Concluziile raportului de expertiză se referă doar la starea de sănătate şi capacitatea psihică a reclamantului, cu privire la care se constată că este „suferind psihic, prezentând Retard mintal sever cu tulburări severe de comportament: dependenţă socială”, stabilind doar un diagnostic.
Concluziile raportului de expertiză se referă doar la starea de sănătate şi capacitatea psihică a reclamantului, cu privire la care se constată că este „suferind psihic, prezentând Retard mintal sever cu tulburări severe de comportament: dependenţă socială”, stabilind doar un diagnostic.
Cu ocazia expertizării medico – legale psihiatrice la INML – M. Minovici au fost efectuate investigaţii complementare, care au condus, coroborat cu celelalte date anterioare reţinute în analiză, la concluzia că reclamantul prezintă retard mintal sever şi tulburări grave de comportament, cu tendinţe heteroagresive, fiind dependent social şi necesitând supravegherea permanentă, cu o funcţionare intelectuală globală la limita inferioară a retardului mintal sever, QI necuantificabil.
Ţinând seama de caracterul amplu al investigaţiilor efectuate la nivelul Comisiei de Nouă Expertiză Medico – Legală Psihiatrică, de faptul că, în ce priveşte constatările acesteia, sunt coroborate cu situaţia de fapt rezultată din ansamblul probelor administrare în cauză (declaraţia tatălui, examen medical medic […] etc.), Curtea consideră că acestea reflectă starea de sănătate mentală a reclamantului şi ca atare, în mod corect au servit ca temei de fapt al hotărârii recurate.
Ţinând seama de caracterul amplu al investigaţiilor efectuate la nivelul Comisiei de Nouă Expertiză Medico – Legală Psihiatrică, de faptul că, în ce priveşte constatările acesteia, sunt coroborate cu situaţia de fapt rezultată din ansamblul probelor administrare în cauză (declaraţia tatălui, examen medical medic […] etc.), Curtea consideră că acestea reflectă starea de sănătate mentală a reclamantului şi ca atare, în mod corect au servit ca temei de fapt al hotărârii recurate.
Această constatare asupra stării de sănătate a reclamantului a condus la corecta apreciere a primei instanţe cu privire la gradul de handicap ale cărui criterii medico- psiho – sociale le îndeplineşte acesta, în concret cu privire la gradul de handicap grav – nerevizuibil), în conformitate cu condiţiile şi cerinţele prevăzute de Ordinul comun nr. 762/MMFES/1992/MSP.
Această constatare asupra stării de sănătate a reclamantului a condus la corecta apreciere a primei instanţe cu privire la gradul de handicap ale cărui criterii medico- psiho – sociale le îndeplineşte acesta, în concret cu privire la gradul de handicap grav – nerevizuibil), în conformitate cu condiţiile şi cerinţele prevăzute de Ordinul comun nr. 762/MMFES/1992/MSP.
Art. 26 lit. d şi e din Ordinul nr.1134/255/2000
Ordinul nr.762/MMFES/1992/MSP
Prin sentinţa civilă nr.3764/17.09.2013 s-a dispus:
„Admite acţiunea formulată de reclamantul […] prin curator […], domiciliat în …, judeţul Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI ŞI PERSOANELOR ADULTE, cu sediul în Constanţa, str. Decebal nr.22, judeţul Constanţa, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Direcţia Generală de Protecţie a Persoanelor cu Handicap – Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap, cu sediul în Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sector 1.
Anulează decizia de încadrare în grad de handicap nr. 3390/22.03.2011 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi obligă această pârâtă să emită decizie de încadrare a reclamantului […] în grad de handicap grav.
Respinge acţiunea formulată împotriva pârâtei D.G.A.S.P.C. Constanţa, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală”.
Tribunalul a reţinut următoarele :
La data de 13.09.2013 a fost depus la dosar Raportul de Nouă Expertiză medico – legală psihiatrică nr. …/03.09.2013 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”.
Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta D.G.A.S.P.C. Constanţa, tribunalul o constată întemeiată urmând a o admite, având în vedere că această instituţie nu are competenţe cu privire la evaluarea persoanelor şi încadrarea acestora în grad de handicap, atribuţie ce revine Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.
