R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentinta civila Nr. 604/2015
Sedinta publica de la 20 Aprilie 2015
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. xxxx/88/2013/a1 reclamantul Cabinet Individual De Insolventa ISMN lichidator judiciar pentru S.C. MAFD S.R.L. a chemat în judecata pe pârâtii TDN si TDD, reprezentanti legali ai S.C. MAFD S.R.L., pentru savârsirea faptelor prevazute de art.169 alin. (l) lit. (d) din Legea nr.85/2014- au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 59.277 lei.
În motivare a aratat reclamantul ca astfel cum rezulta din rapoartele depuse la dosarul cauzei, de la data desemnarii în dosarul privind insolventa debitoarei S.C. MAFD S.R.L. s-au efectuat demersurile necesare pentru a intra în posesia documentelor societatii: cu adresa nr.2573/25.11.2014 a procedat la notificarea la sediul social înregistrat la Oficiul National al Registrului Comertului ca fiind în ……… Scrisoarea recomandata s-a înapoiat la data de 05.12.2014 semnata de primire de catre “destinatar”. Ulterior notificarii, la data de 10.12.2014, administratorul statutar-TDD s-a prezentat la sediul lichidatorului judiciar pentru a preda arhiva financiar contabila a societatii debitoare, sens în care a fost încheiat Procesul verbal de primire documente nr.2688/10.12.2014. Din datele culese de pe pagina de internet a Ministerului de Finante din analiza documentelor predate conform procesului verbal de predare primire nr.2688/10.12.2014 precum si din declaratia olografa a administratorului societatii TDD, societatea debitoare de la data înfiintarii si pâna la data intrarii în procedura de insolventa în forma simplificata prin Sentinta civila nr.2077/14.11.2014, pronuntata în dosarul nr. xxxx/88/2014, aflat pe rolul Tribunalului Tulcea, a întocmit si depus bilanturile contabile aferente perioadei 2006-2010.
De asemeni au mai fost întocmite urmatoarele documente de evidenta: Acte primare ianuarie-decembrie 2011 necontabilizate din luna aprilie pâna în luna decembrie, Balanta contabila la 30.04.2011, Acte primare ianuarie-decembrie 2012 necontabilizate, Acte primare ianuarie – februarie 2013 documente necontabilizate, Bilant contabil 31.12.2013 cu balanta-nedepus la A.F.P. Tulcea, Balanta sintetica la 30.09.2014.
Deoarece reclamantul a constatat faptul ca din luna aprilie 2011 documentele primare nu au mai fost contabilizate a solicitat explicatii reprezentantului legal al debitoarei-TDD. Acesta a declarat în scris urmatoarele: “din anul 2011 luna aprilie nu s-a mai tinut evidenta contabila deoarece contabilul a decedat si am avut evidenta la un alt contabil care nu a operat si nu a depus nimic pâna în anul 2013 luna februarie”.
Pentru a întocmi raportul privind cauzele care au dus la intrarea societatii în incapacitate de plata, s-a procedat la analiza informatiilor publicate pe pagina de internet a Ministerului de Finante, a informatiilor primate de la organele abilitate si prin analiza documentelor predate în ceea ce priveste indicatorul “active imobilizate” (bunuri mobile sau imobile), acestea sunt nule în toata perioada analizata.
În vederea determinarii bunurilor din patrimoniul societatii, cu adresa nr.2575/25.11.2014, s-a solicitat Primariei ….. si Primariei …… sa comunice daca S.C. MAFD S.R.L. figureaza în evidentele fiscale cu bunuri mobile sau imobile declarate, mentionând care sunt acestea, însotite de date de identificare pentru fiecare bun în parte. Cu adresa nr. 125426/28.11.2014, Primaria ….., a comunicat faptul ca S.C. MAFD S.R.L. nu figureaza înregistrata în evidentele fiscale ale UAT Tulcea.
Cu adresa de raspuns nr.3461/26.11.2014, Primaria ……. a comunicat faptul ca S.C. MAFD S.R.L. nu figureaza înregistrata cu bunuri mobile si imobile în evidentele fiscale ale acesteia.
În ceea ce priveste activele circulante de-a lungul perioadei analizate acestea sunt formate din : stocuri, disponibilitati banesti si creante.
