SPETA NR. 5
Despagubiri din asigurare de raspundere în cazul accidentelor de circulatie. Subrogatie. Neaplicarea solidaritatii.
Potrivit art.22 din Legea nr.136/1995, privind asigurarile si reasigurarile în România, în limitele despagubirii platite, asiguratorul se subroga în toate drepturile asiguratului împotriva celui raspunzator de producerea pagubei, iar în caz ca acesta are o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru accidente de autovehicule si împotriva asiguratorului de raspundere civila în limitele obligatiei acestuia conform art.54 din Legea nr.136/1995.
Citarea în proces a persoanei vinovate de producerea accidentului se face în mod obligatoriu în conformitate cu art.54 din Legea nr.136/1995 doar pentru opozabilitate, dar nu opereaza raspunderea solidara a acesteia cu asiguratorul sau pentru plata despagubirilor.
SECTIA CIVILA – DECIZIA CIVILA NR.71/R/2007
Prin sentinta civila nr.3715/2006 pronuntata de Judecatoria Petrosani s-a admis actiunea înaintata de reclamanta SC Asigurarea Româneasca „ASIROM” SA Bucuresti împotriva pârâtilor SC „OMNIASIG” SA Bucuresti si F.L. si pârâtii au fost obligati în solidar sa plateasca reclamantei suma de 2.611,26 lei RON cu titlu de despagubiri si 1.262,82 lei RON cu titlu de dobânzi legale pe perioada 1.X.2002 – 31.03.2005. De asemenea au mai fost obligati si la plata sumei de 3.140,8 lei RON reprezentând cheltuieli de judecata.
In motivarea sentintei s-a aratat ca la 21.05.2002 pârâtul F.L. conducând un camion, proprietatea numitului O.A, pe DN 66 Km 151 – 180 în com.Crivadia si neadaptând viteza la starea drumului alunecos a intrat pe contrasens si a tamponat autoturismele Dacia 1310 si Cielo Daewoo care circulau regulamentar din sens opus. Urmare a coliziunii cele doua masini, Cielo si Dacia, au fost avariate, pârâtul recunoscându-si vinovatia în producerea accidentului. In ce priveste autoturismul Cielo cu nr.de înmatriculare HD 03 MDD proprietatea numitei M.D, acesta era asigurat facultativ la societatea reclamanta, care a suportat costul reparatiilor ce s-au impus în suma de 2.621,16 lei RON.
Cât priveste autoutilitara camion Roman cu nr.de înmatriculare PJ 02 WPK condus pârâtul F.L. si având ca proprietar pe O.A, aceasta era asigurata de raspundere civila obligatorie la pârâta SC „OMNIASIG” SA cu tichetul nr.5623259/10.03.2002 având achitata prima de asigurare. S-a mai aratat ca reclamanta a solicitat pârâtei SC „OMNIASIG” SA plata sumei de 2.621,16 lei RON despagubiri din asigurare de raspundere, formulata pentru avarii, suportata de reclamanta pentru autoturismul Cielo iar pârâta a refuzat plata sumei catre reclamanta pe motiv ca proprietar al masinii conduse de F.L nu era acesta ci o alta persoana, iar în asigurare era trecut F.L.
A retinut apoi prima instanta ca, potrivit Ordinului nr.8/2001 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, asiguratorul raspunde pentru prejudiciile de care asiguratii lui raspund în baza legii fata de terte persoane pagubite prin accidente de circulatie. In speta, s-a aratat ca este irelevant faptul ca autoutilitara camion era înmatriculata si deci în proprietatea altei persoanei, decât cea care a condus-o, adica pârâtul F.L, deoarece masina era legal asigurata pe numele acestuia, pe baza tichetului cu valabilitate pâna la 31.05.2002, iar accidentul s-a produs la 21.05.2002, în perioada de valabilitate a asigurarii. In drept au fost retinute disp.art.22 alin.1 teza I din Legea nr.136/1995 conform carora, în limitele indemnizatiei platite, asiguratorul (reclamanta) se subroga în drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei si cum cel vinovat de producerea pagubei avea si el o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, pârâta SC „OMNIASIG” urmeaza a fi obligata la despagubiri catre reclamanta.
Împotriva hotarârii au declarat recurs pârâtul F.L si pârâta SC „OMNIASIG” SA Bucuresti.
