Neextinderea analizei asupra motivelor vizând viabilitatea și fezabilitatea planului de reorganizare. Aparența dreptului și urgența din perspectiva efectelor concrete ale executării imediate a hotărârii.
-Codul de procedură civilă, art. 403 alin. 4, art. 300 alin. 2, 3
– Legea nr. 85/2006, art. 8 alin. 4, 5 lit. c
Motivele referitoare la viabilitatea şi fezabilitatea planului de reorganizare – cu referire la sursele de venituri şi programul de plăţi, prin raportare la etapele ce compun cei 3 ani de reorganizare, conform Planului de reorganizare judiciară, votat de creditori şi confirmat de judecătorul sindic, la structura veniturilor şi cheltuielilor debitoarei, la încasările din vânzări ale activelor şi mijloacelor fixe, la cash-flow, precum şi la rapoartele întocmite de administratorul judiciar, aferente trimestrului I şi II din primul an de reorganizare, nu pot fi analizate – în cadrul procesual specific acestei cauze – din perspectiva existenței sau inexistenței motivelor care să poată fundamenta soluţia intrării debitoarei în procedura falimentului, ci pot fi luate în considerare doar la nivelul aparenței dreptului.
În privința urgenței și prevenirii unei pagube iminente, nu pot fi ignorate – faţă de specificul procedurii falimentului – efectele pe care hotărârea le produce, până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa de recurs, putându-se lua măsuri cu efecte greu (sau imposibil) de înlăturat în situaţia modificării/casării hotărârii primei instanțe (în condițiile în care oprirea liniei de producţie, urmată de eventuala repunere în funcţiune, presupun „costuri suplimentare uriaşe”, iar primele efecte importante, defavorabile debitoarei, ale hotărârii de intrare în faliment, au fost sistarea executării contractului de furnizare a gazului metan, cu solicitarea plății în avans a preţului gazului metan sau a unei scrisori de garanţie bancară, precum și sistarea raporturilor comerciale dintre debitoare şi principalul partener comercial, care va hotărî cu privire la păstrarea sau denunţarea contractelor în derulare, în funcţie de soluţia care se va da cererilor de suspendare a provizorie a executării hotărârii).
Referitor la aparența dreptului nu poate fi trecută cu vederea poziția principalului creditor, președinte al comitetului creditorilor (A.A.A.S.), vizând constituirea, la nivelul Guvernului României, a unei comisii interministeriale pentru analizarea situaţiei cu privire la trei societăţi aflate în procedura insolvenţei, printre care şi debitoarea, comisia agreând soluţiile de dare în plată, pentru acoperirea pasivului (dar numai pentru perioada reorganizării judiciare), urmărindu-se salvarea societăţii debitoare şi reintroducerea acesteia în circuitul economic, cu menţinerea forţei calificate de muncă, susținându-se că debitoarea este singura unitate de producţie din ţară care poate asigura infrastructura pentru programul relansării industriei miniere şi pentru susţinerea sectorului energetic.
Prin cererea înregistrată la 11 iulie 2014 (dosar nr. 270/43/2014 al Curţii de Apel Târgu-Mureş), SC F. SA, prin administratorul special G. C., a solicitat, în temeiul dispoziției art. 403 alin. 4, art. 300 alin. 2, 3 Cod proc. civ., să se dispună suspendarea provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, în dosarul nr. 2291/99/2007, până la soluționarea, de către instanța de recurs, a cererii de suspendare a executării acestei Sentințe, conținute în cererea de recurs formulată de SC F. SA, prin administratorul special G. C..
