Nu este necesară exproprierea totală, dacă amplitudinea investiţiei de interes naţional nu o impune şi dacă nu există p imposibilitate dovedită de exploatare a restului terenului care să determine prejudicierea interesului expropriatului. Faptul că datorită dimensiunilor şi poziţionării suprafaţa propusă pentru expropriere prezintă anumite inconveniente în exploatare sau implică o scădere a valorii în caz de înstrăinare, nu reprezintă elemente care prin ele însele să ducă la concluzia necesităţii imperative a exproprierii întregului teren, cu atât mai mult dacă din datele expertizei rezultă că este amplasat chiar în vecinătatea unui drum european, la care are acces direct.
Prin cererea înregistrată sub nr.6333/C/2005 pe rolul Tribunalului Olt, Compania Naţională de Transport ,, TRANSELECTRICA’’ SA – Sucursala de Transport Piteşti a chemat în judecată pe pârâtul J.I.F., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi cu dreaptă despăgubire în condiţiile Legii nr.33/1994 a suprafeţei de 4011 mp teren extravilan situat pe raza Municipiului Slatina jud.Olt în T.49, P.57.
În motivarea acţiunii se arată că terenul menţionat este necesar pentru completarea suprafeţelor necesare executărilor lucrărilor la obiectivul ,, Mărirea gradului de siguranţă al Sistemului Energetic Naţional prin retehnologizarea Staţiei 400/220 Kv. Slatina jud. Olt’’ a cărei utilitate de interes naţional a fost declarată prin Hotărârea de Guvern nr.1220/2004.
Se mai arată că pârâtul este proprietar al terenului în baza contractului de donaţie prin care dobândeşte proprietatea unui teren arabil de 20000 mp. în care este inclusă şi suprafaţa de teren necesară realizării obiectivului.
În derularea procedurilor de negociere prevăzute de dispoziţiile Legii nr.33/1994 s-a ajuns la exprimarea acordului părţilor cu privire la expropriere, însă nu s-a realizat consensul cu privire la cuantumul despăgubirii, astfel încât reclamanta s-a adresat cu soluţionarea cererii către tribunal pentru a se hotărî asupra despăgubirii, avându-se în vedere că proprietarul pretinde o despăgubire de 6 euro/mp, iar comisia de negocieri a oferit 2,2 euro/mp.
La data de 28.11.2005 pârâtul a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând instanţei să se ia act că este de acord cu exproprierea întregii suprafeţe de teren de 20000 mp. pentru preţul de 10 euro/mp, iar în subsidiar, în cazul în care nu se va încuviinţa exproprierea întregii suprafeţe de teren să fie obligat expropriatorul la plata valorii reale a terenului incluzând şi plata prejudiciului compus din scăderea valorii de circulaţie a terenului şi imposibilitatea de folosire a terenului datorită câmpurilor magnetice ce îl vor traversa.
În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr.33/1994 şi art.998 şi urm. Cod civil.
În motivarea cererii s-a arătat că suprafaţa de teren ce se cere a fi expropriată are forma unui arc de cerc care traversează în diagonală întreaga suprafaţă de teren, fiind afectată valoarea de circulaţie a terenului ce ar rămâne neexpropriat şi care devine inutilizabil din cauza instalaţiilor de transport curent electric.
La cererea părţilor, în şedinţa din 9 ianuarie 2006 s-a încuviinţat efectuarea unei expertize imobiliare de către expert desemnat de instanţă asistat de experţi desemnaţi de societate şi de către pârât pentru identificarea terenului, stabilirea valorii de circulaţie a prejudiciului cauzat diferenţei de teren ce rămâne neexpropriată, respectiv a eventualei diminuări de valoare.
Prin sentinţa civilă nr.777 din 11 septembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr.6333/2005, s-a admis acţiunea formulată de reclamantă şi în parte cererea reconvenţională.
S-a dispus exproprierea suprafeţei totale de 7363 mp. teren situat pe raza Municipiului Slatina jud.Olt, T.49, P.57, pentru suma totală de 40.496 euro sumă plătibilă în lei la cursul BNR din data plăţii ce se va efectua în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
S-a reţinut că s-a dovedit declararea utilităţii publice prin Hotărâre de Guvern, cât şi acordul părţilor cu privire la expropriere, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr.33/1994.
