Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, decizia nr. 1714 din 21 iunie 2010
Prin sentinţa comercială pronunţată la data de 27 ianuarie 2010 a Tribunalului Comercial Cluj, s-a admis excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de debitoarea SC R. SA.
S-a respins ca tardivă contestaţia formulată de debitoarea SC R. SA, împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.
S-a respins, ca nefondată, cererea formulată de creditoarea DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE împotriva debitoarei SC R. SA, având ca obiect deschiderea faţă de debitoare a procedurii prevăzute de şi s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul sindic a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 aprilie 2009 creditoarea DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE A JUDEŢULUI CLUJ în reprezentarea ADMINISTRAŢIEI FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA a solicitat instanţei să dispună deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC R. SA, apreciind că se află în stare de şi nu mai poate face faţă obligaţiilor sale comerciale şi deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 104.400 lei.
În susţinerea cererii creditoarea a arătat că debitoarea figurează cu creanţe fiscale neachitate în cuantum de 104.400 lei, însă, deşi s-au efectuat cercetări pentru identificarea altor venituri sau bunuri urmăribile, nu au fost identificate astfel de posibile surse pentru acoperirea creanţei. S-a mai arătat că valoarea creanţei depăşeşte valoarea prag prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
Cererea creditoarei a fost comunicată debitoarei în condiţiile art. 33 al.1 din Legea nr. 85/2006, iar la data de 16 septembrie 2009 debitoarea a formulat contestaţie, solicitând respingerea cererii creditoarei, arătând că creanţa invocată de creditoare nu este certă, lichidă şi exigibilă.
Astfel, s-a arătat că din cuprinsul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei rezultă că s-au avut în vedere creanţele fiscale datorate şi neachitate la data de 18.02.2009, conform notei de fundamentare nr. 5121/18.02.2009, însă în data de 19.02.2009 debitoarea a achitat creditoarei suma de 1.500 lei conform chitanţei seria TS5 nr. 5939127/19.02.2009.
De asemenea, ulterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarea a mai achitat suma de 105.516 lei, astfel că în prezent cuantumul creanţei este inferior valorii prag de 30.000 lei, fiind în cuantum de 24.804 lei.
Debitoarea a susţinut că cerinţele prevăzute de legea insolvenţei trebuie să fie întrunite atât la data formulării cererii de chemare în judecată, cât şi pe parcursul procesului. Ori, aşa cum s-a arătat, având în vedere plăţile efectuate de debitoare, creanţa de 130.320 lei pretinsă de creditoare nu este certă, lichidă şi exigibilă, suma datorată de debitoare fiind inferioară valorii prag de 30.000 lei.
Prin plăţile efectuate şi valoarea bunurilor aflate în patrimoniul debitoarea probează că este o societate viabilă, care a suportat ca şi multe alte societăţi efectele negative ale crizei economice, datorită scăderii cererii de produse, precum şi a puterii de cumpărare a consumatorilor. Astfel, debitoarea susţine că nu se află în stare de insolvenţă, îndeplinindu-şi în cursul anului 2009 obligaţiile faţă de alţi furnizori sau prestatori de servicii şi încasând sume de la alte societăţi comerciale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs creditoarea Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei instanţei de fond în sensul admiterii cererii privind deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea SC R. SA DEJ.
În dezvoltarea motivelor de recurs creditoarea arată că hotărârea instanţei cuprinde motive contradictorii, motiv pentru care în opinia sa, aceasta a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii. Solicită instanţei de fond a analiza cererea, raportându-se din punct de vedere procedural la prima zi de înfăţişare, moment la care condiţia prevăzută de art.3 pct.12 din Legea 85/2006 privind valoarea prag reprezentând cuantumul minim al creanţei (30.000 lei), nu mai este îndeplinită.
Invederează faptul că, aşa cum rezultă din actele existente la dosarul cauzei, suma în cuantum de 105.516 lei prin care s-a redus substanţial creanţa sa, a fost achitată de către intimată ulterior înregistrării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.
Prin urmare, condiţia prevăzută de art.3 pct.1 lit.a din lege privind incapacitatea de plată (trecerea a cel puţin 30 de zile de la scadenţă, când debitorul nu plăteşte datoria sa faţă de creditor) este îndeplinită, rezultând că starea de insolvenţă există.