În esenţă, recurenta a susţinut următoarele motive: Sentinţa nr. 1106/8 iulie 2014 are caracter executoriu, iar începerea operaţiunilor specifice procedurii falimentului ar anula orice şansă a debitoarei de a-şi reorganiza activitatea potrivit „Planului de reorganizare judiciară – 2013”, votat de creditori şi confirmat de judecătorul sindic prin Sentinţa nr. 977/12 iulie 2013, hotărâre irevocabilă; prin votul exprimat în şedinţa adunării generale din 25 iunie 2013, creditorii şi-au asumat alternativa reorganizării activităţii debitoarei SC F. SA, evitând intrarea acesteia în faliment, cu atât mai mult cu cât, astfel cum s-a reţinut în Sentinţa nr. 977/2013 a Tribunalului Specializat Mureş, planul propune acoperirea în procentaj de 100% a creanţelor, inclusiv a celor născute în perioada de observaţie, precum şi a cheltuielilor de procedură, răspunzând cerinţelor art. 95 din Legea nr. 85/2006, indicând perspectivele de redresare a debitoarei şi conţinând programul de plată a creanţelor, planul constituind o combinaţie între variantele de reorganizare prevăzute de art. 94 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 (restructurarea şi continuarea activităţii debitoarei cu lichidarea unor bunuri din averea acesteia); planul este viabil şi realizabil, fiind susţinut de salariaţii activi ai debitoarei, având în vedere şi menţinerea locurilor de muncă existente, precum şi creşterea prognozată a acestora, în strânsă legătură cu veniturile societăţii; pe baza planului au fost întreprinse, în mod etapizat, acţiuni specifice (restrângerea suprafeţelor şi capacităţilor de producţie menţinute în funcţiune, dimensionarea, numerică şi ocupaţională, a forţei de muncă, demararea procedurilor de dare în plată, reabilitarea, în regim de urgenţă, a principalelor utilaje, instalaţii, echipamente tehnologice din fluxul funcţional, finanţarea integrală a cheltuielilor de exploatare, introducerea în procesul de fabricaţie a deşeurilor metalice rezultate din casarea unor mijloace fixe şi obiecte de inventar, plata obligaţiilor bugetare curente); planul a prevăzut desfăşurarea activităţii curente cu pierderi, în primii doi ani de activitate, urmând ca redresarea acesteia să aibă loc în al treilea an când debitoarea va trebui să înregistreze un profit minim; rezultatele prognozate, respectiv pierderile planificate, nu aduc atingere programului de plăţi şi nu influenţează negativ plata creanţelor, acestea fiind achitate din activitatea de valorificare a activelor nefuncţionale – creanţele din perioada de observaţie achitându-se în al treilea an de reorganizare; Sentinţa nr. 1106/8 iulie 2014 nu a avut în vedere rezultatele economice planificate prin planul de reorganizare, prima instanţă neţinând seama de faptul că, votând planul, atât debitoarea, cât şi creditorii şi-au asumat derularea activităţii cu pierderi, în primii doi ani, redresarea intervenind în al treilea an de reorganizare; la data pronunţării Sentinţei nr. 1106/2014, SC F. SA se afla în primul an de reorganizare, aşa încât măsura intrării în faliment apare ca prematură şi nefundamentată, evaluarea situaţiei economice a societăţii neputând fi una pertinentă, reală, complexă, prin raportare la prevederile planului de reorganizare judiciară; argumentele aduse de cei doi creditori care au solicitat intrarea în faliment se bazează pe simple aprecieri subiective şi pe o aglomerare de date economice nestructurate, necoroborate cu situaţiile financiar-contabile ale debitoarei şi neinterpretate prin prisma prevederilor planului; situaţiile financiar-contabile trimestriale ale debitoarei au fost aprobate de comitetul creditorilor, niciuna din hotărârile acestuia nefiind contestate; luarea măsurilor specifice falimentului (publicitatea, notificarea băncilor, blocarea conturilor bancare, predarea gestiunii, efectuarea inventarului) au efecte iremediabile până la momentul judecării recursului, iar în situaţia admiterii