TRIBUNALUL BRASOV
– Sectia Comerciala si de Administrativ –
SENTINTA CIVILA NR.709/C
Sedinta publica din data de 7 martie 2011
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra actiunii comerciale formulate de reclamantele – parate reconventionale SC CONSTRUCTII NAPOCA SA, SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC SOMES BALASTIERE SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA in contradictoriu cu parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti, avand ca obiect anulare hotarare AGA.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
Dezbaterile asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din data de 21 februarie 2011, cand s-au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise , in temeiul art. 146 Cod procedura civila, a amanat pronuntarea pentru data de 28 februarie 2011 iar apoi , din lipsa de timp pentru deliberare , in temeiul dispozitiilor art. 260 alin. 1 Cod procedura civila, pentru data de 7 martie 2011.
T R I B U N A L U L
Deliberand, constata urmatoarele:
Prezentul dosar nr. 6753/62/2010 a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Brasov la data de 28.06.2010, in urma deciziei de casare cu trimitere dispusa prin decizia nr. 207/R/06.05.2010 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 158/64/2010.
Din considerentele acestei decizii, in solutionarea cererii reclamantelor SC CONSTRUCTII NAPOCA SA, SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC SOMES BALASTIERE SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA impotriva paratilor SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti trebuie avuta in vedere ultima precizare de actiune depusa de reclamante la termenul de judecata din data de 15.11.2004 in dosarul nr. 2830/ com /2003 al Tribunalului Brasov (filele 56 – 59), prin care acestea solicitau:
– modificarea titlului in baza caruia s-a facut inscrierea ilegala a capitalului social in valoare de 18.511.094.227 lei, aferent Bazei Sportive Constructorul Cluj Napoca si a cabanelor Ghiocelul si Schiorul Baisoara-Cluj, peste cota indiviza de 37,64/100 parte, respectiv:cererea de inscriere de mentiuni nr.18376/02.08.2002 depusa la O.R.C. Cluj, urmare a majorarii capitalului social de la 105.618.285.600 lei la 176.536.945.900 lei, cu actele anexe:hotararea A.G.A., actul aditional autentificat, procesul-verbal A.G.A., incheierea pronuntata de judecatorul delegat in dosarul O.R.C. Cluj, Raportul de Evaluare al S.C. Darian Rom Suisse S.R.L. Cluj Napoca; radierea majorarii ilegale inscrise in capitalul social al SC Transilvania S.A. Cluj Napoca, peste cota indiviza de 37,64/100 parte in suma totala de 18.511.094.227,00 lei, din care 17.854.757.373 lei pentru Baza Sportiva Constructorul Cluj Napoca si 659.336.854 lei pentru Cabanele Ghiocelul si Schiorul Baisoara, diminuarea valorii capitalului social al paratei 1 cu suma de mai sus si includerea prin majorare a valorii de 18.511.094.227 lei in capitalul social al reclamantelor potrivit cotelor parti indivize;
– mentionarea in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Cluj a modificarilor privind diminuarea capitalului social al reclamantei 1-S.C.C. Transilvania S.A. Cluj Napoca cu suma de 18.511.094.227 lei si majorarea capitalului social al reclamantelor cu suma de 18.511.094.227 lei, conform cotelor-parti indivize;
– obligarea paratei 2 A.V.A.S. Bucuresti sa indeplineasca formalitatile legale de vanzare-cumparare de actiuni catre societatile reclamante aferente cotelor indivize, aferente cotelor in valoarea totala a capitalului social de 18.511.094.227 lei, cu regularizarea valorii diminuate paratei 1.
– cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca, in fapt, conducerea fostului TAG-CM Cluj a facut demersurile cuvenite in anii 1974-1975 pentru obtinerea unor suprafete de teren in vederea construirii a 2 Baze de agrement, respectiv baza sportiva „Constructorul” din Cluj Napoca si cabanele „Ghiocelul” si”Schiorul” de la Muntele Baisorii,Comuna Baisoara, judetul Cluj.
Urmare avizelor favorabile si a deciziilor emise de organele competente-anexa 1,2,3, T.A.G.-C.M. Cluj a primit in administrare terenurile solicitate si a finalizat in perioada 1976-1977 construirea si darea in folosinta pentru angajatii proprii si familiile acestora, a Bazelor de agrement Cluj Napoca si Cabanele din Muntele Baisorii.
In 1990, conform Deciziilor nr. 554 si 566/1990 a Prefecturii Cluj, anexa 4-5, T.A.G.-CM Cluj s-a divizat in mai multe societati comerciale conform Legii nr. 15/1990.
In anexa 1 la Decizia nr. 554/1990 s-a trecut, informativ, o valoare a capitalului social numai pentru parata 1 S.C.C. Transilvania SA Cluj Napoca, aceasta fiind constituita pe scheletul Centralei fostului T.A.G.-C.M. si preluand,automat, evidentele financiare.
De asemenea, la activitatile preluate, parata 1 are inscrisa „ Sectorul social-cazare”.
La data emiterii Deciziilor nr. 554/1990 si 566/1990, Sectorul social-cazare avea in evidenta si gestiona Cantina trustului din strada Taberei nr. 4 Cluj Napoca, gospodaria anexa Popesti, locuintele de serviciu, inventarul spatiilor de cazare si cantinele de la subunitatile trustului din Cluj Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin si alte puncte de lucru din judetul Cluj, precum si formatii de muncitori (zidari, zugravi, instalatori, etc.), maistrii, alt personal utilizat pentru executarea lucrarilor de reparatii-intretinere la locuintele proprii, ori catre terte persoane, pe baza de comanda.
Conform acestor decizii cadru s-au incheiat, incepand cu anul 1991, protocoale intre parata 1 si societatile divizate pentru predarea-preluarea elementelor de patrimoniu in baza evidentelor contabile consemnate in bilantul anual la 31.12.1990.
Tot prin protocol s-au impartit si locuintele de serviciu, anexa 6.
Asa cum rezulta din mentiunile facute in Protocoalele incheiate, anexa 7-8, semnate si de catre parata 1, modul de folosinta si administrare asupra Bazelor de agrement au facut obiectul unor intelegeri, Protocoale, separate.
Aceste protocoale s-au incheiat in 1991, 1993, 1995, 1998 si consfintesc un drept comun, in cote-parti, de proprietate asupra Bazelor de agrement din Cluj Napoca si Baisoara, anexele 9,10,11,12.
In 1999, la 1 aprilie, parata 1 prin PAS, a cumparat pachetul majoritar de actiuni detinut de FPS.
Se arata ca parata 1 la data incheierii contractului de vanzare-cumparare se afla in reorganizare judiciara, anexa 13, motiv pentru care contractul trebuie semnat si de judecatorul sindic.
In dosarul de privatizare intocmit de parata 1, in complicitate cu parata 2, s-a inclus in capitalul social, ilegal si cu nerespectarea Protocoalelor incheiate intre societatile divizate din fostul TAG-CM, valoarea totala a mijloacelor fixe in cele doua Baze de agrement, sub pretextul ca, fiind in evidentele proprii, contabil-financiare si „incluse” in Sectorul social-cazare, aceste Baze de agrement le apartin in exclusivitate, desi starea de indiviziune si folosinta in comun nu a fost contestata de parata 1 pana in 24.11.1998, data la care aceasta a inchiriat Baza sportiva Cluj Napoca catre un tert S.C. CRD SRL Baia Mare, contract, in prezent nul si reziliat, anexa 14-15.
Obligatiile asumate in legatura cu Bazele de agrement din Cluj Napoca si Baisoara, (taxe si impozite anuale) au fost achitate anual de catre societatile reclamante, inclusiv prin inscrierea cotelor-parti indivize in evidentele contabile si a mentiunilor privind activitatea sportiva in statutul societatii.
Manifestarile paratei 1, abuzive si ilegale, au generat mai multe litigii.
Intr-un litigiu, actiune posesorie, s-a pronuntat o solutie irevocabila, anexa 16, executata silit in 20.07.2000, anexa 17.
Parata 1 nu a inteles sa lase reclamantelor pasnica posesie si folosinta asupra Bazei sportive Cluj Napoca nici in prezent.
Conform sustinerilor paratei 1, in dosarul de privatizare si contractul de vanzare-cumparare, sunt cuprinse integral, in capitalul social, valorile de 316.167.610 lei, mijloace fixe reevaluate conform HG 983/1998, pentru Cabanele Baisoara si 1.399.068.391 lei, mijloace fixe reevaluate, pentru Baza sportiva „Constructorul” Cluj Napoca.
Cotele parti indivize cuvenite societatilor semnatare in baza intelegerilor stabilite sunt:
= Cabanele Baisoara= =Baza Sportiva Cluj=
-SCC Transilvania SA -37,64% =119.005.488 lei 526.609.342 lei
-SCC Napoca SA -20,11% =65.381.306 lei 281.352.653 lei
-SC Ruttrans SA -12,08% =38.193.047 lei 191.007.462 lei
-Grup 4 Instalatii SA -15,34% =48.500.112 lei 214.617.091 lei
-Samus SA Dej -9,41% =29.151.372 lei 131.652.336 lei
-Somes Balastiere SA -3,81% =12.045.986 lei 53.304.506 lei
-Apolodor SA Cluj -1,61% =5.090.299 lei 22.525.001 lei
——————————————————————————————————————–
TOTAL =316.167.610 lei 1.399.068.391 lei
Dupa reevaluarea facuta de parata 1 prin HG nr. 983/1998, aceasta si-a inclus in mod ilegal in capitalul social cotele noastre indivize in valoare de 197.162.122 lei, reprezentand mijloace fixe la Cabanele Baisoara si suma de 872.459.049 lei, reprezentand mijloacele fixe de la Baza sportiva „Constructorul” Cluj Napoca, in total valoarea inscrisa peste cota indiviza este de 1.069.621.171 lei, valoare care urmeaza sa fie radiata din evidentele Oficiului Registrului Comertului Cluj.