Părţile nu au convenit asupra cuantumului despăgubirilor, condiţii în care stabilirea acestora s-a făcut conform constatărilor din raportul de expertiză, avându-se în vedere amplasarea în zonă, utilitatea prezentă şi posibilităţile de investiţii viitoare, faţă de care preţul corespunzător este de 5,5 euro/mp.
Instanţa a apreciat că prin investiţia de interes naţional aprobată, se impune exproprierea nu numai a suprafeţei de 4620 mp, afectată lucrărilor, dar şi a celei de 2743 mp. situată între DE 101 şi gardul de est al Staţiei 400/220 Kv. Slatina care devine inutilizabilă pentru proprietar ca dimensiuni, poziţionare, posibilităţi de exploatare cu utilaje agricole şi practic fără valoare de piaţă pentru proprietar.
S-a concluzionat că, în raport de această situaţie, se impune admiterea în parte a acţiunii şi a cererii reconvenţionale, expropriatorul fiind obligat să suporte despăgubiri reprezentând nu numai valoarea reală a terenului , dar şi prejudiciul cauzat prin îmbucătăţirea, izolarea şi scăderea atractivităţii de tranzacţionare a restului proprietăţii.
Împotriva sentinţei reclamanta a declarat apel, invocând aplicarea excesivă a dispoziţiilor art.25 alin.3 şi art.26 alin.4 din Legea nr.33/1994.
S-a solicitat ca acţiunea în expropriere să fie admisă numai pentru suprafaţa de 4627 mp. necesară lucrărilor de interes naţional aprobate de Guvern, pretenţia pârâtului cu privire la diferenţa de 2473 mp. nefiind justificată, datorită faptului că acest teren are acces direct la drumul existent pe suprafaţa expropriată cât şi la DN 65 Slatina – Piteşti şi ca atare nu devine inutilizabil.
Exproprierea terenului de 2473 mp. nu profită obiectivului declarat de utilitate publică de interes naţională pentru care s-a iniţiat procedura prevăzută de Legea nr.33/1994, iar pe de altă parte, proprietarul nu este prejudiciat prin menţinerea în proprietatea sa a acestui teren.
De altfel, reclamanta a convenit la calcularea despăgubirii în raport de preţul de 5,5 euro/mp. tocmai pentru că a avut în vedere apropiata închidere a investiţiei şi situaţia terenului pârâtului.
Apelul este fondat.
Din actele dosarului rezultă că prin HG nr.1340/2002 s-a garantat de către M.F.P. un credit extern acordat în favoarea CN Transelectrica SA, iar prin HG nr.297/2004 a fost numită conform art.9 din Legea nr.33/1994 Comisia pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrare de interes naţional ,, Retehnologizarea Staţiei 400 Kv. Slatina –Olt’’.
Utilitatea publică a obiectivului ,, Mărirea gradului de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional prin retehnologizarea Staţiei 400/220 Kv. Slatina jud.Olt’’ a fost declarată prin HG nr.1220/2004, menţionându-se că expropriator este Statul Român prin CN Transelectrica SA Bucureşti – aflată sub autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului.
Declararea utilităţii publice s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art.7,8 şi 9 din Legea nr.33/1994, conform art.11 a fost adusă la cunoştinţa publicului prin afişare la sediul Primăriei Slatina şi apoi au fost notificaţi proprietarii terenurilor necesare realizării proiectului.
Din suprafaţa totală de 20000 mp.teren situat în T.49, P57 dobândit de pârât prin contractul de donaţie nr.4058/2004, conform proiectului, numai 4627 mp. sunt necesari pentru realizarea lucrării.
Negocierea între expropriator şi proprietarul terenului a fost consemnată în procesul verbal nr.4448/21.07.2005, depus în copie la fila 13 în dosarul Tribunalului, menţionându-se acordul părţilor cu privire la exproprierea suprafeţei de 4011 mp., şi divergenţele asupra cuantumului despăgubirilor, care de altfel au şi generat promovarea acţiunii.
