Daune interese moratorii. Dobânzi. Reactualizarea lor în funcţie de rata inflaţiei.
Dobânda determinată în raport de dispoziţiile art. 43 cod com. constituie un mijloc de despăgubire a celui vătămat prin neexecutarea la timp a obligaţiei de plată asumate de debitor şi, totodată, o sancţiune legală aplicată acesuia din urmă.
Reactualizarea dobânzii în raport de rata inflaţiei nu poate fi acceptată, întrucât acest fapt ar echivala cu aplicarea unei duble sancţiuni.
Reclamanta S.C. GU S.R.L., prin reprezentant legal, a solicitat obligarea pârâtei S.C. F S.R.L. la plata sumei de 259.949.156 lei cu titlu de dobânzi comerciale, datorate pentru plata cu întârziere a sumei de 215.649.536 lei, constatată prin sentinţa civilă nr. 969/ 1996 a Tribunalului Constanţa.
Titularul acţiunii a susţinut că această creanţă, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, a fost achitată în două tranşe, la 29.03.1997 şi respectiv la 06.04.1997, deşi creanţa era scadentă la 30.10.1995.
Pentru perioada de întârziere s-au calculat dobânzi comerciale la nivelul dobânzilor la vedere practicate de Bankcoop S.A. Constanţa, pentru perioada 01.05.1996 – 31.03.1997.
În cursul judecăţii, reclamanta şi-a modificat acţiunea şi a solicitat obligarea societăţii pârâte la valoarea actualizată a dobânzii pretinse, în raport de rata inflaţiei.
Temeiul în drept invocat pentru reevaluarea pretenţiilor l-a constituit art. 1084 cod civil.
Administrarea expertizei contabile a relevat că valoarea dobânzii comerciale, calculate în funcţie de criteriile menţionate de acţiunea reclamantei, este de 43.542.019 lei.
Instanţa a admis în parte acţiunea, respectiv, doar sub aspectul acordării dobânzii comerciale, raportate la valoarea dobânzii bancare la care reclamantul este îndreptăţit, în situaţia neachitării la scadenţă a creanţei.
Dobânda determinată în raport de dispoziţiile art. 43 cod com. constituie un mijloc de despăgubire a acestuia în cadrul raporturilor comerciale pentru prejudiciul suportat şi, totodată, o sancţiune legală aplicată debitorului.
Reactualizarea dobânzii în raport de rata inflaţiei nu poate fi, însă, acceptată.
Aceasta ar echivala cu aplicarea unei duble sancţiuni, în măsura în care plata dobânzii, privită ca echivalent al daunelor interese, urmează să acopere – din perspectiva art. 1084 cod civil invocat de creditor – beneficiul de care a fost lipsit.
În consecinţă, pârâta urmează a fi obligată la plata sumei de 43.542.019 lei, cu titlu de dobândă comercială calculată pentru neachitarea în termen a creanţei certe şi exigibile, statuate prin hotărârea judecătorească, dar a respins ca neîntemeiate pretenţiile reclamantei, pentru diferenţa rezultată din reactualizarea aceloraşi dobânzi.
(sentinţa civilă nr. 1285 COM/ 22.05.2001, irevocabilă conform deciziei civile nr. 630/2001 a Curţii deApel Constanţa – secţia comercială)