De asemenea, pârâta D.G.A.S.P.C. Constanţa nu se legitimează procesual pasiv şi raportat la obiectul acţiunii, respectiv anularea Deciziei nr. 3390/22.03.2011 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, raportul juridic litigios având ca părţi reclamantul, destinatarul deciziei contestate, şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, emitenta acestei decizii.
Faţă de aceste considerente, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Persoanelor Adulte Constanţa şi a fost respinsă acţiunea faţă de această pârâtă.
Prin certificatul nr. …/10.02.2011 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa în dosarul nr. 1563 a fost stabilită încadrarea în grad de handicap accentuat – 2 (doi) a reclamantului cu cod de boală F71, tip handicap 5, deficienţă funcţională accentuată.
Reclamantul a formulat contestaţie la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bucureşti, care în urma analizării documentelor din dosarul medical, prin decizia nr. 3390/20.03.2011, confirmă concluziile comisiei teritoriale de neîncadrare în grad de handicap, respectiv încadrarea în grad de handicap accentuat – 2 (doi) a reclamantului cu cod de boală F71, tip handicap 5, deficienţă funcţională accentuată.
Potrivit Raportul de Nouă Expertiză medico – legală psihiatrică nr. A6/11042/12/03.09.2013 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” reclamantul […] este suferind psihic prezentând Retard mintal sever cu tulburări severe de comportament; dependenţă socială.
Prin acelaşi raport s-a mai concluzionat că reclamantul suferă de retard mintal şi tulburări grave de comportament cu tendinţe heteroagresive, fiind dependent social şi necesitând supraveghere permanentă.
De asemenea, prin acelaşi raport s-a constatat că aptitudinile adaptive sunt sever defectuoase în mai multe domenii de funcţionare – nu poate desfăşura independent sarcini gospodăreşti simple (ordine în cameră, dus gunoiul) sau activităţi legate de îngrijirea personală (nu ştie să se îmbrace, nu ştie să facă duş, incontinenţă mixtă – nu merge la toaletă decât dacă este îndemnat şi ajutat să se dezbrace şi nu ştie să folosească hârtia igienică), nu cunoaşte locuinţa, nu cunoaşte adresa, nu ştie să se întoarcă acasă, nu poate iniţia sau întreţine relaţiiu de comunicare cu alte persoane, este irascibil şi are un comportament imprevizibil, manifestând tendinţa la răspuns agresiv la frustrări sau incitaţii minore, date, observaţii în raport de care se poate aprecia o funcţionare intelectuală globală la limita inferioară a retardului mintal sever, QI necuantificabil.
Anterior emiterii certificatului nr. …/10.02.2011 de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa în dosarul nr. 1563, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. …/30.08.2003 a fost stabilită încadrarea în grad de handicap grav – 1 (unu), nerevizuibil a reclamantului cu diagnosticul retard mintal sever QI=21, cod handicap 5, deficienţă funcţională gravă.
Criteriile medico-psihosociale dispuse de Legea nr. 448/2006, aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al MMFES si nr. 1992 al MSP, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 885bis/27.12.2007, reglementează la Cap. 1: Funcţiile mentale, subcap.I EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE ŞI PSIHOSOCIALE(Se referă la retardul mintal şi tulburarea autistă)
Potrivit acestui ordin, întârzierea mintală este caracterizată prin funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI sub 70 cu debut înaintea vârstei de 18 ani), precum şi prin deficite sau deteriorări concomitente în activitatea adaptivă în cel puţin doua din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, viaţa de familie, aptitudini sociale uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare funcţionale, timp liber, sănătate şi siguranţă.
În raport de afecţiunile reclamantului aşa cum au fost acestea constatate prin Raportul de Nouă Expertiză medico – legală psihiatrică nr. …/03.09.2013 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, Tribunalul a apreciat că reclamantul îndeplineşte însă condiţiile şi cerinţele prevăzute în criterii atât sub aspect medical, cât şi sub aspect socio – funcţional, în sensul că se încadrează în deficienţă gravă, handicap grav, necesitând asistent personal.
