Contestaţie împotriva raportului privind cauzele apariţiei stării de insolvenţă


Dosar nr. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A CIVILA

Sentinţa civilă nr.  ****

Şedinţa publică din data de **.**.2016

Tribunalul  constituit din :

PREŞEDINTE –JUDECĂTOR SINDIC: CRE

GREFIER : CE

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect contestaţia împotriva raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au condus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei ****., formulată în temeiul dispoziţiilor legii 85/2014, de către contestatoarea creditoare ****.

 Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc in şedinţa publică din data de 23.05.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integranta din prezenta, când, Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 06.06.2016, când a pronunţat prezenta hotărâre.

TRINUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII- a Civilă la data de **, sub nr. ** contestatoarea creditoare **a formulat contestaţie împotriva raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la apariție stării de insolvență a debitorului **, întocmit de lichidatorul judiciar **, solicitând instanței anularea raportului si refacerea și/sau completarea sa de către lichidatorul judiciar.

În motivare a arătat că lichidatorul judiciar nu a analizat, în mod amănunțit şi motivat, cauzele si împrejurările ce au determinat apariția stării de insolvenţă şi, totodată: nu a analizat si nici nu a menționat situația existentei vreunei persoane culpabile de apariția stării de insolvenţă a societăţii **, respectiv existenta premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile reglementate de art. 169 – 173 din Legea nr. 85/2014, în condițiile în care, așa cum rezulta din informațiile  furnizate de Registrul Comerţului, s-au făcut plăți importante către – societatea **., în cadrul căreia fostul administrator special şi administratorul  special al  **, **,  are,  de asemenea, calitatea de asociat.

În Raportul privind cauzele insolventei, lichidatorul judiciar nu a menţionat niciun motiv pentru care nu fi fost posibila reorganizarea judiciara;

Lichidatorul judiciar nu a analizat înstrăinările importante de active către **. (denumită în continuare „**);

Lichidatorul judiciar nu a analizat plăţile efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii simplificate a insolventei, dintre acestea, cele mai importante ca valoare fund cele efectuate către ** şi **; Lichidatorul judiciar nu a identificat aspecte care sa atragă incidenta prevederilor art. 117 din Legea nr. 85/2014 ce reglementează anularea actelor frauduloase ale debitoarei ** în condițiile în care aceasta a înstrăinat toate activele către ** în frauda intereselor legitime ale celorlalți creditori de buna – credința si cu puțin timp înaintea înregistrării cererii de deschidere a procedurii simplificate a insolventei, deşi din înscrisurile depuse de către reprezentanții ** o data cu cererea de deschidere a procedurii insolventei, rezulta ca în cursul anului 2014 s-au efectuat cheltuieli cu personalul mai mari  decât cele din anii anteriori, în Raportul privind cauzele insolventei Lichidatorul judiciar menționează ca în contabilitatea debitoarei nu s-ar fi înregistrat cheltuieli cu personalul, ceea ce demonstrează încă o data modalitatea superficiala în care Raportul a fost redactat.

Lichidatorul judiciar nu a analizat incidenţa cazurilor ce atrag răspunderea membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul debitorului, în condițiile reglementate de art.169 din  lege.

În speță, lichidatorul judiciar avea obligația unei analize temeinice și pertinente a contabilității debitorului, prin care să se determine dacă asociații, administratorii sau alte persoane sunt sau nu vinovați de apariția stării de insolvență.

Astfel, este imperios necesară o analiză temeinică a incidenței fiecărui caz reglementat  de art.169 din lege, or, contrar obligațiilor legale lichidatorul judiciar nu a analizat în niciun mod cazurile prevăzute de art.169 din lege, analiza cu privire la aceste aspect lipsind cu desăvârșire.

La termenul din data de 08.02.2016 ** în calitate de lichidator judiciar a formulat întâmpinare, invocând, în principal excepția tardivității formulării contestației, excepția inadmisibilității, iar pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată.

În susținerea excepției tardivității a arătat că ** a formulat contestație împotriva Raportului asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolventa întocmit în temeiul art. 97 alin. 1 din Legea 85/2014 de către lichidatorul judiciar si publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. **

În conformitate cu prevederile exprese ale art. 59 alin. 6 din Legea 85/2014 “Contestația trebuie să fie depusă in termen de 7 zile de la publicarea in BPI a extrasului prevăzut la alin. 2 astfel încât termenul limita pentru a investi instanţa cu o contestație împotriva Raportului se împlinea la data de 02.12.2015, calculat conform normelor legale de la data publicării în BPI **

Din consultarea portalului instanțelor de judecata rezulta ca prezenta cauza a fost formata la data de 04.12.2015, cu 2 zile peste data la care se împlinea termenul limita in vederea formulării contestației împotriva raportului.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității a arătat ca în textul art. 97 din Legea 85/2014 nu a fost prevăzută posibilitatea creditorilor de a contesta în mod expres raportul privind cauzele si împrejurările care au dus la apariția stării de insolventa.

