Prin cererea adresată Curții de Apel Suceava – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal şi înregistrată sub nr. 303/39/2016 din 7 aprilie 2016, reclamanta X SPRL SUCEAVA – administrator judiciar al SC Y SRL a chemat în judecată pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 1 Nord –Est Iaşi solicitând anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 29.07.2015 privind contractul de finanţare nr. C312M010913500017 din data de 06.05.2010 „Construcţie şi dotare hală pentru fabricarea elementelor din beton”- beneficiar SC Y SRL şi a Deciziei nr. 36.440 din 05.10.2015 de soluţionare a contestaţiei formulată de SC YSRL înregistrată la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizare conform OUG nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) sub nr. 33.036/04.09.2015, ca fiind nelegale.
În motivarea cererii arată următoarele:
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă cuprinde prevederi imperative referitoarea la imposibilitatea desfiinţării sau încetării contractelor aflate în derulare la data deschiderii procedurii insolvenţei cum este şi cazul SC Y SRL:
-Art. 123. – (1) Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii, art. I.4I7 din Codul civil nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilităţii anticipate pentru motivul deschiderii procedurii suni nule. Prevederile referitoare la menţinerea contractelor în derulare ş la nulitatea clauzelor de încetare sau accelerare a obligaţiilor nu sunt aplicabile în privinţa contractelor financiare calificate si a operaţiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripţie de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate.
-Art. 341. – Orice decăderi, limitări, interdicţii ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvenţă vor fi aplicabile doar de la data deschiderii falimentului – Dispoziţiile contrare se abrogă.
În cauză, apreciază că dispoziţiile contractuale la care a făcut referire anterior cât şi cele ale art. 36 din OUG nr. 66/2011 sunt abrogate implicit prin intrarea în vigoare a art. 341 din Legea nr. 85/2014 cât şi de prevederile similare ale art. 1542 din Legea nr. 85/2006 (vechea lege a insolvenţei, în vigoare la data încheierii contractului de finanţare), astfel încât retragerea finanţării acordate şi încetarea contractului pot avea loc doar de la data deschiderii procedurii falimentului.
Totodată, invocă faptul că, prin Decizia CCR nr. 66/2015 s-a constatat că prevederile art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituţionale, iar deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992.
Art. 66 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 66/2011 prevede că: “Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”
În cauză, între SC Y SRL şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit reorganizată conform O.U.G. nr. 41/2014 în Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (în continuarea AFIR) a fost încheiat contractul de finanţare nr. C312M010913500017 din data de 06.05.2010 „Construcţie şi dotare hala pentru fabricarea elementelor din beton”.
Deci la data încheierii contractului era în vigoare O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător care a fost abrogată de O.G. nr. 66/2011 la 29.06.2011.
Consideră că atât Procesul verbal de constatare neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 04-08.2015 privind proiectul „Construcţie şi dotare hală pentru fabricarea elementelor din beton”, cod proiect C312M010913500017, beneficiar S.C. Y S.R.L., cât şi Decizia de soluţionarea a contestaţiei formulată de SC Y SRL înregistrată la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizare conform OUG nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) sub nr. 36440 din 05.10.2015 sunt nelegale deoarece sunt întemeiate pe dispoziţiile O.G. nr. 66/2011, act normativ care nu poate fi aplicat retroactiv unui contract de finanţare încheiat în anul 2010, aşa cum a stabilit CCR.
Inaplicabilitatea OG nr. 66/2011 faţă de contractele de finanţare încheiate înaintea intrării în vigoare este explicată mai ales prin faptul că acest act normativ conţine pe lângă regulile de procedură privind constatarea neregulilor si aspecte de drept material.
În acest sens, la paragrafele 21 din Decizia nr. 66/2015 a CCR se face trimitere la definiţia neregulii, care diferă esenţial de cea regăsită în O.G. nr. 79/2003, la cuantumul diferit al corecţilor financiare stabilit în mod diferit în cele doua cauze, dar mai ales la potenţialitatea prejudiciului, care este reglementata1 numai în art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 66/2011.
Totodată, legislaţia trebuie să fie previzibilă astfel încât la momentul angajării unui raport juridic o persoană de drept privat să aibă consecinţa eventualelor acte şi fapte juridice săvârşite încă de la acel moment, nefiind permisă modificarea legislaţiei retroactiv, acest aspect fiind interzis de legea fundamentală a ţării.