Cu ocazia efectuării expertizei pârâtul a susţinut că se impune exproprierea suprafeţei totale de 20000 mp. , ca urmare a faptului că prin executarea lucrărilor pe 4620 mp. au rămas porţiuni de teren dispersate, care nu pot fi lucrate eficient şi sunt greu vandabile prin neatractivitate.
Expertiza întocmit de expert P.M.– desemnat de instanţă, în prezenţa experţilor asistenţi R.M. şi G.N.– desemnaţi de părţi, a constatat că terenul pârâtului afectat efectiv de lucrările de interes naţional are suprafaţa de 4620 mp., dar în acelaşi regim trebuie încadrată şi o altă parcelă de 2743 mp., situată între DE 101 şi gardul de pe latura estică al Staţiei 400/220 Kv. Slatina, care datorită realizării obiectivului nu mai poate fi exploatată.
Acest punct de vedere a fost argumentat prin aceea că terenul în discuţie, datorită lăţimii reduse, nu permite accesul utilajelor agricole, ca urmare a faptului că proprietarul este cetăţean american, cu domiciliul în Bucureşti, acesta nu se poate ocupa personal de exploatarea terenului, iar dimensiunile şi poziţionarea fac ca vandabilitatea lui să se apropie de zero.
Opinia expertului nu poate fi avută în vedere, în raport de circumstanţele speţei şi de dispoziţiile legale incidente în speţă.
Art.24 alin.4 din Legea nr.33/1994 prevede că în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părţi de teren sau din construcţie, iar proprietarul cere exproprierea totală, instanţa va aprecia, în raport cu situaţia reală, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar, va dispune exproprierea totală.
Din cuprinsul expertizei întocmită în cauză nu rezultă necesitatea absolută de expropriere a întregii suprafeţe propusă de expert, pe de o parte pentru că asemenea măsură nu este necesară în raport de amplitudinea investiţiei de interes naţional, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a constatat imposibilitatea totală a exploatării terenului, care să determine prejudicierea intereselor pârâtului.
Faptul că datorită dimensiunilor şi poziţionării, suprafaţa de 2743 mp. prezintă anumite inconveniente în exploatare, sau implică o scădere a valorii în caz de înstrăinare, nu reprezintă elemente care , prin ele însele să ducă la concluzia necesităţii imperative a exproprierii acestui teren, cu atât mai mult cu cât, din datele expertizei rezultă că este amplasat chiar în vecinătatea unui drum european la care are acces direct.
Nu poate fi avut în vedere, sub acest aspect, nici argumentul privitor la dificultăţile de exploatare a bunului de către reclamant, dată fiind cetăţenia acestuia şi localitatea de domiciliu.
Prin preluarea concluziilor expertului în acest sens, prima instanţă a făcut o greşită interpretare şi aplicare a normei din art.24 alin.4 în raport de circumstanţele speţei, dând prioritate, în mod exclusiv interesului proprietarului care , aşa cum s-a reţinut în baza procesului verbal nr.4448/21.07.2005, la negocierile cu expropriatorul, şi-a exprimat acordul privind exproprierea terenului de 4011 mp., dar în timpul procesului a revenit, cerând aplicarea măsurii pentru toţi cei 20000 mp.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite proprietarului, calculate în baza metodei comparaţiei directe, care se aplică plecând de la preţul pieţei, comparând mai multe terenuri din zonă, deja tranzacţionate sau pentru care există cerere de preţ în anunţurile publicitare sau societăţi imobiliare, expertul a avut în vedere şi inconvenientele rezultate prin fragmentarea suprafeţei totale, condiţii în care se apreciază că exproprierea totală nu se impune.
În consecinţă, apelul reclamantei este fondat urmând ca în baza art.296 Cod pr.civilă să fie admis, să se schimbe în parte sentinţa şi să se dispună exproprierea suprafeţei de 4627 mp. teren extravilan, pentru suma totală de 25.448,5 euro – sumă plătibilă în RON la cursul de la data plăţii.
Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
4