Faţă de aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea a constatat întemeiată acţiunea reclamantului, anulând certificatul de încadrare în grad de handicap nr. …/22.03.2011 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi obligând această pârâtă să emită decizie de încadrare a reclamantului […] în grad de handicap grav.
Împotriva acestei hotărâri, cu respectarea dispoziţiilor art. 301 – 303 (V) Cod procedură civilă a declarat recurs pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE, solicitând modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii ca nefondate a acţiunii formulate în contencios administrativ împotriva deciziei de încadrare în grad de handicap nr. …/22.03.2011, emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, pentru următoarele motive de nelegalitate:
Astfel, se apreciază că prima instanţă de judecată a făcut o greşită aplicare a legii, în sensul aplicării legii, în sensul încălcării art. 26 din Ordinul comun al Ministrului Justiţiei şi al Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr.1134/255/2000, administrând proba cu expertiză medico – legală în vederea încadrării în grad de handicap nr. 762 al MMFES şi nr. 1992 al MSP, CAP I – Funcţiile mentale, Subcap. I Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale, că intimatul are retard mintal grav ci doar întârziere mintală moderată – cu un coeficient QI48, conform fişei de evaluare întocmită de dr. Iolanda Dinu, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, Serviciul de Evaluare Complexă.
În drept, recurentul a invocat dispoziţiile art. 299 – 316 Cod procedură civilă, art. 20 din Legea nr.554/2004, solicitând judecarea recursului şi în lipsă, fără probe noi în recurs.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant […] prin curator […] a solicitat :-
– respingerea ca nefundat a recursului promovat în cauză;
– obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimat în calea de atac.
Astfel, în referire la motivele de nelegalitate invocate, intimatul de apreciază ca neîntemeiate, considerând că prima instanţă de judecată a reţinut corect îndeplinirea condiţiilor şi cerinţelor prevăzute în criteriile medico – sociale dispuse de Legea nr. 448/2006 şi aprobate prin Ordinul comun nr. 762/M.M.F.E.S. şi 1992/MSP, atât sub aspect medical, cât şi sub aspect socio – funcţional, pentru încadrarea în gradul de handicap grav.
Se învederează instanţei de control judiciar că, anterior emiterii certificatului nr. …/10.02.2011, de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din Cadrul C.J. Constanţa (prin care s-a stabilit în grad de handicap accentuat – 2, cod F71, tip handicap 5, deficienţă funcţională gravă) în dosarul nr.1563, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr…./30.07.2003, a fost stabilită încadrarea reclamantului în grad de handicap grav 1 – nerevizuibil, cu diagnostic „retard mintal sever Q1 = 21, cod handicap 5, deficienţă funcţională gravă.
De asemenea, intimatul arată că toate înscrisurile dispuse la dosarul cauzei, printre care adresa nr.89 din 09.10.2012 emisă de medicul […], dar şi biletul de trimitere nr.172/16.10.2012, conduc la concluzia încadrării reclamantului în gradul de handicap grav ce necesită asistent personal.
Se subliniază concluziile şi constatările noii expertiza medico – legale psihiatrice nr. …/03.09.2013 a I.N.M.L „Mina Minovici”, ce reţin că reclamantul […] este suferind psihic, prezentând _ Retard mintal Sever cu tulburări Severe de comportament, cu dependenţă socială, tulburări grave de comportament cu tendinţe hetero – agresive şi necesită supraveghere permanentă, precum şi având aptitudini adaptative sever defectuase, apreciindu-se concluzia că acesta prezintă o funcţionare intelectuală globală la limita inferioară a retardului mintal Sever, IQ necuantificabil.
Intimatul a depus la dosarul cauzei înscrisurile la care face referire în întâmpinare, solicitând administrare a probei cu înscrisuri în recurs(instanţa de control judiciar încuviinţând probele) şi solicitând judecata în lipsă.
De asemenea, în susţinerea cererii de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată, intimatul a depus chitanţa CER nr.755/06.01.2014, vizând achitarea onorariului de 900 lei apărătorul ales Av. […], pentru asistentă juridică şi reprezentare în faţa instanţei de recurs.