Deosebit de aceasta, consideră că în cauză nu suntem în prezenţa unei nereguli pentru a fi dispusă retragerea finanţării acordate conform contrarului.
În ceea ce priveşte definiţia neregulilor, art. 2 alin. 2 din OUG nr. 64/2000, prevede că “(2) Termenii neregulă, creanţe bugetare rezultau din nereguli, autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare au înţelesurile prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.”
OG nr. 79/2003 a fost abrogată de OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, care prevede la art. 2 alin. 1 lit. a că, “Art. 2 – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) neregulă – orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătit necuvenit”.
Deci neregula, reprezintă o acţiune sau inacţiune în urmă căreia s-a realizat o abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, însă din cuprinsul acelor adrese nu reiese care sunt dispoziţiile legale sau contractuale încălcate.
Prin întâmpinarea depusă la data de 4 mai 2016 AFUIR a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătând următoarele:
Controlul a fost demarat pentru a se verifica modul de obţinere, gestionare şi utilizare a fondurilor aferente proiectului C312M010913500017 din data de 06.05.2010 „Construcţie şi dotare hala pentru fabricarea elementelor din beton” finanţat prin FEADR, constatând nereguli în derularea acestuia, ulterior achitării ultimei tranşe de plată si s-a constatat că beneficiarul de fonduri nerambursabile a intrat în procedura de insolvenţă.
Insolvenţa “este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile”.
Această stare de fapt rezultă din extrasul de pe Noul Portal în dosarul nr. 3194/86/2015 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, prin care instanţa a dispus deschiderea proceduri insolvenţei la cererea debitoarei întrucât aceasta are datorii mai mari decât creanţele şi decât activele circulante, aspect recunoscut şi de instanţa de fond.
Învederează instanţei că pentru a accesa finanţarea nerambursabilă prin PNDR, S.C. Y S.R.L. a previzionat, încă din faza de Cerere de Finanţare, că va avea performanţe economice care să-i permită îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate.
În baza memoriului justificativ şi a planului de afaceri pe care beneficiarul, SC Y S.R.L l-a depus la dosarul Cererii de Finanţare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fast declarat eligibil şi selectat în detrimentul altor solicitanţi.
La momentul depunerii cererii de finanţare beneficiara a avut în vedere obligaţia înscrisă în lista documentelor solicitate, respectiv aceea de a depune odată cu cererea de finanţare şi certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului care evidenţiază faptul că la momentul depunerii cererii de finanţare beneficiarul nu se află în procedura de insolvenţă sau faliment, iar în baza studiului de fezabilitate din cadrul planului de afaceri pe care debitorul l-a depus la dosarul de selecţie, acesta a fost declarat eligibil şi selectat în detrimentul altor solicitanţi.
Învederează faptul că necesitatea respectării acestui criteriu de eligibilitate, respectiv acela ca beneficiarul să nu intre în stare de insolvenţă/faliment pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare era cunoscut de către debitoarea SC Y SRL, încă de la momentul depunerii cererii de finanţare în vederea obţinerii fondurilor comunitare nerambursabile alocate prin PNDR 2007-2013, mai ales că prin declaraţia pe proprie răspundere completată de beneficiar, s-a declarat pe proprie răspundere că “nu este în curs de a fi supus procedurilor de declarare a insolvenţei sau reorganizare judiciară”.
Învederează instanţei prevederile contractuale asumate de beneficiar, respectiv dispoziţiile art. 3(1) din Anexa I la contract care dispun: “Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Cererea de finanţare. De asemenea, pe a perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul. Modificările substanţiale la un proiect sunt acelea care afectează condiţiile de implementare, care pot rezulta dintr-o schimbare în natura proprietăţii, a amplasamentului, a unor elemente iniţiale caracteristice proiectului, etc.
Dacă AFIR constată ca obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în cure acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plaţi) îşi rezervă dreptul de o recupera sprijinul acordat.”
Art. 1(4) „Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţa în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract.”
Art. 11(3) din Anexa I – Prevederi generale la Contractul de finanţare semnat de beneficiar fără obiecţiuni, astfel. “În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, … Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, fără nicio formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi si penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă”.