În ceea ce priveste activele circulante de-a lungul perioadei analizate acestea sunt formate din : stocuri, disponibilitati banesti si creante.
În ceea ce priveste indicatorul stocuri, potrivit documentelor predate acesta consta în marfuri potrivit obiectului de activitate al societatii. La 31.12.2010 valoarea stocului de marfuri este de 99.380 lei. Potrivit urmatorului document de evidenta întocmit, respectiv balanta la 30.04.2011 valoarea stocului detinut este de 141.969,41 lei. Pâna la 31.12.2013 desi exista documente primare de intrare si iesire de marfuri acestea nu au fost contabilizate pâna la 31.12.2013
când a fost întocmita balanta contabila si bilantul contabil, care însa nu a fost depus la finante. Potrivit datelor din balanta si bilantul la 31.12.2013 valoarea stocului de marfa este nula. Deoarece iesirea marfurilor în cursul anului 2013 s-a realizat fara ca în balanta contabila întocmita sa se realizeze venituri din vânzarea acestora ci numai cheltuieli cu marfurile în valoare de 93.469 lei s-a solicitat reprezentantului legal sa explice ce s-a întâmplat cu aceste marfuri. Administratorul statutar-TDD a declarat verbal si în scris ” stocul de marfuri s-a vândut si s-au achitat furnizorii. Ulterior lunii februarie 2013 nu am mai desfasurat activitate în spatiul aferent.”
În anul 2014 a fost întocmita o singura balanta si anume balanta la 30.09.2014. Potrivit datelor din acest ultim document contabil predat (balanta la 30.09.2014) stocul de marfuri este nul.
În anul 2014 a fost întocmita o singura balanta si anume balanta la 30.09.2014. Potrivit datelor din acest ultim document contabil predat (balanta la 30.09.2014) stocul de marfuri este nul.
Reprezentantii legali ai debitoarei S.C. MAFD S.R.L.-TDN si TDD, care, prin atitudinea avuta, de a nu tine contabilitatea în conformitate cu legea dupa 31.12.2010, desi au desfasurat activitate cel putin pâna în luna februarie 2013 (potrivit declaratiei olografe a administratorului statutar- TDD), au urmarit ascunderea resurselor financiare obtinute, cu scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor ce le reveneau din desfasurarea activitatii.
Pornind de la premisele instituite de art.10 din Legea 82/1991 republicata conform caruia “Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului” administratorii statutari ai S.C. MAFD S.R.L. aveau obligatia conform art.5 sa organizeze si sa conduca contabilitatea în partida dubla si sa întocmeasca situatiile financiare anuale, sa efectueze conform art.7 din aceeasi Lege 82/1991, inventarierea patrimoniului societatii cel putin o data pe an, sa întocmeasca, conform art.20 din lege, registrele de contabilitate obligatorii, Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Totodata, art.25 din Legea 82/1991 republicata stabileste ca ” documentele justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate se pastreaza în arhiva persoanelor prevazute la art.l (administratori) timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercitiului în cursul caruia au fost întocmite”.Conform art.80 din Codul de Procedura Fiscala privind regulile pentru conducerea evidentei contabile si fiscale vor fi pastrate, dupa caz, la domiciliul fiscal al contribuabilului, la sediile secundare ale acestuia, inclusiv pe suport electronic, sau pot fi încredintate spre pastrare unei societati autorizate, potrivit legii, sa presteze servicii de arhivare.
în baza documentelor si informatiilor culese de la institutiile abilitate, netinerea contabilitatii societatii în conformitate cu legea a fost evidentiata în cadrul raportului asupra cauzelor si împrejurarilor care au condus la aparitia starii de insolventa a societatii debitoare. Din datele mai sus mentionate rezulta asadar ca administratorul statutar nu si-a mai îndeplinit obligatiile de evidentiere si declarare a indicatorilor ce reflecta activitatea desfasurata de societate si activele detinute de aceasta, si nici nu a împiedicat curgerea dobânzilor si penalitatilor prin formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei, conform art.28 din Legea nr.85/2006.