Pârâtul F.L a solicitat a se schimba solutia obligarii sale la despagubiri în solidar cu pârâta SC „OMNIASIG” SA Bucuresti motivat de faptul ca el avea încheiata asigurare obligatorie de raspundere civila si astfel doar pârâta SC „OMNIASIG” trebuie sa plateasca reclamantei daune, nu si el.
Pârâta SC „OMNIASIG” a solicitat a se respinge fata de ea actiunea reclamantei. In motivarea recursului a aratat ca în conformitate cu art.2 din Ordinul nr.8/2001, persoanele care detin autovehicule au obligatia si la asigurare, iar obligatia apartine proprietarului. In speta, s-a aratat ca proprietar al camionului condus de pârâtul F.L era numitul O.A, astfel ca tichetul de asigurare nu era valabil, asigurarea fiind facuta pe numele pârâtului F.L si nu a proprietarului masinii.
Recursul pârâtului F.L s-a considerat fondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a formulat actiunea sa îndreptata împotriva celor doi pârâti conform cu prev.art.22 din Legea nr.136/1995. Potrivit acestui text de lege, în limitele despagubirii platite, asiguratorul se subroga în toate drepturile asiguratului împotriva celui raspunzator de producerea pagubei, iar în caz ca acesta are o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru accidente de autovehicule si împotriva asiguratorului de raspundere civila în limitele obligatiei acestuia conform art.54 din Legea nr.136/95.
Astfel, proprietara masinii avariate (M.D) având încheiata o asigurare facultativa CASCO reclamanta, a suportat costul reparatiilor acestei masini (Cielo proprietatea lui M.D) si s-a subrogat în drepturile proprietarei masinii, cerând la rândul sau despagubiri de la persoana vinovata, pârâtul F.L si de la SC „OMNIASIG” ca asigurator al asiguratului pentru raspundere civila F.L.
In conformitate cu art.54 din Legea nr.136/1995, citarea în proces a persoanei vinovate de producerea accidentului se face în mod obligatoriu, astfel ca pârâtul F.L trebuia citat pentru opozabilitate, cum s-a facut la fondul cauzei. Nu trebuia însa si obligat la despagubiri deoarece acesta având încheiata asigurarea de raspundere civila cu SC „OMNIASIG” acesta din urma datora despagubiri. In consecinta s-a constatat fondat recursul pârâtului F.L si s-a admis, modificându-se sentinta atacata doar sub aspectul obligarii lui în solidar cu pârâta SC „OMNIASIG” la despagubiri.
Astfel, s-a înlaturat obligatia pârâtului F.L la despagubiri catre reclamanta, deoarece în locul sau, raspunde civil SC „OMNIASIG” conform art.54 din Legea nr.136/95, care articol prevede ca drepturile persoanei pagubite se exercita împotriva asiguratorului de raspundere civila, în limitele obligatiilor acestuia.
A ramas astfel obligata la despagubiri catre reclamanta doar societatea de asigurare cu care pârâtul avea încheiata valabil asigurare de raspundere civila obligatorie.
Recursul pârâtei SC OMNIASIG s-a considerat nefondat pentru urmatoarele considerente:
Recurenta SC „OMNIASIG” Bucuresti nu-si poate invoca (în aparare) propria culpa în modalitatea de încheiere a asigurarii de raspundere civila obligatorie cu pârâtul F.L si sa invoce astfel nevalabilitatea acestei asigurari. Dimpotriva, s-a constatat ca toate conditiile antrenarii raspunderii civile a pârâtei SC „OMNIASIG” sunt întrunite, asa cum corect a argumentat si prima instanta, asigurarea vizând autovehiculul cu care se produce paguba si nu proprietarul ei.
Asa fiind, s-a admis ca fondat recursul introdus de pârâtul F.L împotriva sentintei civile nr.3715/2006 pronuntata de Judecatoria Petrosani, judetul Hunedoara, care a fost modificata partial, în sensul ca s-a admis actiunea reclamantei SC Asigurarea Româneasca „ASIROM” SA Bucuresti doar fata de pârâta SC „OMNIASIG” SA Bucuresti, înlaturând obligarea pârâtului F.L de la plata în solidar a sumei de 2611,26 RON despagubiri civile si a sumei de 1262,82 RON dobânda legala catre reclamanti si a sumei de 314,08 RON cheltuieli de judecata.
S-a mentinut în rest sentinta atacata.
S-a respins ca nefondat recursul formulat de pârâta SC „OMNIASIG” SA Bucuresti împotriva aceleiasi sentinte.