Având în vedere prevederile contractuale asumate de beneficiar, precum şi hotărârea de deschidere a insolvenţei pronunţată de Tribunalul Alba era obligată sa aplice art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 care dispune:
„Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgentă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.”
Intrarea în stare de insolvenţă a beneficiarului de fonduri prin PNDR precum şi înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul proiectului finanţat (achiziţionate, construite, modernizate) reprezintă nereguli – aşa cum a detailat mai sus, pentru această neregulă fiind stipulată cu stricteţe sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare.
Constatarea neregulilor aşa cum sunt impuse de art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, este întărită prin Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013 pronunţată de Curtea Constituţională prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
Având în vedere prevederea contractuală prevăzută mar sus menţionata la data intrării în insolenţă debitorul era obligat să notifice A.F.I.R. despre intervenirea acestei situaţii, cu atât mai mult cu cât de la data intrării în starea de insolenţă, beneficiarul SC Y S.R.L nu mai respectă regulile de finanţare impuse şi asumate de beneficiar, respectiv nu mai îndeplineşte unul dintre criteriile de eligibilitate şi selecţie care trebuie menţinut pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare – acela de a nu intra în insolvenţă.
Art. 16 alin. 1 si 3 “Nereguli, sume necuvenite si restituirea finanţării” din Anexa I (Prevederi Generale) a contractului de finanţare dispune faptul că: “Prin “neregulă” în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementarilor în vigoare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor si a bugetului naţional.
Referitor la afirmaţia „…insolvenţă nu este o neregulă în sine”, face următoarele precizări:
Demararea activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru beneficiarul S.C. Y S.R.L. a avut la bază prevederile legale în vigoare, respectiv art. 36 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/ sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificare si completările ulterioare.
Conform prevederilor art. 36 din O.U.G. nr. 66/ 2011, cu modificările şi completările ulterioare, AFIR are obligaţia să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de aceeaşi ordonanţă, pentru sumele acordate în cadrul contactatului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/ sau din fonduri publice naţionale aferente acestora, în condiţiile în care a luat la cunoştinţă de intrarea S.C. Y S.R.L. sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei.
Curtea de Apel Suceava – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin sentinţa nr.163/15.06.2016, a admis acţiunea şi a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 29.07.2015 înregistrat sub nr. 28921/4.08.2015, emis de MADR – AFIR, Centrul Regional 1 Nord – Est Iaşi, precum şi Decizia nr. 36440/5.10.2015 emisă de MADR-AFIR.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 29.07.2015 s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanţă bugetară în cuantum de 843.288, 85 lei.
În cuprinsul considerentelor procesului verbal s-au reţinut următoarele:
Echipa de control a verificat modul de obţinere, gestionare şi utilizare a fondurilor aferente proiectului C 312IV1011012400068/28.03.2011 – „Construcţie si dotare hala pentru fabricarea elementelor din beton” finanţat prin FEADR, constatând nereguli în derularea acestuia, ulterior achitării ultimei tranşe de plată.
În baza contractului mai sus menţionat, cu valoare totală eligibilă de 1.213.917 lei, din care finanţare nerambursabilă de 849.741 lei, Agenţia a efectuat plăţi în valoare de 843.288,85 lei (echivalentul a 190.330,92 Euro), din care 80% contribuţie UE şi 20% contribuţie naţională, conform cheltuielilor acceptate la plată în cele patru tranşe de plată.
Potrivit prevederilor contractului de finanţare C 312M010913500017/06.05.2010 cu modificările şi completările ulterioare, încheiat cu SC Y SRL, acesta se obligă să respecte pe toată durata de valabilitate a contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare, şi anume pe o perioada de 5 ani de la data semnării acestuia de către ambele părţi, dar nu mai puţin de doi ani de la data efectuării ultimei plaţi, beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul. De asemenea, intrarea în insolvenţă a beneficiarului de fonduri FEADR, reprezintă neregulă şi încălcare a clauzelor contractului de finanţare şi ale legislaţiei speciale în domeniu, fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibile cheltuielile aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare, neregula semnalata precum şi prezentul proces verbal fiind întocmite în perioada de valabilitate a contractului.
În urma verificării documentelor, echipa de control numită în baza IRD 0.1 – nr. 24856/09.07.2015 a constatat că Tribunalul Suceava a admis cererea beneficiarului FEADR SC Y SRL de intrare în insolvenţă (Dosar 3194/86/2015), deschizând procedura generala a insolventei şi desemnând un administrator judiciar.