De altfel, dizolvarea societatii în temeiul art.237 alin.l lit.b din Legea nr.31/1990 a intervenit ca o consecinta directa a nerespectarii de catre administratorii societatii a obligatiilor legale, acestia nedepunând ” în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului”. Prin nedepunerea situatiilor financiare, nu au fost respectate dispozitiile art.28, 35 din Legea contabilitatii nr.82/1991, precum si ale art.201 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, potrivit carora “Situatiile financiare vor fi întocmite dupa normele pentru societatea pe actiuni. Dupa aprobarea de catre adunarea generala a asociatilor, ele vor fi depuse de administratori la directiile generale ale finantelor publice competente. Acesta va face anuntul prevazut la art.185 alin.2”. Nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere de a întocmi si publica situatiile financiare anuale, constituie, în temeiul art.41 pct.5 din Legea nr.82/1991, contraventie, fiind sanctionata cu amenda. Iar conform art.73 alin. l din Legea 31/1990, “Administratorii sunt solidari raspunzatori fata de societate pentru. a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lese si corecta lor tinere; d) exacta îndeplinire a hotarârilor adunarii generale; e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care lenea, actul constitutiv le impun.
În baza acestor considerente, se solicita a se constata întrunirea elementelor raspunderii civile delictuale-prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia-astfel cum sunt precizate de dispozitiile art.998-999 Cod Civil, potrivit carora “Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa “.
Prejudiciul este reprezentat în speta de fata de starea de insolventa a S.C. MAFD S.R.L., concretizata în aducerea societatii în incapacitate de plata a creantelor în valoare totala de 59.277,00 lei, astfel cum au fost admise în tabelele obligationale.
Faptele ilicite care au produs acest prejudiciu sunt, asa cum s-a aratat, cele prevazute de art. 169 alin.l lit.d din Legea 85/2014, ce se refera la persoanele care “au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea”.
Nerespectarea obligatiilor instituite de lege în sarcina administratorilor sociali, prin neefectuarea inventarierii anuale a patrimoniului societatii si netinerea unei evidente referitoare la obligatiile de plata, precum si neutilizarea activelor societatii în interesul acesteia nu au permis redresarea situatiei financiare a debitoarei, conducând la deturnarea activitatii de la realizarea scopului pentru care a luat fiinta societatea, cu prejudicierea creditorilor, starea de insolventa a S.C. MAFD S.R.L. fiind o consecinta a faptelor ilicite savârsite de administratorii acesteia.
Vinovatia administratorilor statutari al S.C. MAFD S.R.L. rezulta din eludarea prevederilor codului fiscal, codului de procedura fiscala, Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, referitoare la obligatiile si raspunderile administratorilor sociali.
În drept, reclamantul si-a întemeiat cererea pe dispozitiile 169 alin.l lit.d din Legea 85/2014, art.l, 6 alin.l si 2, 10, 28, 35, 41 pct.5 din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata, art.77 alin.l, 180, 181, art.219 alin.l lit.a, din O.G.92/2003, art.35-36 din Codul fiscal, art.72,73 si 201, 237 alin.l lit.b din Legea nr.31/1990 si art.998-999 Cod civil.
În dovedire reclamantul a depus la dosar o serie de înscrisuri.
La termenul de judecata din data de 17 aprilie 2015, aparatorul ales al pârâtilor a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Pârâtii, legal citati, au depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondata.
S-a aratat ca patru premise trebuiesc avute în vedere, prima, la data de 08.10.2010, în Dosarul nr. 3515/88/2010 în temeiul art.237 alin.l lit.c din Legea nr.31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare. A fost dispusa dizolvarea SC MAFD SRL iar hotarârea a fost înregistrata în Registrul Comertului, si comunicata catre DGFP Tulcea si publicata în MO al României, partea a IV-a.
Conform art. 170 din Legea nr. 85/2014, actiunea prevazuta la art. 169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescriptia începe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronuntarii hotarârii judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.
A doua premisa, este aceea prin care, Sentinta Civila nr.2077/14.11.2014 Tribunalul Tulcea a deschis procedura de insolventa în forma simplificata prevazuta de Legea nr. 85/2014, împotriva debitorului S.C. MAFD S.R.L., în cauza fiind desemnat lichidator judiciar CII ISMN la cererea debitoarei S.C. MAFD SRL. .