Prevederile art. 59 alin. 6 din Legea 85/2014 invocate de contestatoare prevăd posibilitatea creditorilor de a contesta masurile administratorului/lichidatorului judiciar inserate în rapoartele de activitate.

A menţionat că, prin contestația formulata, ** nu contestat nicio măsura a administratorului judiciar, ci doar modalitatea in care a înţeles să întocmească Raportul prevăzut de art. 97 alin. 1 di Legea 85/2014, astfel încât este evident că, raportat la prevederile legale ale art. 59 din Lege, contestaţia ce face obiectul prezentei cauze este inadmisibilă.

 Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației. Un prim motiv invocat de către contestatoare este dat de faptul ca lichidatorul judiciar nu a analizat amănunțit si motivat cauzele si împrejurările care au dus la apariția stării de insolventa, afirmație susținuta de contestatoare cu o serie de presupune exemple de nelegalitate expuse de contestatoare.

În combaterea acestei afirmații, arată faptul ca lichidatorul judiciar a întocmit raportul prevăzut de art. 97 alin. 1 din lege in care a inserat o analiza contabila amănunțită a ultimilor 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolventei.

Faţă de susținerea contestatoarei ca nu sunt menționate motive pentru care nu este posibilă reorganizarea, a învederat instanței ca acest motiv este cel mult o șicană rău voitoare pentru ca altfel ar însemna a concluziona ca ** nu are cunoștința de prevederile legale, având in vedere ca debitoarea a solicitat instanței deschiderea falimentului prin procedura simplificata astfel încât este evident ca o analiză asupra posibilităților de reorganizare ale debitoarei nu mai era necesara sau relevanta.

In ceea ce privește susținerea privind faptul ca lichidatorul judiciar nu a analizat înstrăinarea de active si nici incidenta in cauza a art. 117, a menţionat ca lichidatorul judiciar a prezentat in raport la capitolul 7 „Incidenta art. 117 din Legea 85/2014″ situația privind valorificarea Fondului de comerț către **

În sensul celor mai sus menționate, lichidatorul a indicat în mod expres faptul ca prețul de vânzare al fondului de comerț a fost in suma de 112.000 euro echivalentul a 496.690 lei, preț ce este superior celui la care a fost evaluat fondul de comerț conform raportului de evaluare întocmit de expert evaluator ** in suma de 100.000 euro la care se adaugă valoarea bunurilor mobile in suma de 11.000 euro astfel cum rezultă din raportul de evaluare întocmit de expert evaluator **

Un alt motiv invocat de contestatoare este faptul ca lichidatorul judiciar nu a făcut mențiune in Raportul întocmit in temeiul art. 97 din Legea 85/2014 privind existenta sau inexistenta unor aspecte care sa atragă incidenta art. 169 din Legea 85/2014.

A învederat instanței ca legiuitorul a înţeles sa formuleze textul art. 97 alin. 1 din Lege „(…) un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția insolventei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila. (…)”.

Din textul mai sus enunțat este evident ca legiuitorul a avut in vedere ca prin raport sa fie indicate in mod expres persoanele care se fac culpabile de aducerea societății in stare de insolventa dacă acestea sunt identificate, însă în cazul în care culpa nu aparține niciunei persoane este evident ca lichidatorul judiciar nu avea ce mențiuni sa facă.

De asemenea, practica şi doctrina au statuat ca in raportul privind cauzele si împrejurările care au dus la apariția stării de insolventa trebuie indicate persoanele culpabile daca acestea sunt identificate, nefiind însa necesară privind aspecte de neidentificare a persoanelor culpabile sau a vreunei culpe fata de situația in care se regăsește debitoarea..

Faptul ca nu a inserat in raport mențiune privind incidenta art. 169 din Lege este un rezultat evident al faptului ca in urma analizei întocmite nu a identificat persoane care se fac responsabile de falimentul debitoarei.

Prin întâmpinarea formulată la data de 08.02.2016 debitorul, prin administrator special, a invocat excepția tardivității formulării contestației, iar pe fond, respingerea contestației si menținerea raportului întocmit de lichidatorul judiciar.

