Prin sentinţa civilă nr. 431 din 05.02.2009 pronunţată în dosarul nr. 756/270/2008 al Judecătoriei Oneşti, s-a admis acţiunea de partajare a bunurilor comune, acţiune introdusă de reclamanta V.G., in contradictoriu cu pârâtul V.G.C..
Prin I.AP./ 17.03.2008 s-a constatat că masa se compune dintr-un apartament cu 3 camere şi dependinţe situat în Oneşti, iar contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune este egală.
Prin sentinţa sus-menţionată s-a reţinut ca valoare a apartamentului suma de 142.376 lei, atribuirea imobilului fiind făcută reclamantei iar pârâtul urmând a primi contravaloarea cotei sale, rexpectiv suma de 71.188 lei.
In temeiul art.174 Cod pr.civilă pârâtul a fost obligat şi la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 22.05.2008, a declarat apel, în termen legal reclamata.
Apelul a fost legal timbrat.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că prin încheierea atacată s-a dispus greşit în sensul înlocuirii expertului deoarece instanţa a constata nulitatea expertizei şi ca urmare acest act trebuia refăcut de acelaşi expert şi nicidecum efectuată o altă expertiză de un alt expert. Ca urmare încheierea şi toate actele de procedură ulterioare sunt nule.
S-a arătat că sentinţa la rândul său este nulă şi nelegală şi acesta deoarece s-a întemeiat pe un raport de expertiză care nu trebuia efectuat de expert C., expertiza trebuia efectuată de M. DE altfel, din cuprinsul încheierii nu rezultă anularea expertizei M., ca urmare a admiterii obiecţiunilor, acest fapt fiind motivat abia în cuprinsul sentinţei. Sentinţa este contradictorie deoarece s-au încuviinţat obiecţiunile la expertiza M. din cauza nelegalei citări şi nu ca urmare a reţinerii obiecţiunilor vis-a-vis de evaluarea apartamentului, astfel că sulta s-a stabilit la valoarea de 143.376 lei, valoare exagerată raportat la valoarea actuală de piaţă, preţurile apartamentelor fiind în scădere generală.
În susţinerea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză.
Intimatul, prin apărător a solicitat respingerea apelului, susţinerile apelantei neputând fi primite nici sub aspectul criticilor aduse încheierii şi nici sub aspectul criticilor aduse sentinţei.
S-a arătat că instanţa a constatat nulitatea expertizei şi odată numit alt expert acesta a efectuat raportul şi instanţa a avut în vedere această ultimă lucrare de expertiză, expertiză care corespunde valorii de circulaţie a imobilului.
Analizând motivele de apel invocate şi excepţia nulităţii, Tribunalul reţine că apelul este nefundat, pentru următoarele considerente :
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii, Tribunalul s-a pronunţat prin încheierea din 16.11.2009, în sensul respingerii, întrucât deşi sancţiunea nulităţii impunea refacerea raportului de expertiză de către expertul iniţial desemnat şi care a efectuat expertiza constatată nulă, numirea unui alt expert, în speţă –C. N., nu a fost contestată de nici una din părţi, reclamanta însăşi neridicând obiecţiuni vis-a-vis de numirea expertului.
Cât priveşte criticile aduse sentinţei sub aspectul reţinerii valorii apartamentului, acestea sunt neîntemeiate deoarece instanţa s-a raportat la ultima expertiză efectuată în cauză de către expert P.A., expertiză ce a stabilit valoarea de circulaţie de 142.376 lei, valoarea cea mai apropiată momentului pronunţării sentinţei. Rezultă din acest ultim raport de expertiză că valoarea de circulaţie a apartamentului a avut în vedere indicii de individualizare printre care şi (-15%) pentru tranzacţii reduse şi preţuri imobiliare în scădere .
În ceea ce priveşte luarea în calcul a împrejurării scăderii continue a preţurilor şi ulterior pronunţării hotărârii atacate,Tribunalul reţine că acest aspect nu poate fi avut în vedere, sentinţa atacată fiind analizată în raport de elementele existente la momentul pronunţării ei.
De asemenea, nu poate fi avută în vedere expertiza M.I., deoarece, prin admiterea obiecţiunilor la această expertiză – ce vizau inclusiv aspectul nulităţii expertizei, s-a constatat implicit nulitatea acestui raport de expertiză, motiv pentru care s-a trecut la efectuarea unei noi expertize. Având în vedere şi considerentele încheierii din 16.11.2009 şi pentru toate aceste aspecte, Tribunalul, văzând dispoziţiile art.296 cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Faţă de dispoziţiile art.274, alin.1 cod procedură civilă, apelanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, cheltuieli avansate în apel de intimat.
