în contradictoriu cu intimata- pârâta SNTFM „C.F.R. Marfa” S.A , împotriva Sentintei civile nr 2116 din 31 martie 2008, pronuntata de Judecatoria Arad –Sectia civila în dosar nr.7179/55/2007 si în consecinta a fost modificata în întregime sentinta atacata,în sensul ca a fost admisa în parte actiunea reclamantei împotriva pârâtei, care a fost obligata la plata sumei de 59.698,33 lei ,reprezentând despagubiri aferente cantitatilor de fier vechi constatat lipsa la transport în cantitate de 103,58 tone,ulterior încarcarii si predarii marfii catre caraus .
În baza art.274 C.pr.civ ,instanta a obligat intimata sa plateasca recurentei -reclamanta suma de 7.446,36 lei reprezentând cheltuieli de judecata ,atât la prima instanta cât si în recurs ,în limita pretentiilor admise.
La stabilirea acestei sume si raportat la despagubirile admise, s-a avut în vedere, atât cheltuielile de la prima instanta constând în timbrajul aferent cererii de 3.088,19 lei taxa judiciara de timbru si 5 lei timbru judiciar, onorariu avocat de 5.169,36 lei precum si cele din recurs, respectiv taxa judiciara de timbru de 1.544,10 lei fila 34, 5 lei timbru judiciar si 2.598,96 lei onorariu avocatial.
Cu privire la natura juridica a contractului de transport,Codul comercial prin art.413 alin.1 scoate în evidenta particularitatile contractului de transport, si anume natura consensuala si autonoma a acestuia, precum si profesionalitatea activitatii carausului.
Contractul de transport este calificat în literatura de specialitate, ca o conventie de prestari servicii,pornind de la calitatea transportatorului de prestator de servicii, carausul îndeplineste obligatiile contractuale “pe propriul sau risc”,în schimbul unei remuneratii,iar raspunderea îi este antrenata numai în masura în care nu intervine un fapt exonerator de raspundere.
Obiectul acestui contract consta în obligatiile la care se îndatoreaza partile.
În contractul de transport, principala obligatie a unitatii de transport este de a transporta marfa, pasagerii sau bagajele, iar pentru expeditor sau pasager,obligatia de plata a tarifului de transport.
Cauza se refera la scopul în vederea caruia s-a încheiat contractul de transport, pentru caraus – obtinerea pretului transportului în care este inclus profitul sau, iar pentru expeditor – deplasarea în spatiu a marfurilor, conform intereselor sale.