A treia premisa este raportata la art. 249 din Codul de procedura civila, sarcina probei revine reclamantei, “Cel care face o sustinere în cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, în afara de cazurile anume prevazute de lege”.
A patra premisa, pe rolul politiei, în cadrul serviciului de investigare a fraudelor, este în curs de solutionare Dosarul nr. 3777/P/2014 privind S.C. MAFD SRL.
Se pretinde în mod nefondat ca, prin adresa nr.2573/25.11.2014 (care nu se afla la dosar) s-a procedat la notificarea la sediul social înregistrat la Oficiul National al Registrului Comertului ca fiind în …..
Scrisoarea recomandata s-a înapoiat la data de 05.12.2014 semnata de primire de catre “destinatar” (sustinere care nu este probata cu nici un document).
La data de 10.12.2014, administratorul TDD s-a prezentat la sediul lichidatorului judiciar pentru a preda arhiva financiar contabila a societatii debitoare, sens în care a fost încheiat Procesul verbal de primire documente nr.2688/10.12.2014, proces-verbal în care sunt inserate si dispozitiile privind anumite documente pentru intervalul pâna în anul 2013, documente care nu se regasesc identificate în Raportul întocmit de lichidator, desi acestea au fost depuse de catre administrator.
Din lipsa de interes a lichidatorului, fara a identifica documentele si platile facute în acest interval, spunând ca, dânsa “nu face contabilitate primara” raportul cu cauzele se limiteaza strict la datele culese de pe pagina de internet a Ministerului de Finante.
în continutul cererii, se prevede ca, indicatorul “active imobilizate” (bunuri mobile sau imobile), acestea sunt nule în toata perioada analizata.
In ceea ce priveste bunurile din patrimoniul societatii, Primaria Municipiului Tulcea, a comunicat faptul ca S.C. MAFD S.R.L. nu figureaza înregistrata în evidentele fiscale ale UAT Tulcea cu bunuri.
Primaria ….. a comunicat faptul ca S.C. MAFD S.R.L. nu figureaza înregistrata cu bunuri mobile si imobile în evidentele fiscale ale acesteia.
Conform art. 174 din Legea nr. 85/2014, în orice stadiu al procedurii prevazute de prezentul titlu, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si niciun creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va audia de urgenta creditorii într-o sedinta, iar în cazul refuzului exprimat de acestia de a avansa sumele necesare sau în cazul neprezentarii acestora, desi s-a îndeplinit procedura citarii prin BPI, va da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Tot în mod eronat se mai pretinde ca: “Reprezentantii legali ai debitoarei S.C. MAFD S.R.L.-TDN si TDD, care, prin atitudinea avuta, de a nu tine contabilitatea în conformitate cu legea dupa 31.12.2010, desi au desfasurat activitate cel putin pâna în luna februarie 2013 (potrivit declaratiei olografe a administratorului statutar- TDD), au urmarit ascunderea resurselor financiare obtinute, cu scopul de a se sustrase de la plata obligatiilor ce le reveneau din desfasurarea activitatii.””
Aceasta situatie nu poate fi retinuta în sarcina administratorilor, întrucât în Raport si în cererea lichidatorului se fac urmatoarele mentiuni : “La 31.12.2010 valoarea stocului de marfuri este de 99.380 lei. Potrivit urmatorului document de evidenta întocmit, respectiv balanta la 30.04.2011 valoarea stocului detinut este de 141.969,41 lei. Pâna la 31.12.2013 desi exista documente primare de intrare si iesire de marfuri acestea nu au fost contabilizate pâna la 31.12.2013 când a fost întocmita balanta contabila si bilantul contabil, care însa nu a fost depus la finante. Potrivit datelor din balanta si bilantul la 31.12.2013 valoarea stocului de marfa este nula. Deoarece iesire marfurilor în cursul anului 2013 s-a realizat fara ca în balanta contabila întocmita sa se realizeze venituri din vânzarea acestora ci numai cheltuieli cu marfurile în valoare de 93.469 lei s-a solicitat reprezentantului legal sa explice ce s-a întâmplat cu aceste marfuri. Administratorul statutar-TDD a declarat verbal si în scris ” stocul de marfuri s-a vândut si s-au achitat furnizorii. Ulterior lunii februarie 2013 nu s-a mai desfasurat activitate în spatiul aferent.”