In prezent nici reclamanta si nici parata 1 nu poate dovedi un drept de proprietate tabular asupra Bazelor de agrement din Cluj Napoca si Baisoara.
Se solicita a se retine ca s-a depus la Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca documentatia tehnica pentru obtinerea avizului favorbil, de vecinatati, in vederea obtinerii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate in cote-parti asupra terenului Bazei sportive „Constructorul” Cluj Napoca, anexa 18.
Au mai aratat reclamantele ca parata 1 a comis o serie de ilegalitati in ceea ce priveste inregistrarea capitalului social la O.R.C. Cluj si evolutia acestuia pana in prezent, asa cum rezulta in adeverinta nr. 1832/2002-anexa 1- cererea de inmatriculare nr. 9/1991-anexa 2 si situatia determinarii capitalului social-anexa 3.
Valoarea capitalului social de 532.525 mii lei este gresita, deoarece bilantul contabil la 30.06.1990 nu poate sa corespunda cu cel din 31.12.1990, data de referinta in determinarea capitalului social, respectiv al patrimoniului fiecarei societati divizate din fostul T.A.G.-C.M. Cluj.
Parata 1, fiind succesoarea fostul T.A.G.-C.M. Cluj, cum rezulta din certificatul-anexa 4- a incheiat Protocoale succesive incepand cu 1991 cu reclamantele pentru determinarea elementelor de patrimoniu.
Cifra inscrisa la O.R.C. nu poate fi corecta deoarece, ulterior, in 15.12.1990 s-a infiintat, prin divizare, S.C.C. Napoca SA Cluj Napoca (decizia nr. 566/1990-depusa la dosar).
Din evidentele aflate la O.R.C. nu rezulta pana la inscrierea mentiunilor din 2001 valoarea concreta a mijloacelor fixe, sub forma listelor de inventar inregistrate in evidentele paratei 1- pentru cele 3 baze de agrement.
In Raportul de Evaluare – anexa 5,6,7,pag. 13-Nota pct.2- rezulta ca parata 1 a condus o evidenta mascata a valorii mijloacelor fixe, inclusiv a bazelor de agrement, deficienta corectata prin Raport, care in situatia – anexa 1,2- stabileste pentru Baza sportiva valoarea de 4.465.185.289 lei, iar pentru Cabanele de la Baisoara 543.126.920 lei.
In baza Raportului si Hotararii AGA din 11.04.2001 parata 1 si-a majorat ilegal capitalul social la 105.618.285.600 lei-anexa 8-19.
Ilegalitatile paratei s-au materializat si in modul de intocmire a dosarului de privatizare finalizat prin semnarea contractului de vanzare-cumparare din 1.04.1999 dintre parata 1 –prin PAS- si FPS- Filiala Cluj.
Capitalul social inscris in dosarul de privatizare a fost subevaluat in mod intentionat la 12.159.600 mii lei fata de valoarea reala, cifrata la 105.618.285.600 lei.
Se solicita sa se dispuna modificarea mentiunilor inscrise la C.C.I.A.-O.R.C. Cluj in sensul diminuarii valorilor capitalului social al paratei 1 cu cota valorica de 62,36% inscrise ilegal si radierea valorii mentiunilor efectuate peste cota sa indiviza de 37,64% pentru toate inscrierile cuprinse in adeverinta anexata si documentele preconizate.
Diminuarea pentru ultima mentiune a valorii capitalului social de 105.618.285.600 lei care include cele 2 Baze de agrement in valoare de 6.008.312.209 lei este urmatoarea: 105.618.285.600 lei valoarea totala din care 6.008.312.209 lei valoarea bazelor de agrement x 62,36% = 3.746.783.494 lei cota parte indiviza ce se cuvine reclamantelor, parata 1 avand cota indiviza de 37,64%, adica 2.261.528.715 lei.
Valoarea diminuata, in urma radierii capitalului social al paratei 1 este de 101.871.502.106 lei raportat la ultima inscriere de mentiune.
In drept , reclamantele au invocat art. 25 din Legea nr. 26/1990 modificat prin art. VIII din Legea nr. 161/2003 ( fila 57 vol. I a dos. nr. 2830/com/2003 al Tribunalului Brasov si fila 2 din dos. nr. 5871/com/2003 al aceleiasi instante).
In probatiune, reclamantele au depus la dosar inscrisuri.
Prin intampinare, parata AVAS a solicitat respingerea cererii reclamantelor, aratand ca majorarea capitalului social la societatea parata a intervenit dupa preluarea de catre Stat a calitatii de actionar, actiunile fiind vandute de AVAS.
Prin intampinare si reconventionala parata SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA a solicitat , respingerea actiunii reclamantelor si sa se constate ca activele „Baza Sportiva Constructorul Cluj –Napoca”, cu sediul in Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 41 si „Cabanele Ghiocelul si Schiorul” din localitatea Baisoara, jud. Cluj, au facut parte din patrimoniul societatii noastre de la constituirea acesteia in temeiul Legii nr. 15/1990 si Deciziei 554/1990 a Prefecturii Cluj, cu cheltuieli de judecata.
Au fost invocate de aceasta parata exceptia lipsei capacitatii procesuale pasive a APAPS- neexistand nici un raport juridic dedus judecatii prezente intre reclamante si aceasta, exceptia autoritatii de lucru judecat fata de sentinta civila 200/2000 a Tribunalului Cluj, sentinta care a respins actiunea reclamantelor pentru constatarea dreptului de coproprietate al acestora asupra celor 3 active si exceptia lipsei de interes procesual al reclamantelor.
Interesul procesual este dat de finalitatea actiunii in caz de admitere.
Prin admiterea actiunii si eventuala diminuare a capitalului social cota aferenta reclamantelor din proprietatea celor trei active nu iese din patrimoniul paratei, capitalul social si patrimoniul nefiind identice (patrimoniul cuprinzand si capitalul social).
Deci, reclamantele nu obtin nimic prin prezenta actiune, ele neavand un titlu legal de dobandire a cotelor de proprietate si neavand inscrise in capitalul lor social aceste cote.
Astfel ca radierea din capitalul paratei nu are ca efect inscrierea legala a cotelor de proprietate in capitalul social al reclamantelor.
Ordinea este inversa, reclamantele trebuie sa dovedeasca ca in capitalul lor social sunt inscrise cotele de proprietate a caror radiere o solicita din capitalul paratei .
Esenta actiunii reclamantelor este ideea ca numai in anul 2001 parata a inclus in capitalul social cele trei active, includere ilegala deoarece cota de 62,36% le apartine.
Aceasta actiune este o incercare a reclamantelor de a obtine pe cale ocolita ceea ce nu au obtinut prin sentinta civila 200/2000 a Tribunalului Cluj – constatarea dreptului de coproprietate.
In ce priveste modificarea titlului, pentru admisibilitatea ei reclamantele trebuie sa dovedeasca: ca actele a caror modificare o solicita nu au alte cai de atac, ca sunt coproprietare asupra a 62,36% din active; ca au avut aceste cote inscrise in capitalul lor social, sau macar in patrimoniu, ca au fost prejudiciate prin inmatricularea a carei modificare o solicita.
Conform art. 25 din Legea 26/1991 pentru admisibilitatea actiunii prezente este necesar ca actele atacate sa nu aiba alta cale de atac.
S-a solicitat modificarea: incheierii nr. 1488/08.05.2001-dos. 9257/2001 al judecatorului delegat ORC; cererii de inscriere de mentiunii 9257/04.05.2001; actului aditional autentificat sub nr. 1358/26.04.2001; situatiei centralizate a actionarilor
Se apreciaza de parata ca ordinea cronologica ar fi alta si anume:
Actul aditional este cel care produce efecte juridice.
El a fost emanatia AGA prin Hotararea din 02.11.2000. Deci nu poate fi modificat fara modificarea Hotararii AGA.
Calea de atac impotriva Hotararii AGA este prevazuta de art.61-62 din , respectiv pentru creditori-opozitia in termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Cererea de inscriere de mentiuni nu poate fi „modificata” prin vointa unei alte persoane, ea exprimand o solicitare care nu are alte consecinte decat de a sesiza un organ competent cu solutionarea unei probleme.
Ea poate fi respinsa, sau admisa integral sau partial.
Ar fi situatia identica cu cea in care s-ar solicita judecatorului sa modifice actiunea introductiva.
Situatia centralizata a actionarilor nu poate fi modificata intrucat: ea este un act statistic; cuprinde totalitatea actiunilor
Posibil ca reclamantele sa se fi gandit la modificarea valorii unei actiuni. Aceasta modificare insa, nu se poate face decat in conditiile in care se modifica Hotararea AGA.
Cu privire la incheierea judecatorului delegat ORC se arata ca are cale de atac, prevazuta de art. 60 din Legea 31/1990-recursul in 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Relativ la dreptul de proprietate al reclamantelor si inscrierea cotelor in capitalul social, se arata ca , din actele depuse rezulta tocmai contrariul, fapt recunoscut implicit si de reclamante prin chemarea in judecata a APAPS – ului (care de altfel nu are calitate procesual pasiva). APAPS-ul a fost chemat in judecata cu motivarea ilegalitatii facute cu ocazia privatizarii, deci a includerii in dosarul nostru de privatizare a celor trei active.
Se recunoaste astfel faptul ca activele se aflau in patrimoniul nostru la privatizare si au fost cuprinse in dosarul de privatizare.