Conform Prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 Art. 36 “Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/ deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora”.
Drept urmare, suspiciunea de neregulă, semnalată prin IRD 0.1 – nr. 24856/09.07.2015, se confirmă, activitatea de verificare finalizându-se cu prezentul proces verbal de constatare.
Conform prevederilor contractuale – Anexa I la Contractul cadru:
Articolul 1- Obligaţii generale: Art.1.(4) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract.
Articolul 3 – Obligaţii:
Art.3.(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare. De asemenea, pe perioada de valabilitate si de monitorizare a contractului de finanţare, Beneficiarul se obliga sa nu modifice substanţial proiectul.
Dacă Autoritatea Contractantă constată că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe perioada de valabilitate si monitorizare a contractului îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.
Articolul 8 – Monitorizarea și Evaluarea Proiectului
Art.8.(1) – Pe durata de valabilitate a prezentului contract Beneficiarul trebuie sa îşi asume obligaţia furnizării Autorităţii Contractante, Comisiei Europene si/sau agenţilor lor autorizaţi, a oricărui document sau informaţie în măsura sa ajute la realizarea rapoartelor de monitorizare si evaluare a proiectului si sa admit drepturile lor de acces descrise in art. 14(2).
Articolul 13- Eligibilitatea cheltuielilor
Art. 13(2) – “Sprijinul acordat va fi recuperat daca obiectivele finanţate nu sunt utilizate/ folosite conform scopului destinat rezultat din cererea de finanţare, modifica substanţial proiectul sau în cazul în care acestea îşi modifică destinaţia intr-o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi).”
Art.14(2) “Beneficiarul trebuie să consimtă la inspecţiile pe baza de documente sau la faţa locului efectuate de către Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană şi orice alt organism cu atribuţii în domeniu asupra modului de utilizare a finanţării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului. În acest scop, Beneficiarul se angajează sa acorde personalului Autorităţii Contractante, Comisiei Europene, sau al oricărui organism cu atribuţii în domeniu ori altor persoane mandatate de aceste instituţii, dreptul de acces la locurile si spatiile unde se implementează proiectul, inclusiv accesul la sistemele şi la toate documentele si fişierele informatice privind gestiunea tehnica si financiara a Proiectului. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi arhivate astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze Autoritatea Contractantă de locul unde sunt arhivate documentele.”
Condiţiile de eligibilitate generale şi specifice încălcate sunt:
EG1- Proiectul trebuie să respecte:
a. Conformitatea cu obiectivul general al măsurii: creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare prin îmbunătăţirea performantei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare si marketing; crearea si/sau modernizarea reţelelor locale de colectare a capacităţilor de recepţionare etc; îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obţinute in cadrul unităţilor de procesare si marketing.
b. Şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice.
c. Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare;
d. Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate;
EG2 – Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul.
EG3 – Beneficiarul nu trebuie să fie în dificultate, în înţelesul prevederilor din îndrumările Comunităţii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor.
De asemenea, raportat la prevederile art.45(l) din OUG 66/2011 potrivit cărora “dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul publicinternaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare”, echipa de control constată că intrarea în insolvenţă a beneficiarului reprezintă o neregulă, fiind încălcate astfel criteriile de eligibilitate si selecţie a proiectului drept pentru care AGENŢIA este îndreptăţită la recuperarea tuturor sumelor plătite in cadrul contractului motivat de împrejurarea ca beneficiarul nu mai respectă regulile finanţării impuse prin programul FEADR.
Totodată, sub aspectul calificării neregulii si stabilirii creanţei bugetare, raportat la Decizia CCR nr. 66 din 26 februarie 2015, echipa de control reţine că momentul săvârşirii neregulii – 23.06.2015, când instanţa a dispus deschiderea procedurii generale a debitorului, se situează ulterior intrării in vigoare a OUG nr. 66/2011 (30.06.2011) şi prin urmare calificarea neregulii şi stabilirea creanţei bugetare se face potrivit OUG 66/2011, activitatea de control desfăşurându-se potrivit reglementării aceluiaşi act de normativ.
Acţiunea formulată este întemeiată.
Aşa cum rezultă din procesul verbal contestat, autoritatea de control a reţinut în mod expres că neregula prevăzută de către dispoziţiile legale incidente în speţă este intrarea în insolvenţă a reclamantei.