acestuia, efectele nu mai pot fi înlăturate; doar măsura suspendării executării hotărârii prin care s-a dispus intrarea debitoarei în faliment (până la judecarea petitului de suspendare cuprins în cererea de recurs) poate preîntâmpina prejudicii iremediabile asupra activităţii SC F. SA şi asupra intereselor creditorilor, urgenţa bazându-se pe riscul încetării totale a activităţii, care ameninţă debitoarea, în situaţia punerii în executare a sentinţei de intrare în faliment; prejudiciul se răsfrânge nu numai asupra debitoarei, ci şi asupra creditorilor, prin diminuarea substanţială a șanselor de recuperare a creanţelor, în situaţia parcurgerii procedurii falimentului; oprirea activităţii SC F. SA conduce la anularea tuturor demersurilor vizând vânzarea platformei industriale, ca activ funcţional, în scopul atingerii unui grad cât mai mare de acoperire a pasivului; publicitatea măsurii de intrare în faliment duce la anularea oricăror şanse de încheiere a contractelor, cu efectul imposibilităţii menţinerii unei activităţi curente menite să maximizeze averea debitoarei; blocarea activităţii presupune şi scoaterea din uz, pe o perioadă nedefinită de timp, a utilajelor şi maşinilor, accelerând gradul acestora de uzură tehnică şi reducând semnificativ şansele de valorificare a bunurilor la o valoare convenabilă pentru executarea planului de reorganizare judiciară; una dintre cele mai importante consecinţe ale declanşării falimentului o constituie disponibilizarea masivă a celor aproximativ 700 de salariaţi, cu efectul creşterii ratei şomajului, în zonă, impactul social major neputând fi neglijat, cu atât mai mult cu cât este vorba de afectarea a sute de familii, ca urmare a măsurii concedierii colective; potrivit planului de reorganizare, partea viabilă a societăţii, respectiv fluxul funcţional în valoare de 526.187.872 lei îşi continuă activitatea asigurând locuri de muncă pentru salariaţii actuali şi generând 630 de noi locuri de muncă, pe când, în cazul falimentului, valoarea de vânzare a întregului patrimoniu al SC F. SA – stabilită la 846.096.200 lei, potrivit Raportului de evaluare – este estimată la numai 423.048.100 lei, adică jumătate din valoarea evaluată; menţinerea în activitate a debitoarei contribuie la dezvoltarea economiei naţionale, asigurând utilaje şi piese de schimb pentru o gamă largă de ramuri industriale (minerit, metalurgie, industrie navală, energetică, petrochimie, construcţii de maşini, irigaţii, ciment, etc.); recurenta a invocat, în susţinerea cererii, Încheierea nr. 60/CC/28 iunie 2012 a Curţii de Apel Târgu-Mureş (pronunţată în dos. nr. 2291/99/2007), prin care s-au admis cererile de suspendare provizorie a executării Sentinţei nr. 883/22 iunie 2012 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, privind intrarea SC F. SA în faliment; cererile creditorilor SC S. C. SRL şi SC S. F. SRL, având ca obiect intrarea debitoarei în faliment, admise prin Sentinţa nr. 1106/8 iulie 2014, au fost înregistrate la finalul primului an de reorganizare (din cei 3 ani previzionaţi în planul de reorganizare judiciară), SC S. C. SRL fiind înscrisă în tabelul definitiv de creanţe la categoria creanţelor garantate – această categorie aprobând planul cu un procentaj de 97,87% -, iar SC S. F. SRL a susţinut că SC F. SA nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile de plată în condiţiile stipulate prin plan şi că desfăşurarea activităţii debitoarei ar aduce pierderi averii sale; cei doi creditori nu au ţinut seama de faptul că potrivit Programului de plată a creanţelor (Anexa 24 la Planul de reorganizare judiciară), plata creanţelor garantate urmează a se face începând cu trim. IV al anului 2 din perioada reorganizării, în baza Programului de plată preconizându-se achitarea integrală a creanţelor garantate, în trim. II al anului 3 din perioada reorganizării; SC S. C. SRL a făcut, în cererea de intrare a debitoarei în faliment, o analiză a indicatorilor economico-financiari prezentaţi în Rapoartele trimestriale de activitate nr. 270/3 februarie 2014 şi nr. 2076/4 noiembrie 2013, întocmite de administratorii judiciar ai SC F. SA, aprobate de Comitetul creditorilor prin hotărârile publicate în B.P.I. nr. 3252/17 februarie 2014 şi nr. 18630/8 noiembrie 2013, necontestate în condiţiile art. 