Societatea comerciala care are inscrise in capitalul social cele trei active este parata, altfel nu ar fi fost nevoie de incheierea protocolului.
Situatia juridica a celor trei active este urmatoarea:
Conform HG 945/1990 si a Deciziei nr. 554/30.11.1990 a Prefecturii Cluj, fostul Trust de Constructii s-a reorganizat prin divizare (completare cu Decizia 566/14.12.1990 a Prefecturii Cluj).
Anexele Deciziei 554/1990 cuprind societati comerciale rezultate ca urmare a divizarii obiectului de activitate al acestora, sediul,valoarea capitalului social, si subunitatile cuprinse in fiecare societate comerciala rezultata urmare a divizarii ( evident cu patrimoniul ce-l detinea fiecare subunitate).
La pct. 1 din aceste anexe figureaza subscrisa societate comerciala ce cuprinde in obiectul de activitate -„activitati sociale, camine,locuinte, cantina etc.”- iar la unitatile din care se reorganizeaza –„sectorul social-cazare”.
Nici una din celelalte societati rezultate nu are cuprins in obiectul de activitate activitati similare, cu atat mai putin nu are in patrimoniul nici unul din activele in discutie – ce sunt cuprinse la pct. 1 in patrimoniul paratei (S.C. NAPOCA si-a inclus in obiectul de activitate astfel de activitati abia in 1999).
Actul constitutiv al societatii parate include in obiectul de activitate – art.5 – „activitati sociale, camine, locuinte, cantina, etc.” si art. 6, lit. K, „realizarea de activitati sociale: camine de nefamilisti, locuinte din fonduri proprii, baze de agrement etc.”
De asemenea capitalul social inscris in anexa pct.1 este acelasi cu cel stabilit prin actul constitutiv-art.7-532.529.000 lei.
Sustinerile reclamantelor in sensul ca valoarea capitalului social de 532.529.000 lei este informativa si fictiva .
Unul din argumentele aduse este acela ca aceasta valoare a fost stabilita conform inventarului din 30.06.1990 si nu a unui inventar efectuat la data constituirii societatii.
Este o afirmatie facuta in necunostinta actelor normative in baza carora s-a facut transformarea unitatilor socialiste in societati comerciale.
Conform art. 19 din Legea 15/07.08.1990 „inventarierea patrimoniului unitatilor economice de stat supuse transformarii in societati comerciale, precum si evaluarea si stabilirea capitalului societatilor comerciale infiintate pe aceasta cale se fac in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului”.
Hotararea Guvernului apare la 11.08.1990 sub nr. 945 si reglementeaza inventarierea si reevaluarea patrimoniului unitatilor economice de stat. Conform acestei HG 945/1990 incepand cu 15.08.1990 in termen de 120 de zile unitatile economice vor proceda la inventariere si reevaluare.
Anexa 1 a HG 945/1990 cuprinde Normele metodologice conform carora REPERUL PENTRU DATA INVENTARIERII ESTE 30.06.1990, deci o data anterioara aparitiei Legii 15/1990 si HG 945/1990.
Decizia 554/30.11.1990 a prefecturii Cluj, la art. 2 spune „capitalul social al unitatilor va fi definitivat conform prevederilor HG 945/1990”.
Aceasta situatie, precum si lipsa din capitalul social al celorlalte societati a activelor in litigiu poate fi usor constatata.
Cu ocazia divizarii fiecare societate comerciala a dobandit o cota proportionala din activ si pasiv. Cota aferenta activului ce continea si Baza Sportiva si cele 2 cabane, fiind inclusa in patrimoniul paratei , a dobandit si cota aferenta din pasivul societatii reorganizate.
In 1991 protocolul anexat se refera numai la sponsorizarea Bazei Sportive, iar restul problemelor se refera la predari-primiri in temeiul Deciziei Prefecturii.
In 1993, s-a incheiat un protocol (25.05.1993) intre toate societatile comerciale rezultate din divizare conform Deciziei Prefecturii 554/1990, in care se „convine” ca:
– intreg patrimoniul Bazei de Agrement Cluj si cabanele Baisoara este proprietate indiviza a: S.C .CONSTRUCTII NAPOCA S.A.,S.C. GRUP IV INSTALATII S.A,S.C. SOMES BALASTIERE S.A., S.C .RUT. TRANS S.A.,S.C. SAMUS CONSTRUCTII S.A., S.C. DRUMURI SI PODURI APOLODOR S.A. SI S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A.-terenul proprietate a Statului Roman;
– S.C. PROIECTANTUL S.A CLUJ, BIMEXIM S.A. CLUJ, ECOSOFT S.A. SI TITAN S.A. TURDA renunta la cota parte din patrimoniul acestor obiecti ve;
– in consecinta, patrimoniul care face obiectul protocolului se imparte intre celelate societati comerciale;
– incepand cu 01.06.1993 toate aceste societati comerciale preiau costurile ocazionate de mentinerea in evidenta subscrisei a acestor bunuri pana la 01.06.1993;
– tot de la aceasta data fiecare societate comerciala urmeaza a prelua global valoric in evidenta mijloacele fixe.
Desi parata a comunicat lista mijloacelor fixe (1993) societatilor comerciale reclamante acestea nu au evidentiat in cota aferenta decat in anul 2000 pe baza Deciziei civile 838/20.09.2000 a Curtii de Apel Cluj, decizie desfiintata de Curtea Suprema de Justitie prin decizia 7151/30.11.2001.
Aceasta pentru ca protocolul incheiat intre societatile comerciale cu capital integral de stat nu putea sta la baza transferului mijloacelor fixe de la societatea noastra catre reclamante.
Ca atare, dupa 30.11.2001 reclamantele ar fi trebuit sa isi stearga din cotele aferente activelor intrucat inscrierea acestora ( pe care o consideram oricum ilegala) s-a facut pe baza unei decizii desfiintate de CSJ.
Dupa 1993 cele 3 active au fost folosite in comun cu reclamantele, iar taxele aferente au fost impartite.
La privatizarea societatilor singura societate care a avut cuprinse in dosarul de privatizare cele 3 active a fost societatea parata SC CONSTRUCTII NAPOCA SA.
Dupa privatizarea societatii noua conducere observand ilegalitatea protocolului nu a mai permis reclamantelor folosirea in comun a activelor.
Reclamantele au obtinut o sentinta bazata pe o actiune posesorie, astfel ca au reusit sa reintre partial in folosinta activelor.
In toamna anului 2002 pe baza sentintei de evacuare reclamantele au pierdut din nou folosinta activelor.
Toate actele depuse de intimate (facturi) certifica doar faptul ca in perioada 1993-2002 am folosit in comun cele 3 active si am impartit cheltuielile (utilitati, impozite, taxe, folosinta teren).Dar, folosirea in comun nu confera reclamantelor un drept de proprietate, fapt certificat si de neevidentierea activelor in capitalul social al acestora.
Se sustine ca parata a inclus in capitalul social cele 3 active abia in anul 2001 cu ocazia majorarii capitalului social (desi prin precizarea de actiune se solicita pe de alta parte radierea tuturor majorarilor de capital).
Acest fapt este preluat si de instanta de fond (fara nici un temei probator) care retine insa ca dupa reeveluarea facuta conform HG 983/1998 ne-am inclus ilegal in procent de 100% cele 3 active in capitalul social la valoarea totala de 1.069.62.1717 lei.
Din aceasta motivare ar rezulta ca inscrierea in capital s-a facut prin mentiunea ORC din 02.11.1999 si nu prin mentiunea ORC din 08.05.2001, cea modificata prin dispozitiv.
Evolutia capitalului social al paratei SC CONSTRUCTII NAPOCA SA este urmatoarea:
Capital social lei
Nr. si data inregistrarii mentiunii la Registrul Comertului
Diferente fata de capitalul social inregistrat anterior
Totale
Diferente fata de capitalul inregistrat anterior din reevaluare
Actul normativ pe baza caruia s-a facut modificarea de capital
1
1
2
3
4
5
532.529.000
9-1.01.1991
Decizia 554/1990
HG 945/1990
1.305.825.000
2326-20.12.1993
773.296.000
773.296.000
HG 26/1992
10.388.825.000
1976-9.12.1994
9.083.000.000
9.083.000.000
HG 500/1994
11.187.550.000
798.725.000
–
–
–
HG 843/1991
HG 843/1991
HG 843/1991
11.902.475.000
714.925.000
12.159.600.000
323-23.01.1998
257.125.000
75.165.783.000
6400-2.11.1999
63.006.183.000
63.006.183.000
HG 983/1998
105.618.285.600
9257-4.05.2001
30.452.502.600
30.452.502.600
HG 403/2000
HG 403/2000
176.536.945.900
18376-2.08.2002
70.918.660.300
52.018.768.300
TOTAL
176.004.416.900
155.333.749.9000
Toate actele anexate (existente la dosar) certifica ca diferentele de valoare se datoreaza reevaluarii pe parcursul anilor a diferitelor active (nu toate activele au fost reevaluate de fiecare data).
Existenta in capitalul paratei SC CONSTRUCTII NAPOCA SA a celor 3 active inca de la infiintare rezulta si din raportul de evaluare unde fiecare mijloc fix sau obiect de inventar are fisa separata si numar de inventar,valoare de inlocuire actualizata, valoare ramasa actualizata.
Astfel sustinerea reclamantelor, preluata de instanta de fond ca s-ar fi inclus in capitalul cele 3 active numai in 2001 este de rea-credinta.
Fata de aceasta situatie se mentioneaza urmatoarele:
„Titlul in baza caruia s-a facut mentiunea inscrierii capitalului social este Decizia Prefecturii 554/1990, pe baza caruia s-a intocmit statutul societatii parate ( capitalul social din anexa 1 la Decizia 554/1990 este identic cu cel din statutul anexa 1 si 2 precum si in cererea de inmatriculare).