Verificând sentinţa civilă recurată, în referire la motivele de nelegalitate invocate, a susţinerilor din întâmpinare şi în raport de probele administrate în cauză, Curtea apreciază prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele motive:
Criticile formulate de recurent ca şi motivele de nelegalitate sunt neîntemeiate:
1. Astfel, în ce priveşte critica privind admisibilitatea probei cu expertiză medico – legală psihiatrică, (probă administrată în faţa primei instanţe de judecată şi pe care aceasta, în parte, şi-a întemeiat hotărârea pronunţată), Curtea apreciază că, în mod legal şi în exercitarea rolului activ, pentru aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor, potrivit art. 128 alin. 5 (V) Cod procedură civilă, prima instanţă de judecată a administrat proba contestată, fără a urmări ca, prin această expertiză să se stabilească, în mod direct, gradul de handicap, ci doar stabilirea capacităţii psihice şi evaluarea stării de sănătate a reclamantului, în condiţiile art. 26 lit. d şi e din Ordinul nr.1134/255/2000, ca element de fapt care coroborate cu celelalte elemente rezultate din ansamblul probelor administrate în cauză, să poată servi la analiza legalităţii actului administrativ a cărei anulare s-a solicitat prin acţiune.
De altfel, hotărârea primei instanţe se întemeiază şi pe alte probe ce au fost coroborate cu concluziile raportului de expertiză medico – legală, aşa cum rezultă din considerente.
2. În ce priveşte motivul de nelegalitate vizând greşita aplicare a dispoziţiilor Ordinului comun nr.762/MMFES/1992/MSP, Curtea înlătură acest motiv, astfel :
Din probele administrare în cauză rezultă că prin actul administrativ atacat Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a apreciat eronat starea de sănătate psihică, nivelul funcţionării intelectuale, caracteristicile comportamental şi nivel de dependenţă socială a reclamantului, în raport de criteriile de încadrare în gradele de handicap prevăzute în ordinul comun sus menţionat.
Astfel, din ansamblul probelor administrate în cauză, corect analizate de prima instanţă de judecată, rezultă că reclamantul prezintă retard mintal sever, specific gradului de handicap grav, nerevizuibil cu nevoia de asistenţă permanentă şi nu, cum eronat s-a încadrat în decizia atacată, retard psihic moderat, specific gradului de handicap accentuat, revizuibil.
Eroarea de apreciere porneşte de la stabilirea nivelului funcţional intelectual, apreciat ca având nivelul scorului QI=48, cu ocazia evaluării medicale din 29.06.2011, doar pe baza testului psihologic din 08.06.2011, fără a se evalua şi istoricul medical şi aspectele psiho – sociale.
Totodată, cu ocazia expertizării medico – legale psihiatrice la INML – M. Minovici au fost efectuate investigaţii complementare, care au condus, coroborat cu celelalte date anterioare reţinute în analiză, la concluzia că reclamantul prezintă retard mintal sever şi tulburări grave de comportament, cu tendinţe heteroagresive, fiind dependent social şi necesitând supravegherea permanentă, cu o funcţionare intelectuală globală la limita inferioară a retardului mintal sever, OI necuantificabil.
Cele ce preced au impus primei instanţe să anuleze actul administrativ atacat şi, totodată, pentru a conferi eficacitate reală acţiunii exercitate în contenciosul administrativ, să oblige autoritatea publică emitentă – Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită decizia de încadrare a reclamantului în gradul de handicap grav, cu privire la care, prin hotărâre s-a reţinut că îndeplineşte condiţiile şi cerinţele prevăzute în criterii, atât sub aspect medical cât şi sub aspect socio – funcţional.
Întrucât motivele de recurs apar a fi neîntemeiate, recursul va fi respins ca nefondat.
Totodată, întrucât recurentul „a căzut în pretenţii „în condiţiile art. 274 (V) Cod procedură civilă urmează a fi obligat la plata către intimat a cheltuielilor de judecată avansate de acesta din urmă, în sumă de 900 lei, reprezentând onorariu avocat.