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006; potrivit Anexei nr. 18 la Planul de reorganizare judiciară, pierderea preconizată pentru primul an (activitate de exploatare din producţie) este de 16.919.320 lei, afirmaţia creditoarei SC S. C. SRL, referitoare la o pierdere cu 50% mai mare decât cea estimată, în primele două trimestre (adică 9.601.921 lei) fiind total eronată, prin raportare la înscrisurile dosarului; în ambele trimestre de reorganizare judiciară, SC F. SA s-a încadrat în nivelurile programate de cheltuieli, pentru capitolele prevăzute în planul de reorganizare, dar, au intervenit şi evenimente neprevăzute care nu au fost luate în considerare la stabilirea indicatorilor din plan (legate de condiţionarea furnizării utilităţilor de plata datoriilor restante, calculul unui volum semnificativ al penalităţilor pentru datoriile neachitate, din perioada de observaţie), aceste situaţii urmând să facă obiectul unor modificări ale Planului de reorganizare judiciară, conform disp. art. 101 alin. 5 din Legea nr. 85/2006; SC S. F. SRL nu avea calitate procesuală activă de a solicita intrarea debitoarei în faliment, faţă de definiţiile date „creditorului” prin art. 3, pct. 7, 8, art. 105 alin. 1, art. 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, întrucât nu se găseşte în Tabelul definitiv rectificat al creanţelor nr. 294/3 aprilie 2013, publicat în B.P.I. nr. 6009/4 aprilie 2013, creanţa SC S. F. SRL făcând parte din categoria celor născute în perioada de observaţie, această creanţă curentă urmând a fi achitată potrivit disp. art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, în baza documentelor justificative din care rezultă (potrivit cărora creanţa este în sumă de 610.191,04 lei, pentru facturi de prestări servicii pază emise în perioada august 2011 – februarie 2012); în Anexa nr. 23 din Plan s-a prevăzut plata creanţelor născute în perioada de observaţie, în trim. II, III, IV al anului 3 din perioada de reorganizare, aşa încât orice cerere care are ca scop valorificarea imediată a acestor creanţe este prematură.
Prin cererea înregistrată la 11 iulie 2014 (dosar nr.271/43/2014 al Curţii de Apel Târgu-Mureş), SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, prin A. F:, în calitate de preşedinte, au solicitat, în temeiul dispoziției art. 403 alin. 4, art. 300 alin. 2, 3 Cod proc. civ., să se dispună suspendarea provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, în dosarul nr. 2291/99/2007, până la soluționarea, de către instanța de recurs, a cererii de suspendare a executării acestei Sentințe conținute în cererea de recurs formulată de SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, prin A. F:, în calitate de preşedinte.
Recurenţii au susţinut motive identice cu cele expuse în cererea formulată de debitoarea SC F. SA, prin administratorul special G. C..
Prin cererea înregistrată la 15 iulie 2014 (dosar nr.277/43/2014 al Curţii de Apel Târgu-Mureş), SC F. SA, prin consorţiul format din E. L. SPRL – prin asociatul coordonator E. P. – şi I. I. SPRL – prin asociatul coordonator av.dr. E. B. –, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC F. SA, în temeiul dispoziției art. 403 alin. 4, art. 300 alin. 2, 3 Cod proc. civ., a solicitat să se dispună suspendarea provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, în dosarul nr. 2291/99/2007, până la soluționarea, de către instanța de recurs, a cererii de suspendare a executării acestei Sentințe conținute în cererea de recurs formulată de SC F. SA, prin administratorul judiciar menţionat.