Valoarea capitalului social la toate societatile derivate din fostul TC Cluj s-a stabilit (conform art. 2 din Decizia Prefecturii nr. 554/1990) conform HG 945/1990.
HG 945/1990 prevede obligatia unitatilor economice de a inventaria si reevalua patrimoniul existent la 30.06.1990.
Astfel, „titlul” in baza caruia s-a facut mentiunea capitalului social este un act administrativ.
Atacarea acestui act administrativ dupa mai bine de 10 ani, nu mai necesita comentarii. Aceasta cu atat mai mult cu cat art. 25 din Legea 26/1990 (asa cum a fost modificat prin Legea 348/6 iulie 2001) prevede ca modificarea titlului in baza caruia s-a facut inmatricularea se poate face pe calea prevazuta in alin. 2 „in afara de cazurile in care nu are alte cai ilegale de atac pentru a obtine aceasta”.
De fapt, reclamantele incearca prin acest dosar sa faca ceea ce nu au reusit in dosarul nr. 8934/1999 al Tribunalului Cluj.
Prin sentinta civila 200/7 februarie 2000 s-a respins actiunea reclamantelor pentru constatarea dreptului de coproprietate asupra celor 3 active in discutie si in acest dosar.
Prin sentinta civila 200/7 februarie 2000 s-a respins actiunea reclamantelor pentru constatarea dreptului de coproprietate asupra celor 3 active in discutie si in acest dosar.
Prin decizia civila nr. 838/20.09.2000 Curtea de Apel Cluj a admis apelul si a fost obligata parata sa respecte protocolul din 25 mai 1993(?)
Curtea Suprema de Justitie prin decizia civila nr. 7151/30.11.2001 a admis recursul paratei si a modificat decizia civila 838/2000 in sensul respingerii apelului, mentionand astfel dispozitiile sentintei 200/2000 a Tribunalului Cluj.
Deci, hotararea de mai sus are autoritate de lucru judecat asupra aspectelor elucidate. Astfel, la ora actuala parata SC CONSTRUCTII NAPOCA SA este proprietara celor 3 active.
Se mentioneaza ca societatile reclamante nu au inscrise in capitalul social cotele aferente dreptului de proprietate asupra activelor de mai sus.
Toate „ilegalitatile” invocate sunt nereale intrucat: parata nu a fost in reorganizare judiciara la data privatizarii-actul este fals; anexa la Decizia Prefecturii 554/1990 nu a fost informativa deoarece conform Legii 15/1990 actul administrativ de infiintare trebuie sa stabileasca toate elementele definitorii ale societatii comerciale (art.17-18); protocoalele ulterioare au avut ca obiect predarea-primirea bunurilor ce se aflau faptic in administrarea unei alte societati din cele nou creata; locuintele au fost predate cu acordul Prefecturii; inscrierea cotelor indivize in evidentele contabile ale reclamantelor s-a facut in baza deciziei civile nr. 838/20.09.2000 a Curtii de Apel Cluj, care nu mai este in vigoare; valoarea capitalului de 532.525.000 lei nu este gresita-ea reflecta valorile de la 30.06.1990 conform HG 945/1990; reevaluarile s-au facut conform normelor legale; valoarea indicata de reclamante nu este reala
Cu privire la valabilitatea Protocolului, se arata urmatoarele:
Legea 15/1990 prevede la art. 17 ca „unitatile economice de interes republican se organizeaza ca societati comerciale prin hotarare a Guvernului,iar cele de interes local prin decizia organului administratiei locale de stat” (s.n).
Societatea reclamanta si societatile parate au fost create prin divizarea Trustului de Constructii Cluj prin Decizia Prefecturii Cluj nr.554/30.11.1990.
La art. 18 se arata ca „ Prin actul de infiintare se aproba statutul societatii comerciale si se vor stabili: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul principal al societatii; capitalul social subscris, structura si modalitatea de constituire a acestuia; modalitatea de prelucrare a activului si pasivului unitatii economice de stat care se constituie in societate comerciala
In baza actului de infiintare, societatea comerciala se inscrie in registrul camerelor de comert si industrie. Actul de infiintare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei”.
Decizia 554/1990 si 566/1990 a prefecturii Cluj stabileste in anexe denumirea, sediul, obiectul de activitate,valoarea capitalului social,forma juridica si modalitatea de constituire a acesteia (prin includerea unitatilor de stat din care se constituie).
Activele in litigiu fac parte din capitalul social al societatii parate SC CONSTRUCTII NAPOCA SA inca de la constituire, neexistand nici un dubiu ca: sunt inscrise in anexele Deciziei 554/1990; sunt cuprinse in capitalul social prevazut in statutul societatii comerciale (valoarea acestuia este egala cu valoarea capitalului social din anexe).
Societatea parata SC CONSTRUCTII NAPOCA SA a fost inscrisa in Registrul Comertului la data de 11.01.1991, ca atare de la acea data suntem o persoana juridica bine identificata ca entitate, cu capitalul social bine delimitat.
Capitalul social facand parte din patrimoniul unei societati este evident ca activele litigioase sunt de atunci proprietatea paratei asa cum prevede si art. 20 alin.2, Legea 15/1990-„Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu”(deci, nu ca proprietar).
Cu privire la natura juridica a protocolului incheiat la 25.05.1993 se arata urmatoarele:
Cele 6 societati sustin ca din Hotararea Prefecturii 554/1990 nu se poate desprinde cine este proprietarul activelor si ca lacuna a fost suplinita prin conventii care „echivaleaza cu un act de partaj voluntar sau chiar cu un act de instrainare (raspunsul la intampinarea noastra in dosar nr. 6001/1999 Tribunalul Cluj).
Pentru partaj voluntar trebuie sa fie coproprietar iar pentru instrainare trebuie sa fi proprietar exclusiv, fata de aceasta situatie este clar ca prima varianta este exclusa.
Instrainarea presupune recunoasterea dreptului de proprietate exclusiv al subscrisei societati comerciale .Este evident din textul protocolului ca pentru aceasta „instrainare”nu s-a prevazut nici o contraprestatie, deci este cu titlu gratuit (neprevazand si preluarea de catre celelalte 6 societati a cotei aferente din pasivul ce l-am preluat la divizare si care cuprindea procentual cota echivalenta a tuturor celor 3 active).
Relativ la valabilitatea protocolului se sustine ca:
Data fiind dispozitia art. 20 din Legea 15/1990 („initial capitalul social al societatii comerciale constituie conform art. 17 este detinut integral de Statul Roman sub forma de actiuni”) societatile comerciale constituite in temeiul Legii 15/1990 am avut pana la privatizarea totala capacitatea de exercitiu ca orice societate comerciala sau aceasta a fost in aceasta perioada limitata?
Problema trebuie legata evident de actele normative care au prevazut procedura de privatizare a societatii comerciale cu capital de stat.
Art. 23 din Legea 15/1990 prevede „societatile comerciale constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agentiei nationale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit in termen de 30 de zile de la constituirea lor”.
Agentia urma sa emita apoi-conform alin. 2-inscrisuri nominative de valoare a 5000 lei pe care sa le distribuie in mod egal si gratuit tuturor cetatenilor romani care au implinit 15 ani, inscrisuri care urmeaza sa fie utilizate de catre titular pentru achizitionarea de actiuni la societatile comerciale constituite conform Legii 15/1990.
Apoi Guvernul urma sa prezinte programul si principiile actiunii de privatizare.
Pe baza acestor norme s-au elaborat ulterior legile care au sta la baza privatizarii societatilor comerciale: Legea 58/1991 privind privatizarea societatilor comerciale, HG 634/1991 privind aprobarea Normelor metodologice privind vanzarea de active modificata prin HG 758/1991 si HG 545/1992, Legea 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare, OUG 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, HG 55/1998 privind Normele de aplicare ale OUG 88/1997, HG 361/1998 privind modificarile HG 55/1998,Legea 99/1999 de modificare a OUG 88/1997, HG 450/1999 privind Normele de aplicare ale OUG 88/1997 care au abrogat HG 55/1998.
La data protocolului era in vigoare Legea 58/1991 care in capitolul VII prevede normele conform carora se pot vinde activele unei societati comerciale cu capital integral de stat.
Conform art. 58 din Legea 58/1991 „Institutiile publice, regiile autonome si societatile comerciale cu actionar unic Statul Roman nu au dreptul sa participe la cumparari de active prevazute de art. 53 din prezenta lege”.
Iata, deci, ca, cele 6 societati aveau interdictie de a achizitiona active, la acea data toate societatile comerciale avand ca actionar unic Statul Roman.
In plus, procedura prevazuta de HG 634/1991 nu a fost respectata, protocolul fiind de fapt „o donatie”.
Prin acest Protocol s-a incalcat si principiul specialitatii persoanei juridice.
Potrivit art. 34 din Decretul 31/1954 „persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei bine stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut”.
„ In sfarsit, generalitatea cea mai redusa a capacitatii de folosinta este data de „scopul” concret sau „obiectul de activitate” stabilit prin actul de infiintare a fiecarei persoane juridice. Acest aspect se concretizeaza in ceea ce doctrina si practica numesc, constant, principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice” (Gh. Beleiu, Drept civil. Persoanele. Universitatea Bucuresti,1982,p. 475).
Abia prin modificarea Legii 31/1990 s-a introdus art.55 care prevede ca societatea pe actiuni este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate, dar si textul prevede o exceptie:” in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau, sa cunoasca depasirea acestuia”.