Cu titlu preliminar Curtea reţine că în mod legal procesul-verbal a fost întocmit în temeiul O.U.G. nr. 66/2011. Cum neregula o constituie insolvenţa iar aceasta a intervenit după intrarea în vigoare a actului normativ învederat, legea aplicabilă temporal – tempus regit actum – este O.U.G. nr. 66/2011.
Prin procesul verbal contestat au fost reţinute dispoziţiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011.
Art. 36 prevede că: „Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006*) privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.”
Concluzia pârâtei este că deschiderea procedurii insolvenţei constituie în sine o neregulă, nefiind necesară întrunirea altor condiţii.
Curtea nu achiesează la punctul de vedere al pârâtei pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Art. 2 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte neregula ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.
Din cuprinsul textului de lege învederat şi principiile răspunderii civile şi administrative, rezultă că o astfel de răspundere poate fi întemeiată doar pe culpă, o eventuală răspundere obiectivă fiind reglementată în mod expres de către legiuitor, situaţie care nu e dată în speţă.
Din cuprinsul procesului-verbal nu rezultă că insolvenţa a fost provocată de culpa reclamantei.
Sarcina probei culpei reclamantei în ceea ce priveşte starea de insolvenţă revine autorităţii care a întocmit actul de control. Or aceasta a învederat doar că beneficiarul nu a implementat proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, că nu a respectat criteriile de eligibilitate şi că a modificat substanţial proiectul. Aceste imputări aduse reclamantei sunt însă doar o reproducere a unor clauze contractuale, fără a fi învederate fapte culpabile concrete. Aşa cum s-a arătat anterior, se deduce existenţa faptelor imputate din starea de insolvenţă.
Singura faptă concretă la care se face referire e înstrăinarea unor bunuri, fără a se arăta însă despre ce bunuri e vorba, care e valoarea lor, care e statutul lor juridic, în ce condiţii au fost înstrăinate, în ce interval de timp şi către cine, astfel încât nu se poate vorbi de o faptă concretă şi cu atât mai mult de o neregulă, menţiunea din procesul verbal rămânând o simplă alegaţie.
Ce se mai poate adăuga e că, prin decizia nr. 342/2013 Curtea Constituţională a constatat compatibilitatea art. 36 din OUG nr. 66/2011 cu prevederile Constituţiei motivând că „prima obligaţie a autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene este aceea de a începe activitatea de constatare a eventualelor nereguli apărute în derularea contractului, fără a prezuma că intrarea în insolvenţă reprezintă de plano o neregulă care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora. A doua obligaţie a autorităţilor competente în gestionarea fondurilor europene este aceea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate, fiind, deci, o activitate subsecventă constatării unor nereguli, şi fiind evident că nu pot fi imputate sumele acordate în cadrul contractului fără ca beneficiarul să nu aibă nicio culpă la intrarea în insolvenţă.”
Totodată, Curtea Constituţională a mai reţinut că „orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia”, iar „instanţa de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene, distinct de simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenţei, şi care, eventual, au condus la intrarea în insolvenţă, precum şi să facă aplicarea art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011”.
În speţă, organele de control au făcut aplicarea art. 36 din OUG nr. 66/2011 potrivit căruia în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă de hotărârea prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar trebuie demarată activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, şi au încheiat procesul-verbal fără a motiva în concret de ce deschiderea procedurii de insolvenţă contravine condiţiilor finanţării şi criteriilor de eligibilitate.
Fără a analiza cauzele intrării în insolvenţă, procesul-verbal a fost emis exclusiv pe considerentul deschiderii procedurii.
În lipsa oricăror alte informaţii relative la cauzele ce au provocat insolvenţa, simpla deschidere a procedurii nu echivalează cu o acţiune sau inacţiune prin care să se fi încălcat obligaţiile impuse de contractul de finanţare şi de normele dreptului comunitar, incidente în speţă şi care să fi avut ca efect prejudicierea bugetului Uniunii Europene.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea a admis cererea de chemare în judecată şi a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 29.07.2015 înregistrat sub nr. 28921/4.08.2015, emis de MADR – AFIR, Centrul Regional 1 Nord – Est Iaşi şi Decizia nr. 36440/5.10.2015 emisă de MADR-AFIR.