Pentru angajarea raspunderii reprezentantilor legali ai S.C. MAFD SRL., trebuie îndeplinite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale: fapta ilicita, prejudiciul, legatura cauzata între fapta ilicita si prejudiciu, culpa, cu mentiunea ca, aceste conditii trebuie apreciate cu luarea în considerare dispozitiile cuprinse în Legea nr.85/2014.
In opinia lichidatorului, “Faptele ilicite care au produs acest prejudiciu sunt, asa cum s-a aratat, cele prevazute de art.169 alin.l lit.d din Legea 85/2014, ce se refera la persoanele care “au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea”.
Toate conditiile atragerii raspunderii civile delictuale, trebuiesc analizate în mod individual si nicidecum printr-o simpla afirmatie, facând trimitere la o dispozitie a legii.
Se pretinde astfel ca , fapta ilicita consta în : nedepunerea situatiilor financiare, fiind încalcate dispozitiile art.28, 35 din Legea contabilitatii nr.82/1991, precum si ale art.201 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, potrivit carora “Situatiile financiare vor fi întocmite dupa normele pentru societatea pe actiuni. Dupa aprobarea de catre adunarea generala a asociatilor, ele vor fi depuse de administratori la directiile generale ale finantelor publice competente, în termenele prevazute de lege. Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comertului. Acesta va face anuntul prevazut la art.185 alin.2”.
Nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere de a întocmi si publica situatiile financiare anuale, constituie, în temeiul art.4l pct.5 din Legea nr.82/1991, contraventie, fiind sanctionata cu amenda.
Un astfel de criteriu nu poate atrage raspunderea reprezentantilor societatii, legea prevazând o anumita sanctiune contraventionala si nicidecum materiala asa cum se pretinde de lichidator.
Starea de Insolventa reprezinta o situatie de fapt si nicidecum un prejudiciu asa cum se pretinde de lichidator.
Se mai pretinde ca, “Vinovatia administratorilor statutari al S.C. MAFD S.R.L. rezulta din eludarea prevederilor codului fiscal, codului de procedura fiscala, Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, referitoare la obligatiile si raspunderile administratorilor sociali”.
Este de notorietate ca, legea procedurii insolventei nu prevede conditia vinovatiei, aceasta rezulta din examinarea continutului faptelor ilicite enumerate în art.169, vorbind în mod exclusiv de culpa.
Faptul ca societatea a acumulat o serie de debite, ca lichidatorul, în concluziile formulate vorbeste de “crearea starii de insolventa în mod artificial nu echivaleaza cu aplicarea si sanctionarea în mod automat a administratorilor conform dispozitiilor art. 169 lit. d, toate aspectele trebuiesc dovedite în mod individual.
Pentru nevirarea la timp a sumelor datorate, s-au calculat dobânzi si penalitati, care au contribuit la intrarea societatii în incapacitate de plata, conditii în care aceasta este cauza care a condus la încetarea de plati.
Administratorii nu sunt în situatia îndeplinirii conditiilor pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, privind existenta unui raport de cauzalitate între faptele savârsite si prejudiciul suferit.
Astfel, în cauza, nu s-a facut dovada antrenarii raspunderii civile delictuale, nu a fost indicata in concret nicio actiune sau fapta care ar conduce la concluzia ca s-a dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati.
Derularea unei activitati economice este un aspect normal din timpul functionarii unei societati comerciale, in cadrul careia diversele raporturi contractuale sunt reglementate de contracte comerciale.
Imposibilitatea de a face fata platilor si acumularea de pierderi nu este, prin ea însasi, un act imputabil administratorilor, atâta timp cat aceasta se poate datora si unor cauze obiective, independente de vointa acestora.
Faptul ca a fost continuata activitatea, desi societatea avea capitaluri negative si datorii, nu poate conduce in mod automat la concluzia stare de insolventa se datoreaza în mod exclusiv administratorilor.
Prin reglementarile din art. 169 din Legea nr.85/2014, legiuitorul nu a înteles sa instituie o prezumtie legala de vinovatie si de raspundere, ci a prevazut doar posibilitatea atragerii acestei raspunderi, dar, dupa administrarea de dovezi care sa conduca la concluzia ca, prin faptele enumerate de lege, s-a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa.