Dovada e usor de facut deoarece toate societatile comerciale semnatare ale Protocolului au fost create prin aceeasi decizie a Prefecturii Cluj, deci fiecare stia limitele capacitatii de folosinta ale celorlalte.
Protocolul a fost semnat de directorii fiecarei societati comerciale fara aprobarea AGA si a CIS.
Pentru instrainarea unui activ era necesara respectarea procedurii legale, care presupunea printre multe altele si hotararea AGA pentru ca aceasta instrainare implica reducerea capitalului social al subscrisei societati comerciale, si majorarea capitalului social al celorlalte societati.
Sanctiunea este clara, nulitatea absoluta intrucat au fost incalcate norme imperative ce protejau interesul Statului Roman, ca unic actionar, nulitate invocata pe cale de exceptie.
Activele nu sunt inscrise in CF intrucat conform HG 834/1991 este necesar certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului care trebuie emis de catre prefectura. Presedintele Consiliului Judetean a fost membru in Consiliul de administratie al societatii reclamante S.C.NAPOCA.
Pentru emiterea certificatului este necesara o documentatie ce necesita avizul Consiliului Local al Municipiului Cluj Napoca unde este consilier dl. Dimitriu, Presedintele consiliului de administratie al S.C.NAPOCA.
Se arata ca s-au intampinat greutati in a obtine acest aviz, in prezent fiind in posesia unei hotarari de contencios administrativ irevocabila prin care Consiliul Local a fost obligat la emiterea avizului.
In ceea ce prejudiciul suferit de reclamante se arata ca nu se sustine existenta prejudiciului si deci nu se explica in ce ar consta acesta si care ar fi temeiul legal.
Probabil reclamantele considera, evident fara temei, ca nu isi pot inscrie in capitalul social cotele de proprietate intrucat ele sunt inscrise in capitalul nostru social, desi aceasta imposibilitate este determinata de existenta bunurilor in patrimoniul paratei SC CONSTRUCTII NAPOCA SA si de nevalabilitatea protocolului.
Relativ la radierea majorarii inscrise cu 3.123.183.493 lei a valorii capitalului social se sustine ca aceasta suma nu are corespondent in contabilitatea paratei .
Diminuarea valorii capitalului social nu se poate produce decat prin vointa actionarilor.
Deci numai modificarea actului constitutiv sau a actului care majoreaza valoarea poate fi eventual dispusa de instanta de judecata.
Altfel spus, s-a cerut acelasi lucru de doua ori:
– modificarea titlului (care evident ca ar trebui sa se refere la modificarea acestuia in sensul diminuarii valorii capitalului social)
– diminuarea capitalului social
Prin intampinarea la cererea reconventionala , reclamantele au solicitat respingerea acesteia , aratand ca potrivit art. 111 Cod procedura civila partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
Norma juridica enuntata consacra exclusiv posibilitatea unor actiuni in constatare pozitive – prin care se urmareste recunoasterea unor drepturi-si respectiv a unor actiuni in constatare negative-care au ca obiect dezavuarea unui drept.
In consecinta, pe aceasta cale nu se poate solicita constatarea existentei unei stari de fapt.
Cu privire la continutul si forma cererii reconventionale se arata ca, potrivit art. 119 Cos procedura civila cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
Actul de procedura depus de parata-reclamanta reconventionala nu intruneste insa cerintele impuse de art. 112(1) pct. 4-aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea – si nici pe acelea prevazute de art.112(1) pct. 5- aratarea dovezilor pe care se sprijina.
In rejudecare in prezentul dosar aceeasi parata a depus intampinare, invocand exceptia de inadmisibilitate, aratand ca actiunea principala precizata este intemeiata in drept pe dispozitiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, a carei redactare actuala este incidenta in cauza, conform deciziei de casare si in virtutea principiului imediatei aplicari a legii noi:
„Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in Registrul Comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare, in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului.
Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, tribunalul din acel judet.
Tribunalul se pronunta asupra cererii cu citarea oficiului registrului comertului si a comerciantului.
Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronuntare, pentru partile prezente,si de la comunicare, pentru partile lipsa.
Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea aIV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cererea. In acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca, in copie legalizata, cu mentiunea ramanerii irevocabile”.
Asadar, admisibilitatea cererii este conditionata de existenta prealabila a unei hotarari judecatoresti irevocabile prin care sa se fi desfiintat in tot sau in parte sau modificat actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la ca re se solicita radierea, daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului-conditii neindeplinite in speta.
Chiar daca s-ar fi avut in vedere forma acestui articol la data introducerii actiunii, raman inadmisibile: cererea de modificare a incheierii judecatorului delegat la registrul comertului (care poate fi atacata numai cu recurs in conditiile legii), a cererii de inscriere mentiuni (care nu poate fi atacata in justitie, exprimand o solicitare a partii), a actului aditional (in privinta caruia se poate solicita eventual constatarea nulitatii totale sau partiale), a hotararii AGA, a procesului verbal AGA si a raportului de evaluare, precum si cererea de obligare a AVAS sa indeplineasca formalitatile legate de vanzarea-cumpararea de actiuni.
Celelalte capete de cerere fiind subsecvente primului capat de cerere, urmeaza a fi de asemenea respinse.
Totodata, indiferent de forma in care se aplica in speta art. 25 din Legea nr. 26/1990, sunt inadmisibile capetele de cerere privind reducerea, respectiv majorarea capitalului social, deoarece aceste operatiuni sunt in competenta exclusiva a adunarii generale a actionarilor, neexistand nici un temei legal pentru ca instanta de judecata sa dispuna diminuarea valorii capitalului social al unei societati comerciale ori majorarea acestuia.
Cu privire la exceptia lipsei de interes se arata ca, reclamantele nu obtin nici un folos practic prin promovarea prezentei actiuni, deoarece valoarea capitalului social al unei societati comerciale nu are cum sa influenteze valoarea capitalului social al altei/altor societati comerciale, iar majorarea capitalului social este prerogativa exclusiva a adunarii generale a asociatilor/actionarilor.
Astfel, capitalul social nu trebuie confundat cu patrimoniul.
Spre deosebire de patrimoniu, capitalul social nu are o existenta reala, avand doar o semnificatie contabila si una juridica.
Din punct de vedere contabil, capitalul social reprezinta o valoare convenita de asociati,fiind evidentiat la pasiv in bilant, intrucat reprezinta aporturile asociatilor, care, la dizolvarea societatii, trebuie restituite valoric.
Din punct de vedere juridic, capitalul social constituie gajul general al creditorilor chirografari, in sensul ca in patrimoniul societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin egala cu cea a capitalului social.
De aceea, societatea sau asociatii ei nu sunt prejudiciati prin valoarea capitalului social al altei societati.
Capitalul social fiind echivalentul totalitatii aporturilor asociatilor, in masura in care un asociat are un drept de proprietate asupra unui bun, poate aduce acel bun ca aport la constituirea sau majorarea capitalului social.
Nu exista nici o dispozitie legala care sa conditioneze aportarea unui bun la capitalul social al unei societati de neaportarea sa la capitalul social al unei alte societati, iar oficiul registrului comertului nu pune astfel de conditii, esential fiind ca asociatul sa faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul aportului sau in natura.
Nici legislatia speciala a privatizarii nu poate f i invocata in sustinerea interesului formularii cererii principale precizate.
Astfel, conform art. 32 indice 2 alin.1 OUG nr. 88/1997, capitalul social al societatilor comerciale carora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor mentionate in certificat.
De asemenea, art. 12 alin. 2-5 din Legea nr. 137/2002 prevede urmatoarele:
„(1) Toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare in vederea eliberarii acestuia.
(2) Institutiile abilitate sa elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului au obligatia sa emita aceste documente in termen de 15 zile de la depunerea documentatiei si sa transmita in termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe certificat catre institutia publica emitenta.
(3) Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa solicite inregistrarea majorarii capitalului social la registrul oficiului comertului in termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului.
(4) In cazul in care administratorii nu solicita inregistrarea majorarii capitalului social in termenul prevazut la alin. (3), oficiul registrului comertului va inregistra majorarea, la cererea institutiei publice emitente.
(5) In cazul in care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerata aport in natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz,in schimbul careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.”
Asadar, majorarea capitalului social trebuie precedata, in mod obligatoriu, de eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Prin introducerea actiunii de fata, reclamantele incearca sa eludeze legea, procedand exact invers, respectiv cauta sa obtina intai majorarea capitalului social, iar ulterior, eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Art. 25 din Legea nr. 26/1990, in redactarea in vigoare, prevede in alin. 1 ca orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare, in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului.
In virtutea principiului imediatei aplicari a legii noi si dupa cum s-a retinut in decizia de casare, in speta este aplicabil art. 25 din Legea nr. 26/1990 in forma actuala, respectiv forma sus-citata. In caz contrar, ar insemna ca judecatorul sa aplice o norma abrogata (ultraactivitatea legii). Pe cale de consecinta, instanta are posibilitatea doar de a radia o inregistrare pagubitoare, in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, si aceasta doar in anumite conditii care trebuie indeplinite cumulativ: in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care solicita radierea; prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului.
Avand in vedere ca art. 25 din Legea nr. 26/1990 a suferit o serie de modificari in timp, esential era de stabilit ce forma a acestui articol se aplica in speta, problema care a fost transata irevocabil prin decizia de casare in favoarea formei actuale a acestui articol. In orice caz, discutia putea avea loc doar in legatura cu forma in vigoare la data introducerii actiunii sau cea in vigoare in prezent. Nu vedem nici o logica pentru care s-ar fi aplicat o forma intermediara ( de ex., cea data prin Legea nr. 348/2001- in vigoare in perioada 12.07.2001-21.04.2003).