Faţă de aceste elemente, consideră că în fapt plata a fost efectuată în scopul scăderii valorii prag, motiv pentru care apreciază că soluţia judecătorului sindic de respingere a cererii este neîntemeiată, instanţa efectuând o aplicare greşită a legii privind îndeplinirea condiţiilor de admisibiltiate a cererii.
Prin întâmpinarea depusă la data de 1 iunie 2010 debitoarea SC R. SA Dej, solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
În susţinerea poziţiei sale procesuale, debitoarea arată că prin cererea formulată, creditoarea Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei faţă de SC R. SA pentru o pretinsă creanţă în sumă totală de 130.320 lei compusă din: 104.400 lei reprezentând creanţe fiscale neachitate şi 25.920 lei reprezentând accesorii bugetare.
La data soluţionării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, la dosarul cauzei existau înscrisuri din care rezultă că SC R. SA a achitat suma de 130.516 lei, adică cu 186 lei mai mult decât suma menţionată în cererea de deschidere a procedurii insolvenţei. În aceste condiţii, arată că, soluţia legală şi firească era de respingere a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, fiindcă nu exista vreo raţiune juridică sau economică pentru deschiderea procedurii insolvenţei, câtă vreme la data soluţionării pricinii nu există creanţa certă, lichidă şi exigibilă a creditoarei împotriva SC R. SA.
La data soluţionării cererii nu erau întrunite condiţiile prevăzute de Legea nr.85/2006 pentru deschiderea procedurii insolvenţei, astfel că în mod corect instanţa de fond a respins cererea.
Debitoarea arată că, recurenta face referiri la debitul existent la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei iar apoi la debitul existent la data formulării contestaţiei, ignorând plăţile făcute de SC R. SA înainte şi ulterior formulării contestaţiei.
Analizând recursul declarat de către creditoarea DGFP CLUJ prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art.304 şi 304xC.pr.civ. prin raportare la art.8 din Legea nr.85/2006, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al creditoarei DGFP CLUJ vizează deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC R. SA pentru recuperarea unei creanţe în cuantum de 130.320 lei.
În scopul soluţionării cererii formulate de către creditoare, instanţa de judecată prin judecătorul-sindic a dispus citarea părţilor potrivit art.87 şi urm. C.pr.civ., art. 7 lit. b şi art. 36 alin (1) din Legea nr. 31/1990, art. 22 şi 23 alin (2) din Legea nr. 85/2006.
Înscrisurile existente la dosar relevă împrejurarea că la data de 14.09.2009, data formulării contestaţiei, din suma totală de 130.320 lei debitoarea a achitat suma de 105.516 lei dovadă fiind înscrisurile existente la dosar; ulterior, debitoarea a mai efectuat plăţi conform dovezilor existente, astfel că suma totală achitată este de 130.516 lei.
Pentru soluţionarea fondului litigiului se impun a fi lămurite următoarele probleme: dacă există o creanţă a creditoarei care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei şi dacă debitoarea este în insolvenţă.
Conform art.3 pct.6, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi
exigibilă de mai mult de 30 de zile, valoarea prag pentru a putea fi introdusă cererea creditorului fiind în sumă de 30.000 lei.
Rezultă, aşadar, că creditorul care are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă mai mare de
30.000 lei împotriva unei debitoare care nu a plătit-o la scadenţă şi nici la un interval de 30 de zile de la această dată poate solicita instanţei deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei.
Potrivit art. 379 alin. 3 şi 4 C.pr.civ., creanţa certă este creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul şi este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă (…).
În speţă, probele administrate au evidenţiat fără echivoc împrejurarea că creanţa creditoarei pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei a fost achitată în întregime astfel că nu se mai poate susţine cu temei că aceasta deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva debitoarei, ipoteza normei legale din art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 nefiind întrunită.
Potrivit art.3 pct.1 lit.a şi b din Legea nr.85/2006, prin insolvenţă se înţelege acea stare a patrimoniului debitorului ce se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile, insolvenţa fiind prezumată ca vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori sau iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Întrucât debitoarea a achitat creanţa datorată creditoarei, nu se poate susţine cu temei că aceasta este în insolvenţă – vădită sau prezumată- fondurile băneşti disponibile confirmând această susţinere.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către creditoarea DGFP CLUJ ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8, 3 din Legea nr.85/2006 îl va respinge şi va menţine în întregime hotărârea recurată. (Judecător Mihaela Sărăcuţ)