La termenul din data de 23 mai 2016 judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării contestaţiei.

În temeiul art.255 raportat la art.258 Cpc, judecătorul sindic a încuviinţat proba cu înscrisuri apreciind că este utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei. A fost respinsă ca nefiind utilă proba cu expertiză.

Asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii invocată de lichidatorul judiciar judecătorul sindic reţine următoarele:

Judecătorul-sindic are putere de apreciere deplină cu privire la modalitatea în care practicianul în insolvenţă îşi îndeplineşte atribuţiile. Conform art. 45 alin.2 din Legea nr. 85/2014 „atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei”.

Judecătorul-sindic are competenţa aşadar de a analiza şi de a se pronunţa cu privire la legalitatea oricărui act sau document întocmit de practicianul în insolvenţă în desfăşurarea activităţii acestuia, deci şi cu privire la legalitatea raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă. Potrivit art. 45 alin. 1 lit. m din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic soluţionează contestaţiile împotriva rapoartelor întocmite de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, iar legea nu face distincţie între tipurile de rapoarte care pot face obiectul contestaţiilor.  Judecătorul-sindic are obligaţia de a soluţiona contestaţiile formulate la orice fel de raport, inclusiv la cel privind cauzele şi împrejurările care au dus la starea de insolvenţă a debitoarei, chiar dacă prin acel raport nu se dispune nicio măsură de administratorul judiciar.

 Inadmisibilitatea contestării raportului privind cauzele şi împrejurările care au dus la starea de insolvenţă a debitoarei conduce la lipsa controlului de legalitate a acestuia, părţilor interesate fiindu-le refuzat dreptul de acces la o instanţă, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Faţă de aceste considerente, judecătorul sindic va respinge excepţia ca neîntemeiată.

Asupra fondului cauzei:

În BPI nr.** a fost publicat raportul privind cauzele apariţiei stării de insolvenţă. Potrivit concluziilor lichidatorului judiciar, acesta a arătat că debitoarea a desfăşurat activitate în perioada 2012-2014, iar datoriile pe care le înregistrează sunt rezultatele activităţii desfăşurate în perioada analizată. Debitoarea nu a avut posibilitatea de a finanţa activitatea curentă, fapt ce a condus la acumularea de datorii către furnizori, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Întârzierea la plată a furnizorilor a generat o stare de neîncredere faţă de debitoare, sens în care majoritatea furnizorilor au condiţionat prestarea serviciilor sau furnizarea produselor cu plata în avans, situaţie care a creat un dezechilibru în cash flow-ul societăţii.

Potrivit art.97 din Legea nr.85/2014, „lichidatorul judiciar, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă”

Reiese de aici că, în ceea ce priveşte cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, raportul va cuprinde părerea personală, întemeiată pe aspecte economice, ale lichidatorului judiciar.

Or, analiza aspectelor economice nu intră în atribuţiile instanţei, fiind vorba de chestiuni de specialitate economică, acestea făcând parte din atribuţiile manageriale, care, potrivit art. 45 alin. 2 din Legea 85/2014 aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea; deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.

Având în vedere aceste aspecte şi apreciind că instanţa nu poate face analiza susţinerilor contestatorului legate de situaţia economică a debitoarei, va respinge motivele invocate de către creditoare sub acest aspect, ca neîntemeiate.

Nefondată este şi solicitarea privind completarea raportului privind cauzele, solicitare motivată de faptul că există indicii privind săvârşirea unor fapte prevăzute de art.169 din Legea nr.85/2014 întrucât, acelaşi text de lege reglementează posibilitatea pentru creditori, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin.2, de a formula acţiunea privind atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvenţă, în situaţia în care lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile sau a hotărât că nu este cazul să introducă această acţiune. Considerente similare sunt valabile şi pentru solicitarea de completare a raportului cu menţiuni privind incidenţa dispoziţiilor art.117 întrucât legea conferă calitate procesuală activă pentru formularea acţiunilor în anulare comitet  creditorilor dacă acesta s-a constituit şi creditorului majoritar care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.

Faţă de toate aceste considerente, nefiind constatate motive de nelegalitate ale raportului contestat, instanţa urmează să respingă contestaţia creditoarei, ca neîntemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge excepţia inadmisibilităţii formulării contestaţiei invocată de debitoare prin lichidator judiciar **, ca neîntemeiată

Respinge contestaţia formulată de creditoarea **, împotriva raportului privind cauzele apariţiei stării de insolvenţă, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii.

Apelul se va depune la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06.06.2016.

PRESEDINTE  GREFIER