Astfel, la data introducerii actiunii, art. 25 prevede urmatoarele: 1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei.
2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor.
3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii.
4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu.
Asadar, daca s-ar fi aplicat aceasta dispozitie legala in forma de la data introducerii actiunii, judecatorul delegat, iar nu instanta ar fi putut sa radieze o mentiune din registrul comertului, daca s-ar fi dovedit vreun prejudiciu, pronuntandu-se printr-o incheiere. Deci in virtutea acelei redactari a textului de lege, instanta nu poate: sa modifice incheierea judecatorului delegat (care oricum se ataca doar cu recurs) si celelalte acte solicitate de reclamante; sa diminueze capitalul social al paratei 1 si sa majoreze capitalul social al reclamantelor; sa oblige AVAS sa indeplineasca formalitatile legate de vanzarea-cumpararea de actiuni; sa radieze mentiuni din registrul comertului (atributia revenea judecatorului delegat, care se pronunta prin incheiere).
In prezent, redactarea in vigoare este cea data prin Legea nr. 161/2003, respectiv urmatoarea:
Art. 25-(1) Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare, in tot sau numai cu privire la anumite lemente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului.
(2) Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului .In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza terirtoriala se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, tribunalul din acel judet.
(3) Tribunalul se pronunta asupra cererii cu citarea oficiului registrului comertului si a comerciantului.
(4) Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru partile lipsa.
(5)Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cererea. In acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca, in copie legalizata, cu mentiunea ramanerii irevocabile.
Deci daca s-ar aplica art. 25 in redactarea actuala, asa cum sustine parata, conditiile pentru promovarea actiunii sunt cele pe care le-a mentionat anterior .
Indiferent de forma pe care a avut-o de-a lungul timpului art. 25 din Legea nr. 26/1990, instanta nu poate sa modifice incheierea judecatorului delegat, care se ataca doar cu recurs (art. 60 din Legea 31/1990).
Titlul in baza caruia parata s-a inscris in capitalul social in intregime mijloacele fixe apartinand Bazei Sportive Constructorul si Cabanele Ghiocelul si Schiorul inca de la constituire este Decizia Prefecturii Cluj nr. 554/30.11.1990 si nu actele invocate de reclamante, care nu au facut decat sa majoreze valoric capitalul nostru, mentionand componenta acestuia. Acest aspect este evidentiat si prin Raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza.
Protocolul incheiat intre parti la data de 25.05.1993 nu a transferat proprietatea, deci parata este titulara dreptului de proprietate exclusiva asupra celor 3 active.
Activele sus-mentionate nu au facut niciodata parte din patrimoniul sau capitalul social al reclamantelor, care le-au evidentiat in contabilitate pe baza deciziei nr. 838/2000 a Curtii de Apel Cluj, decizie desfiintata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia 7151/30.11.2001.
Prin decizia civila nr. 838/20.09.2000, Curtea de Apel Cluj a admis apelul si ne-a obligat sa respectam protocolul din 25 mai 1993.
Curtea Suprema de Justitie prin decizia civila nr. 7151/30.11.2001 a admis recursul paratei si a modificat decizia civila 838/2000 in sensul respingerii apelului, mentinand astfel dispozitiile sentintei nr. 200/2000 a Tribunalului Cluj. Aceasta pentru ca protocolul incheiat intre societatile comerciale cu capital integral de stat nu putea sta la baza transferului mijloacelor fixe de la societatea noastra catre reclamante. Ca atare, dupa 30.11.2001 reclamantele ar fi trebuit sa isi elimine din contabilitate cotele aferente activelor intrucat inscrierea acestora ( pe care o consideram oricum ilegala) s-a facut pe baza unei decizii desfiintate de CSJ.
Adresele de comunicare catre reclamante a valorii cheltuielilor de amortizare, ca si imprejurarea ca reclamantele au platit impozite pe teren si cladiri conform cotelor stabilite prin Protocolul din 25.05.1993 nu fac dovada dreptului de proprietate indiviza a reclamantelor asupra bunurilor in litigiu. Faptul ca in perioada 1993-2002 au folosit in comun cele 3 active si au impartit cheltuielile cu utilitati, impozite, taxe folosinta teren nu confera reclamantelor un drept de proprietate, fapt certificat si de neevidentierea activelor in capitalul social al acestora.
La privatizarea societatilor, singura societate care a avut cuprinse in dosarul de privatizare cele 3 active a fost societatea parata . Dupa privatizarea societatii, noua conducere,observand ilegalitatea protocolului, nu a mai permis reclamantelor folosirea in comun a activelor, reclamantele fiind in 2002 evacuate prin hotarare judecatoreasca.
Includerea valorii radiate a capitalului nostru social in capiatalu social al reclamantelor nu se poate face printr-o hotarare judecatoreasca, neexistand temei legal. Includerea in capitalul social se poate face fie la constituire (ceea ce nu s-a intamplat), fie prin majorare de capital social, prin aportarea unor bunuri de catre un asociat sau un tert care devine asociat.
Din moment ce s-a cerut reducerea capitalului social, parti in cauza ar fi trebuit sa fie toti actionarii paratei SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA.
Prin notele de sedinta de la filele 44 – 45, reclamantele SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA si SC SAMUS CONSTRUCTII SA au solicitat respingerea exceptiilor invocate de parata, aratand ca admisibilitatea ori inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata trebuie analizata prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la data introducerii actiuni, indiferent de modificarile legislative intervenite ulterior sau de ciclurile procesuale parcurse in prezenta cauza.
Or, prevederile art. 25 din Legea nr. 26/1990, la data introducerii actiunii si anterior modificarii aduse prin Legea nr. 161/2003, aveau urmatorul continut: „Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune in Registrul Comertului are dreptul sa ceara anularea sau modificarea titlului in baza careia s-a facut inmatricularea sau mentiune precum si radierea acestuia, in afara de cazurile in care are alte cai legale de atac pentru a obtine aceasta”.
Contrar sustinerilor paratei, actiunea reclamantelor era si este admisibila, avand in vedere dispozitiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, in vigoare la data efectuarii mentiunilor la Oficiul Registrului Comertului si la data introducerii actiunii.
Nu are relevanta in solutionarea prezentului litigiu imprejurarea ca ulterior introducerii actiunii, art. 25 din Legea nr. 26/1990 a suferit modificari, in sensul conditionarii cererii de existenta prealabila a unei hotarari judecatoresti irevocabile prin care sa fi fost desfiintate sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii.
Actiunea trebuie judecata pe baza dispozitiilor in vigoare la data intocmirii actelor, potrivit principiului cuprins in adagiul latin tempus regit actum.
Admiterea exceptiei invocate de parata ar avea drept consecinta aplicarea retroactiva a modificarilor aduse Legii nr. 26/1990 pentru situatii si fapte anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor modificate, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei („Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”) si celor cuprinse la art.1 din Codul civil („Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactiva.”).
Admiterea exceptiei invocate de parata ar echivala cu sanctionarea reclamantelor pe considerentul ca nu au cunoscut si nu au aplicat o lege care nu era in vigoare, in conditiile in care au aplicat legea in vigoare.
Se solicita respingerea lipsei de interes, ca neintemeiata, deoarece:
Prin majorarea capitalului social a fost cuprins in capitalul social al paratei si cota indiviza pe care reclamantele o detin din imobilele situate in Cluj-Napoca, aferente Bazei Sportive si de Agrement „Constructorul”, precum si cele din localitatea Baisoara, respectiv cabanele „Ghiocelul” si „Schiorul”.
Majorarea capitalului social al paratei cu valoarea corespunzatoare cotelor de proprietate ale reclamantelor este vadit nelegala si justifica interesul reclamantelor de a promova actiunea pentru ca:
Parata si-a majorat capitalul social cu valoarea cotelor de proprietate ale reclamantelor fara consimtamantul acestora, contrar dispozitiilor legale si protocoalelor incheiate intre parti.
Nu este legal ca valorile aferente cotelor de proprietate detinute de reclamante sa fie cuprinse atat in capitalul social al reclamantelor, cat si in capitalul social al paratei, fiindca s-ar realiza o dublare a acelorasi valori, cu efecte in procesul de privatizare, statul sau autoritatea publica locala avand posibilitatea sa vanda de doua ori actiunile aferente acelorasi cote de proprietate, context in care s-ar ajunge ca actionarii din mai multe societati sa detina in proprietate actiuni aferente acelorasi cote de proprietate.
Prin mentinerea in capitalul social al paratei a valorilor aferente cotelor de proprietate detinute de reclamante este prejudiciat interesul acestora din urma.
Reclamantele justifica un interes legitim pentru radierea operatiunilor de majorare a capitalului social, modificarea incheierii judecatorului delegat si pentru diminuarea valorii capitalului social al paratei, cu consecinta majorarii capitalului social al reclamantelor, pentru a pune de acord mentiunile de la O.R.C. si din evidentele societatilor cu drepturile acestora, drepturi care decurg din lege si din hotararile judecatoresti la care vom face referire mai jos.
Este intrunita cerinta prevazuta la art. 25 din Legea nr. 26/1990, in redactarea anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 161/2003, referitoare la interesul reclamantelor in promovarea acestei actiuni.
Pe fond, se sustine ca argumentele expuse de parata S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A. la punctul II din intampinarea depusa la dosarul cauzei sunt neintemeiate, afirmatie bazata pe urmatoarele considerente:
Prin decizia civila nr. 213/19.04.2007 (filele 188-196 din dosarul 194/R/C/2005), pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Scetia a V-a Comerciala in dosarul nr. 33010/3/2005, s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat pentru societatile comerciale, ca: Protocolul incheiat in data de 25 mai 1993 este valabil in ce le priveste pe cele trei reclamante si ca acestea au dobandit dreptul de proprietate pe cote-parti asupra Bazei Sportive de Agrement, precum si asupra cabanelor „Ghiocelul” si „Schiorul”, inca de la infiintarea societatilor, urmare aplicarii dispozitiilor Legii nr. 15/1990, a Decretului nr. 31/1954 si a deciziilor emise de Prefectura Judetului Cluj.