Simplele sustineri, fiind doar prezumtii ale lichidatorului, in lipsa unor dovezi din care sa rezulte in concret fapta prin care s-a dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati, modalitatea in care s-a realizat aceasta fapta, perioada de timp, si nu in ultimul rând faptul ca aceasta fapta ar fi produs starea de insolventa, prin contabilitati fictive, disparitia unor documente sau evidenta contabila defectuoasa, nu poate fi retinuta ca fiind astfel dovedita, fapta ilicita savârsita de administratorii S.C. MAFD SRL..
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin Încheierea civila nr. 2077 din 14.11.2014 a Tribunalului Tulcea s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa în forma simplificata fata de S.C. MAFD S.R.L. fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolventa ISMN.
Potrivit art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat în legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât si legatura de cauzalitate între fapta si prejudiciu se prezuma. Prezumtia este relativa.
În ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune instanta o va respinge ca nefondata, termenul de prescriptie prevazut de art. 170 din Legea nr. 85/2014 nefiind împlinit. Faptul ca în anul 2010 s-a dispus dizolvarea S.C. MAFD S.R.L. nu face ca de la aceasta epoca sa curga termenul de prescriptie, societatea functionând în continuare astfel cum rezulta inclusiv din declaratia olografa a pârâtului TDD (f. 10 ds). De altfel, în cererea de chemare în judecata lichidatorul judiciar face referire la fapte petrecute începând cu luna aprilie 2011.
Conform raportului cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa a S.C. MAFD S.R.L. întocmit de lichidatorul judiciar, evidenta contabila a debitoarei a fost condusa în mod haotic fiind contabilizate în mod sporadic documentele primare – mai multe nefiind contabilizate dupa 31.12.2010, iar insolventa este una creata artificial, resursele financiare obtinute din activitatea societatii nefiind contabilizate intentionat în mod corect, cu scopul de a ascunde faptul ca, resursele financiare obtinute nu au fost utilizate pentru plata obligatiilor societatii.
În acelasi raport s-a apreciat ca se impune formularea actiunii prevazuta de art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 împotriva reprezentantilor legali ai debitoarei S.C. MAFD S.R.L. – TDN si TDD care prin activitatea avuta, de a nu tine contabilitatea în conformitate cu legea dupa 31.12.2010, desi au desfasurat activitate cel putin pâna în luna februarie 2013 – potrivit declaratiei olografe a administratorului statutar TDD – au urmarit ascunderea resurselor financiare obtinute, cu scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor ce le reveneau din desfasurarea activitatii.
În aceste coordonate apararile pârâtilor potrivit carora societatea a fost dizolvata în anul 2010, iar procedura de insolventa a fost deschisa la cererea debitoarei nu pot fi primite de maniera în care au fost facute, neavând relevanta, cererea reclamantei fiind întemeiata pe dispozitiile art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014 – respectiv tinerea contabilitatii fictive, disparitia unor documente sau netinerea contabilitatii în conformitate cu legea.
Nici apararea pârâtilor potrivit carei în speta nu sunt îndeplinite în mod cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale nu este întemeiata.
În speta prejudicial este reprezentat de starea de insolventa a debitoarei si mai exact de incapacitatea de plata a creantelor în valoare de 59277 lei iar faptele ilicite sunt prevazute de dispozitiile art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014, mai sus amintite. În ceea ce priveste vinovatia pârâtilor se cuvin a fi observate dispozitiile art. 10 din Legea nr. 82/1991 potrivit carora raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, pârâtii având obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea în partida dubla si sa întocmeasca situatiile financiare anuale, sa efectueze inventarierea patrimoniului cel putin o data pe an, sa întocmeasca registrele de contabilitate obligatorii.
Or, din declaratia olografa a pârâtului TDD (f. 10 ds) rezulta ca din luna aprilie 2011 evidenta contabila nu a mai fost tinuta iar în luna februarie 2013 stocul de marfa a fost vândut fiind achitati furnizorii.
În raport de toate aceste considerente urmeaza ca instanta sa admitacererea si sa oblige pârâtii la plata sumei de 59277 lei reprezentând c/val pasivului S.C. MAFD S.R.L., catre aceasta.
1
