Închidere procedură conform art. 131 din Legea insolvenţei fără a fi promovată acţiune în răspunderea administratorului debitorului. Rolul activ al judecătorului sindic .
Se reţine că lichidatorul nu a promovat acţiune în temeiul art. 138 alin.1 din Legea insolvenţei, că nu s-a promovat cerere în condiţiile reglementate de art. 138 alin.3 din legea insolvenţei de subiectele de drept anume desemnate, iar rolul activ al judecătorului nu permite acestuia să pună în discuţia părţilor posibilitatea introducerii acţiunilor privind angajarea răspunderii persoanelor prevăzute de art. 138 din legea insolvenţei deoarece acest principiu se manifestă exclusiv în ceea ce priveşte obiectul pricinii cu care magistratul a fost investit iar nu şi în privinţa altor acţiuni ce pot fi promovate de subiectele de drept anume stabilite de lege.
Sentinţa nr. 854/F/10.05.2012 pronunţată în dosarul nr. 1878/1259/2011
Prin încheierea din data de 24.11.2011, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în forma simplificată, a debitoarei SC S SRL, a fost desemnat lichidator judiciar provizoriu X cu atribuţiile prevăzute de art.25 din lege, s-a dispus asupra celorlalte măsuri prevăzute de lege.
În exercitarea atribuţiilor, lichidatorul judiciar , a întocmit tabelul cuprinzând obligaţiile debitorului şi a depus la dosar raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului , în condiţiile art. 59 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit raportului debitorul nu a prezentat documente prevăzute de art. 28 din Legea insolvenţei pe baza cărora să se aprecieze asupra vinovăţiei prevăzute de art. 138 alin.1 din Legea insolvenţei.
La data de 09.05.2012 lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura de insolvenţă împotriva debitorului S.C. S. S.R.L., a formulat cerere de închidere a procedurii întemeiată pe prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006 modificată .
S-a precizat că în şedinţa Adunării creditorilor din data de 02.03.2011 , ordinea de zi a cuprins şi propunerea de închidere a procedurii insolvenţei debitorului întrucât nu au fost depistate bunuri şi nici nu au fost evidenţiate elemente de vinovăţie prevăzute de art. 138 alin.1 din lege , precum şi avansarea de sume în vederea continuării procedurii.
La data de 20.04.2012 , creditorul AB a formulat contestaţie la raportul prev. de art. 59 din Legea insolvenţei, întemeiată pe dispoziţiile art. 21 din lege, precizând că se impune promovarea acţiunii în răspundere, nedepunerea bilanţurilor începând cu anul 2004 crează prezumţia săvârşirii faptei prev. de art. 138 lit.d din lege .
În legătură cu contestaţia AVAS Bucureşti , se reţine că raportul prev de art. 59 din lege a fost depus la dosar la data de 04.01.2011 , şi a făcut obiectul ordinii de zi al şedinţei din data de 02.03.2011, astfel cum rezultă din procesul verbal al Adunării creditorilor depus ladosar.
Creditorul A B a precizat prin adresa nr. 1846/23.02.2012 că nu aprobă raportul prevăzut de art. 59 din legea insolvenţei , propune lichidatorului judiciar promovarea acţiunii reglementată de art. 138 alin.1 din lege iar cu privire la avansarea de sume necesare continuării procedurii, a precizat că nu înţelege să avanseze astfel de sume, urmând a se face aplicarea prevederilor art.4 din Legea insolvenţei în situaţia lipsei bunurilor în patrimoniul debitorului.
Art. 21 alin.2 cu raportare la art. 24 alin.1 din legea insolvenţei reglementează modalitatea de contestare a măsurilor luate de administratorul/lichidatorul judiciar, iar la alin.3 se stabileşte că termenul de înregistrare a contestaţiei este de „ 3 zile de la data depunerii raportului prevăzut la aliniatul 1”
Având în vedere data depunerii raportului prev. de art. 59 din legea insolvenţei – 04.01.2011 şi data înregistrării contestaţiei formulată împotriva măsurii de nepromovare a acţiunii în răspundere, întemeiată pe dispoziţiile art. 138 din lege – 20.04.2012 , judecătorul sindic apreciază contestaţia ca fiind tardivă.
Examinând cererea în raport de actele procedurale întocmite de lichidator în cauză şi de prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006 modificată judecătorul-sindic o constată fondată.
Prin încheierea din data de 24.11.2011 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de faliment împotriva debitorului. SC S SRL .
Conform tabelului definitiv al creanţelor,masa pasivă a debitorului a fost compusă din creanţa bugetară în sumă de 226.874,04 lei.
Lichidatorul a constatat că debitoarea nu deţine bunuri care să acopere cel puţin cheltuielile de procedură, că nu au fost evidenţiate elemente de vinovăţie prevăzute de art. 138 alin.1 din lege.
Propunerea de închidere a procedurii şi cererea de avansare a sumelor necesare continuării procedurii, a fost pusă în discuţia creditorilor în şedinţa din data de 02.03.2011, în cuprinsul adresei menţionându-se că AB nu avansează sume necesare continuării procedurii, urmând a se face aplicarea prevederilor art.4 din Legea insolvenţei în situaţia lipsei bunurilor în patrimoniul debitorului.
Ceilalţi creditori nu au prezentat un punct de vedere cu privire la ordinea de zi şi nu s-au prezentat la data convocării .
În drept, instanţa reţine că potrivit prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 modificată, în orice stadiu al procedurii, dacă în averea debitorului nu există bunuri sau acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative şi nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentinţă prin care va închide procedura şi va radia societatea debitoare din registrul în care a fost înscrisă.
În cauză s-a făcut dovada lipsei bunurilor din averea debitorului , că nu există sume necesare pentru acoperirea cheltuielilor de procedură, iar creditorii înscrişi în tabel nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea procedurii , astfel că se va admite cererea lichidatorului privind închiderea procedurii de insolvenţă şi radierea debitorului din registrul comerţului, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006
Alin.1 al art.4 din Legea nr.85/2006 prevede regula conform căreia toate cheltuielile aferente procedurii se suportă din averea debitorului ,iar alin.4 reglementează excepţia referitoare la utilizarea fondului de lichidare în lipsa disponibilităţilor în contul debitorului. Această excepţie nu îşi găseşte însă aplicarea decât în situaţia în care se justifică desfăşurarea în continuare a procedurii în scopul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006 de acoperire a pasivului. Întrucât în cauză nu se justifică folosirea fondului de lichidare pentru continuarea procedurii , doar creditorii pot să-şi asume riscul avansării de noi sume şi, implicit al creşterii pasivului.
Lichidatorul nu a promovat acţiune în temeiul art. 138 alin.1 din Legea insolvenţei, că nu s-a promovat cerere în condiţiile reglementate de art. 138 alin.3 din legea insolvenţei de subiectele de drept anume desemnate, iar rolul activ al judecătorului nu permite acestuia să pună în discuţia părţilor posibilitatea introducerii acţiunilor privind angajarea răspunderii persoanelor prevăzute de art. 138 din legea insolvenţei deoarece acest principiu se manifestă exclusiv în ceea ce priveşte obiectul pricinii cu care magistratul a fost investit iar nu şi în privinţa altor acţiuni ce pot fi promovate de subiectele de drept anume stabilite de lege.
S-a dispus închiderea procedurii, descărcarea de orice îndatorire sau responsabilitate faţă de debitor şi averea sa, faţă de procedură, creditori şi asociat, a lichidatorului judiciar, a fost notificată sentinţa conforem art. 135 din legea insolvenţei..