Prin decizia civila nr. 1203 din data de 25.03.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (filele 178-187 din dosarul 194/R/C/2005), pronuntata in dosarul nr. 33010/3/2005, s-a respins recursul declarat de S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A. impotriva deciziei nr. 213/2007, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, iar instanta a retinut, intre altele, ca:
„…Reorganizarea unei persoane juridice… are, de asemenea, un efect translativ, in cazul in speta, al divizarii, operand o transmisiune cu titlu universal, societatile rezultate din divizare dobandind o parte din patrimoniul persoanei juridice supuse divizarii, respectiv o fractie din drepturile si obligatiile cu valoare economica care au apartinut persoanei juridice care si-a incheiat existenta(…).
Drept urmare, prin efectul translativ al divizarii, societatile nou infiintate dobandesc o fractie de patrimoniu, iar nu bunuri concrete, interpretarea contrara, a recurentei, fiind eronata sub acest aspect.
Pe baza acestor fractii se realizeaza prin actul de divizare o impartire in natura, care de aceasta data are caracterul declarativ al oricarui partaj, si care, in cazul de fata, a coincis structural cu unitatile existente in cadrul fostului TAG-CM Cluj (…)
Este situatia bunurilor asupra carora reclamanta a solicitat sa se constate ca a dobandit dreptul de proprietate exclusiva si cu privire la care societatile rezultate din divizare si care au fost constituite cu respectarea criteriului existentei fostelor unitati ale trustului divizat, in aplicarea aceluiasi criteriu, intrucat respectivele bunuri nu apartineau unei unitati anume, dar prin destinatie le-a deservit pe toate, prin protocol separat, au hotarat sa le pastreze in coproprietate conform cotelor cuvenite.
Drept urmare, Protocolul din 25 mai 1993 a carui nulitate absoluta, ca act de transfer, reclamanta a cerut sa se constate,are natura juridica a unui act de regularizare a impartelii in natura a patrimoniului fostului trust si, ca atare, el nu este un act de transfer cum gresit retine recurenta, ci un act declarativ”.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut si ca „… recurenta-reclamanta nu a dobandit exclusiv bunurile in litigiu, ci, asa cum s-a aratat mai sus, in coproprietate”.
Prin Protocolul incheiat la data de 14.07.1995 (filele 175-176 din dosarul 194/R/C/2005), societatile rezultate in urma divizarii fostului Trust de Antrepriza Generala Constructii Montaj Cluj-Napoca si-au recunoscut calitatea de coproprietate asupra imobilelor in litigiu, fapt confirmat si prin actul aditional la Protocolul din 14.07.1995 (fila 177).
Relevante in sensul sustinerilor ca intreg patrimoniul bazelor sportive si agrement Cluj si a celor de la Baisoara este proprietate indiviza a tuturor societatilor comerciale desprinse din fostul T.A.G.C.M. Cluj-Napoca sunt mentiunile cuprinse la art.2 din Protocolul incheiat la data de 14.07.1995 „intreg patrimoniul Bazelor de Agrement Cluj-Napoca si Baisoara este proprietatea indiviza a societatilor semnatare, desprinse din fostul T.A.G.C.M. Cluj Napoca.”.
Prin actul aditional nr. 6443/03.10.1995 la protocolul incheiat la 14.07.1995 (fila 177 din dosarul 194/R/C/2005) s-a prevazut la art. 1 ca declaratia de impunere a taxelor pe cladiri si teren de la obiectivele mentionate mai sus precum si plata acestor taxe sa fie facute de societatea comerciala TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A., insa la art. 2 din acelasi act aditional, s-a mentionat ca „Toate partile isi vor plati cota parte din cheltuielile conform procentului stabilit in protocolul din 1993-in momentul comunicarii de S.C.C. „TRANSILVANIA” S.A. a sumelor datorate”.
Este de observat ca parata a ignorat ori incalcat cu buna stiinta drepturile celorlalte parti, precum si protocoalele incheiate intre ele si a cuprins in capitalul social si cotele de proprietate ale celorlalte societati comerciale, masura care contravine legii si acordurilor dintre parti.
Prin decizia civila nr. 411/C/2003, pronuntata de Curtea de Apel Oradea (filele 101-105 din dosarul 194/R/C/2005) au fost recunoscute cotele de proprietate ale societatilor reclamante, motiv pentru care, tinand cont si de aceasta decizie, prin Hotararea nr. 226/2003 adoptata de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca (fila 106) s-a avizat documentatia pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului aferent Bazei Sportive si de Agrement Constructorul Cluj-Napoca in favoarea tuturor societatilor comerciale care au dobandit drept de proprietate pe cote parti.
Pentru aceleasi considerente, prin sentinta civila nr. 5544/C/2003, pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 10046/2003 (filele 73-74 din dosarul 194/R/C/2005) s-a respins actiunea formulata de S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A., avand ca obiect actiunea de anulare a H.C.L. nr. 226/2003.
Cata vreme exista hotarari judecatoresti irevocabile prin care s-a statuat asupra drepturilor partilor, fiind recunoscute cotele de proprietate ale societatilor reclamante, este firesc ca la solutionarea cererii de chemare in judecata din dosarul nr.6753/62/2010 al Tribunalului Brasov sa se aiba in vedere si aceste hotarari pronuntate de instantele judecata.
Mentiunile efectuate la Oficiul Registrului Comertului si incheierile judecatorului delegat trebuie sa fie in concordanta cu legea si cu drepturile partilor, nefiind legal ca parata sa-si majoreze capitalul social cu valoarea cotelor-parti din imobile ce apartin reclamantelor. Aceasta consecinta decurge atat din dispozitiile art. 5 din Codul civil („ Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri”), cat si din prevederile Legii nr. 31/1990, ale Legii nr. 26/1990 si ale art. 44 din Constitutia Romaniei.
La termenul de judecata din 21.02.2011, in urma precizarilor facute de parti, prin aparator, instanta a ramas investita cu solutionarea exceptiei inadmisibilitatii invocata de parata SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si a exceptiei lipsei de interes invocata de aceeasi parata, precum si cu exceptia inadmisibilitatii invocata de reclamante prin intampinarea la cererea reconventionala. Aceste exceptii au fost unite cu fondul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Referitor la etapele parcurse anterior, constata ca sentinta cu nr. 1237/C/13.03.2002 a Tribunalului Cluj-Napoca, prin care a fost admisa actiunea reclamantelor, a fost casata cu trimitere spre rejudecare Tribunalului Brasov prin decizia nr. 248/R/18.03.2003 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 10/R/C/2003.
Sentinta nr. 2203/S/20.12.2004 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 2830/2003, prin care a fost admisa cererea reclamantelor, a fost desfiintata prin decizia nr. 63/Ap/12.06.2008 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 194/C2005, cauza fiind trimisa spre rejudecare Tribunalului Brasov.
Aceasta din urma decizie a Curtii de Apel Brasov a fost casata prin decizia nr. 174/20.01.2010 pronuntata de ICCJ in dosarul nr. 6405/1/2008, cauza fiind trimisa spre rejudecare, ca instanta de recurs, Curtii de Apel Brasov, calea de atac ce se poate exercita impotriva sentintei primei instante fiind calificata ca recurs si nu apel.
In urma rejudecarii in recurs, Curtea de Apel Brasov a pronuntat decizia nr. 207/R/06.05.2010 in dosarul nr. 158/64/2010, prin care a casat sentinta Tribunalului Brasov nr. 2203/20.12.2004 si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, formandu-se prezentul dosar.
In decizia de casare Curtea de Apel Brasov a precizat care este forma actiunii reclamantelor care trebuie avuta in vedere la pronuntarea hotararii, mentionand si ca reclamantele au invocat, ca temei de drept, dispozitiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, cu modificarile aduse prin Legea nr. 165/2003.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parata SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA datorita inexistentei unei hotarari judecatoresti irevocabile pronuntate in prealabil prin care sa se fi desfiintat ori modificat actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care sa solicita radierea, instanta retine ca la fila 55, vol. I din dosarul nr. 2830/2003 si fila 2 din dosarul nr. 5871/com/2003 ale Tribunalului Brasov, reclamantele au invocat dispozitiile art. 25 alin. 3 din Legea nr. 26/1990, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003, art. VIII pct. 3.
Aceasta rezulta, dupa cum s-a mentionat, inclusiv din considerentele ultimei decizii de casare pronuntata de Curtea de Apel Brasov.
Este evident ca reclamantele nu au posibilitatea invocarii partiale a dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 26/1996 modificata prin Legea nr. 161/2003 doar cu privire la un alineat, respectiv alin. 3, astfel incat trebuie avut in vedere si alin. 1 in forma modificata primita prin legea nr. 161/2003.
Or, decizia ICCJ nr. X/20.03.2006 pronuntata de in recurs in interesul legii are in vedere tocmai art. 25 in forma avuta dupa respectiva modificare.
Cu toate acestea, instanta retine ca exceptia inadmisibilitatii este neintemeiata, la dosar existand hotarari judecatoresti anterioare, irevocabile, prin care s-a stabilit cu privire la drepturile partilor litigante, hotarari care nu sunt in concordanta cu mentiunile existente in registrul comertului.
