Legea nr. 215/2001, art. 123 alin. (2)
C.proc.civ., art. 1 pct. 1
Acţiunea care priveşte anularea unei hotărâri de consiliu local care se referă la domeniul privat al unei comune este de competenţa materială a judecătoriei.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia administrativ şi fiscal, decizia civilă nr. 34 din 21 ianuarie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 276 din 24 iunie 2008, pronunţată în dosarul nr. 1083/108/2008, Tribunalul Arad a respins acţiunea exercitată de reclamantul Prefectul Judeţului Arad în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al comunei Hălmagiu pentru anularea Hotărârii nr. 37/31.10.2007 adoptată de pârât, şi a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta O.M.R., ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. 34 din 21 ianuarie 2009, pronunţată în dosarul nr. 1083/108/2008, Curtea de Apel Timişoara a admis recursurile formulate de reclamantul Prefectul Judeţului Arad şi de intervenientă, a casat sentinţa cu aplicarea art. 312 alin. 6 şi art. 304 pct. 3 C.proc.civ. şi a trimis cauza spre competentă soluţionare în primă instanţă Judecătoriei Gurahonţ.
Curtea a reţinut că, prin acţiune reclamantul a solicitat anularea ca nelegală a hotărârii nr. 37/31.X.2007 emisă de pârâtul Consiliul Local Hălmagiu, urmare la exercitarea controlului de legalitate prevăzut de Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului.
Potrivit hotărârii nr. 37/31.X.2007, pârâtul Consiliul Local Hălmagiu a aprobat închirierea prin licitaţie publică a două încăperi din imobilul înscris în CF nr. 71 Hălmagiu cu nr. top. 108, în vederea amenajării unui spaţiu comercial, măsură luată în temeiul art. 45 alin. (1) şi 115 alin. (1) lit. b) şi art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 republicată.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar rezultă că imobilul înscris în CF nr. 71 Hălmagiu cu nr. top. 108 nu face parte din domeniul public al Comunei Hălmagiu aşa cum rezultă din anexa nr. 34 din inventarul bunurilor aparţinând domeniul public al comunei, aprobată prin H.G. nr. 976/2002.
Deci hotărârea de consiliu atacată de reclamant nu vizează un bun aparţinând domeniului public al comunei Hălmagiu, astfel că nu îndeplineşte cerinţa prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care defineşte actul administrativ ca unul unilateral, cu caracter individual sau normativ şi emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, pentru că prin aceasta pârâtul, în calitate de administrator al unui bun proprietatea Statului Român, potrivit extrasului de carte funciară nr. 72 cu nr. top. 108 al comunei Hălmagiu, a aprobat închirierea acestuia, prin licitaţie publică, deci actul atacat nu a fost emis în vederea executării unei legi, nu priveşte un bun din domeniul public, deci nu vizează interesul public, ci s-a emis în vederea încheierii unui contract de închiriere, care are natură civilă.
Art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 republicată, invocată în preambulul hotărârii atacate, prevede expres dreptul consiliilor locale de a hotărî că bunurile din domeniul public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz să fie date în administrare, să fie concesionate sau închiriate.
Cum pârâtul a recunoscut că bunul în litigiu nu este în domeniul public al comunei Hălmagiu, hotărârea Consiliului Local, nu este act de autoritate publică.
Aşa fiind, acţiunea reclamantului are ca obiect un act emis de pârâtul Consiliul Local, în regimul de drept privat, în sensul prevederilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 republicată, astfel că revine instanţei de drept comun, competenţa materială pentru soluţionarea actului, sens în care dosarul a fost trimisi Judecătoriei Gurahonţ, şi cu aplicarea art. 1 pct. 1 C.proc.civ.