Aceasta chestiune constituie una care tine de fondul litigiului, respectiv a petitului avand ca obiect radierea, motiv pentru care instanta a unit cu fondul aceasta exceptie, solutionarea fiind facuta impreuna cu solutionarea petitului de radiere.
Instanta retine ca, scopul actiunii reclamantelor este punerea in acord a situatiei capitalului social al partilor, mentionat in registrul comertului, cu drepturile recunoscute prin hotarari judecatoresti irevocabile (a se vedea fila 65 din dosar).
Rezulta ca reclamantele doresc o evidentiere la zi a drepturilor lor in registrul comertului.
Prin decizia nr. 213/19.04.2007 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 33010/3/2005 (filele 188 – 196 din dosarul nr. 194/R/2005 al Curtii de Apel Brasov), ramasa irevocabila prin decizia nr. 1203/25.03.2008 a ICCJ (fila 197 din acelasi dosar), s-a statuat, cu putere de lucru judecat, ca reclamantele din prezentul litigiu au dobandit dreptul de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul Bazei Sportive si a Cabanelor, in discutie in prezentul litigiu, in temeiul art. 17 – 20 din Legea nr. 15/1990 si nu in temeiul Protocolului din 25.05.1993, care reprezinta doar o conventie prin care s-au repartizat cotele detinute in coproprietate de reclamante si parata, nefiind vorba de un drept exclusiv al paratei SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA.
Tot in aceasta decizie a Curtii de Apel Bucuresti s-a luat act de renuntarea facuta de SC SOMES BALASTIERE SA si SC CONSTRUCTII NAPOCA S.A la cotele lor indivize de 3,81% si 20,11% in valoarea SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA, retinandu-se ca aceasta este in prezent proprietara asupra unei cote de 61.56% din imobile (37,64 % avuta initial, la care se adauga cotele de mai sus de 20,11% si 3,81%).
Respectivele decizii au fost invocate de reclamantele SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA si SC SAMUS CONSTRUCTII SA in concluziile scrise depuse in prezentul litigiu, fara a se indica cota finala avuta de societatea parata.
Trebuie observat ca cele trei reclamante au sustinut ca parata ar avea in proprietate o cota de 37,64%, restul cuvenindu-se societatilor reclamante (a se vedea precizarea de actiune).
Or, adunand aceasta cota 37,64% avuta de parata SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA, cu cota de 23,92% ( 20,11% + 3,81%) la care au renuntat in favoarea paratei reclamantele SC SOMES BALASTIERE SA si SC CONSTRUCTII NAPOCA S.A, rezulta o cota de 61,56% avuta in proprietate de respectiva parata.
Intr-o atare situatie, sustinerile celor trei reclamante din concluziile scrise apare ca fiind intemeiate doar in parte cu privire la respectiva cota a paratei si la realizarea capitalului social peste cota de 37,64%.
Este evident ca, fata de detinerea in proprietate indiviza, pe cote parti, a bunurilor in discutie, reclamantele SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA au interesul de a formula prezenta actiune.
Acest interes nu exista insa pentru reclamantele SC SOMES BALASTIERE SA si SC CONSTRUCTII NAPOCA S.A, care au renuntat la cotele lor de proprietate in favoarea societatii parate, astfel incat, in prezent cotele invocate de reclamante in actiunea de la fila 10 din dosarul nr. 651/2002 al Tribunalului Cluj nu mai subzista in acea forma, cotele celor doua reclamante de mai sus adaugand-se la cota societatii parate.
Cu privire la petitul avand ca obiect modificarea incheierii nr. 1488/08.05.2001 pronuntata in dosarul nr. 9257/2001 de judecatorul delegat la ORC de pe langa Tribunalul Cluj, instanta retine ca, potrivit dispozitiilor Legii nr. 26/1990 si ale art. 60 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr. 31/1990, incheierile judecatorului delegat privitoare la orice alta inregistrare in registrul comertului sunt supuse numai recursului, in termen de 15 zile de la data pronuntarii pentru parti si de la data publicarii in Monitorul Oficial pentru orice alte persoane interesate, recursul solutionandu-se de Curtea de Apel.
In raport de aceste prevederi legale, acest petit apare ca fiind inadmisibil.
La fel, apare ca fiind inadmisibil si petitul avand ca obiect cererea de modificare a cererii de inscriere mentiuni formulata de parata la ORC, respectiva cerere constituind forma procedurala sub care partea a inteles sa investeasca, prin propria vointa, judecatorul delegat.
De asemenea, actul aditional al parate autentificat sub nr. 1358/26.04.2001 este inadmisibil a fi modificat in lipsa vointei adunarii generale a societatii parate in acest sens, in caz de nelegalitate a acestuia putandu-se solicita anularea acestuia, totala sau partiala si nu modificarea.
Aceeasi este situatia si cu privire la centralizatorul actionarilor depus in sustinerea cererii de inscriere mentiuni la ORC de societatea parata, precum si cu privire la diminuarea valorii capitalului social al societatii parate, chiar in situatia in care se constata ca aceasta nu detine in proprietate exclusiva toate bunurile in discutie, existand posibilitatea majorarii corespunzatoare a capitalului social din alte surse, in plus aceasta fiind o chestiune ce tine de competenta exclusiva a adunarii generale a paratei.
In prezenta actiune, instanta cenzureaza si verifica doar daca inregistrarile in registrul comertului corespund cotelor detinute de fiecare dintre parti in coproprietate, conform celor dispuse prin decizia Curtii de Apel Bucuresti, respectiv daca respecta cele statuate printr-o hotarare judecatoreasca ce se bucura de putere de lucru judecat.
Referitor la petitul avand ca obiect obligarea paratei AVAS sa indeplineasca formalitatile legale de vanzare cumparare de actiuni de catre societatile reclamante aferente cotelor parti indivize, instanta retine ca societatile devin de drept proprietarele actiunilor aferente majorarii capitalului social cu valoarea celor trei active , iar calitatea de a formula o astfel de cerere o au persoanele care, in cadrul procesului de privatizare, au dobandit astfel de actiuni de la aceste societati.
Exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale este neintemeiata, parata-reconventionala nesolicitand constatarea unei stari de fapt, asa cum gresit sustin reclamantele, ci constatarea existentei unui drept, iar imobilele in discutie sunt in posesia societatii parate.
Pe fond insa, cererea reconventionala va fi respinsa in raport de considerentele mentionate anterior referitor la decizia Curtii de Apel Bucuresti care consfinteste un drept de proprietate indiviza al societatii parate in cota de 61,56%.
Sentinta civila nr. 200/07.02.2000 pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 8934/1999 (filele 110 – 111 din dosarul nr. 2830/com/2003 al Tribunalului Brasov, vol. I) si decizia nr. 7151/30.11.2001 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, care a mentinut aceasta sentinta (filele 115- 119 din acelasi dosar) nu consfinteste un drept de proprietate exclusiva al paratei SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA, iar actiunea reclamantelor din acel dosar, identice cu reclamantele din prezentul dosar, de constatare a faptului ca parata SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA nu are un drept de proprietate exclusiva asupra mijloacelor fixe constand in bunurile imobile in litigiu, a fost respinsa nu pentru ca respectiva parata ar avea un atare drept, ci pe motiv ca documentatia tehnica necesara obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate al partilor asupra bunurilor este in curs de finalizare iar, conform art. 111 Cod procedura civila, reclamantele au posibilitatea promovarii unei actiuni in realizarea dreptului dupa obtinerea certificatului de atestare a documentatiei tehnice.
Deci hotararile judecatoresti invocate de parata reconventionala nu consfintesc inexistenta dreptului de proprietate indiviza si existenta dreptului de proprietate exclusiva al societatii parate.
Referitor la Protocolul la care face trimitere parata si la efectele acestuia, dupa cum s-a aratat, in decizia Curtii de Apel Bucuresti s-a statuat ca dreptul de proprietate al partilor, inclusiv al reclamantelor, s-a nascut in temeiul art. 17 – 20 din Legea nr. 15/1990, Protocolul constituind o conventie prin care partile si-au repartizat cotele detinute asupra bunurilor, in raport cu prevederile art. 61 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954.
Avand in vedere argumentele mentionate:
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia lipsei de interes a reclamantelor parate reconventionale SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA in promovarea actiunii si exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale.
Admite exceptia lipsei de interes a reclamantelor parate reconventionale SC SOMES BALASTIERE SA si SC CONSTRUCTII NAPOCA S.A.
Respinge cererea formulata de reclamantele – parate reconventionale SC SOMES BALASTIERE SA si SC CONSTRUCTII NAPOCA SA. in contradictoriu cu parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti, ca fiind formulata de persoane lipsite de interes.
Admite in parte cererea formulata si precizata de reclamantele – parate reconventionale SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA in contradictoriu cu parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti.
Dispune radierea din Registrul Comertului a majorarii capitalului social al paratei S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCTII S.A. ce depaseste cota de 61,56% din bunurile proprietate comuna indicate in protocolul din 25.05.1993.
Admite exceptia inadmisibilitatii celorlalte petite, cu exceptia ultimului, din cererea formulata si precizata de reclamantele – parate reconventionale SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA in contradictoriu cu parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti.
Respinge aceste petite ca inadmisibile.
Respinge ultimul petit din cererea formulata si precizata de reclamantele – parate reconventionale SC GRUP 4 INSTALATII SA, SC RUTTRANS SA, SC SAMUS CONSTRUCTII SA, SC DRUMURI SI PODURI APOLODOR SA in contradictoriu cu parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA si paratii OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ si AVAS Bucuresti
Respinge cererea reconventionala formulata de parata – reclamanta reconventionala SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA in contradictoriu cu reclamantele-parate reconventionale.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 07.03.2011.