În esenţă, recurenta a susţinut următoarele motive: prin Sentinţa nr. 977/12 iulie 2013 – rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 9014/19 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş -, judecătorul sindic a confirmat Planul de reorganizare judiciară dispunând, printre altele, ca activitatea debitoarei să fie condusă de administratorii judiciari, cu obligaţia acestora de a înregistra la grefa instanţei rapoarte trimestriale cu privire la situaţia financiară a debitoarei, la lista încasărilor şi plăţilor, la situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, însoţite de aprobarea/avizarea din partea Comitetului creditorilor; Sentinţa nr. 1106/8 iulie 2014 este nelegală, debitoarea exercitându-şi dreptul de recurs, prin cerere solicitând, în temeiul disp. art. 8 alin. 5 lit. c din Legea nr. 85/2006, şi suspendarea executării hotărârii atacate până la soluţionarea recursului; cu toate acestea, până la soluţionarea petitului de suspendare din cadrul recursului, debitoarea se află într-o situaţie dificilă întrucât Sentinţa nr. 1106/2014 este executorie, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, debitoarea şi creditorii fiind nevoiţi să suporte efectele dispoziţiei de intrare în faliment, stipulate de art. 107 din Legea nr. 85/2006; astfel, conform art. 107 alin. 2, judecătorul sindic a dispus, odată cu intrarea în faliment, dizolvarea SC F. SA, măsură care înseamnă încetarea activităţii normale, fiind o primă fază către dispariţia societăţii din viaţa economică; în baza disp. art. 113 din Legea nr. 85/2006, se va proceda la sigilarea şi inventarierea bunurilor SC F. SA, cu posibilitatea vânzării acestora de urgenţă, pentru obţinerea lichidităţilor; conform art. 116 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar are libertatea alegerii metodei de vânzare (în bloc sau individuală), cu aprobarea adunării creditorilor; parcurgerea acestor etape este obligatorie pentru debitoare, odată cu intrarea în faliment, legea neoferind posibilitatea de redresare a debitorului, momentul final fiind reprezentat de pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii, prin care judecătorul sindic va dispune radierea debitoarei din Registrul Comerţului (art. 131 din Legea nr. 85/2006), măsură care semnifică „moartea personalităţii juridice” a debitoarei şi dispariţia acesteia din viaţa economică; SC F. SA este un operator economic de anvergură la nivel naţional, producând utilaj tehnologic greu şi utilaje complexe pentru o gamă variată de domenii (industria minieră, industria siderurgică, industria cimentului, industria metalurgică, industria termoenergetică, industria hidroenergetică, construcţii navale, etc.), dispunând de aproximativ 700 de angajaţi, pentru realizarea activităţii; dispariţia SC F. SA din circuitul economic naţional ar crea un impact negativ pentru ramurile industriale care beneficiază de utilajele produse de debitoare, având, totodată, impact social negativ, cei 700 de angajaţi pierzându-şi locurile de muncă într-o perioadă în care se mai resimt efectele crizei economice; parcurgerea măsurilor cuprinse în dispozitivul Sentinţei nr. 1106/2014 ar reprezenta o piedică importantă şi esenţială în reuşita planului de reorganizare confirmat prin Sentinţa nr. 977/2013, cu atât mai mult în situaţia în care recursul debitoarei, declarat împotriva Sentinţei nr. 1106/2014 va fi admis; pe de altă parte, suspendarea executării hotărârii şi derularea în continuare a Planului de reorganizare judiciară, până la soluţionarea petitului de suspendare cuprins în cererea de recurs, nu ar prejudicia creditorii în niciun fel, debitoarea obţinând venituri din desfăşurarea activităţii sale; condiţiile prevăzute de art. 403 alin. 4 Cod proc. civ. sunt îndeplinite, în speţă, SC F. SA formulând recurs împotriva Sentinţei nr. 1106/2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, solicitând şi suspendarea executării hotărârii, până la soluţionarea recursului, măsura suspendării provizorii fiind justificată de argumentele redate, precum şi de faptul că Sentinţa nr. 1106/2014 este executorie şi, odată intrată în procedura falimentului, debitoarei nu i se mai oferă posibilitatea de a-şi redresa activitatea, singurul punct final al acestei proceduri fiind dispariţia SC F. SA din viaţa economică; cauţiunea în sumă de 500 lei a fost consemnată la C. B. – Sucursala Târgu-Mureş.
Prin cererea înregistrată la 16 iulie 2014 (dosar nr.283/43/2014 al Curţii de Apel Târgu-Mureş), AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.), a solicitat, în temeiul dispoziției art. art. 300 alin. 2, 3 Cod proc. civ., art. 8 alin. 4, 5 lit. c din Legea nr. 85/2006, să se dispună suspendarea executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, în dosarul nr. 2291/99/2007, până la soluționarea cererii de recurs formulate de A.A.A.S.
În esenţă, recurenta a susţinut următoarele motive: suspendarea executării Sentinţei nr. 1106/2014 este justificată şi se impune față de efectele ireversibile pe care le produce dispoziţia de intrare a debitoarei în faliment, în cazul în care instanţa de control judiciar ar admite recursul – cu consecinţa respingerii cererilor formulate de creditoarele SC S. C. SRL şi SC S. F. SRL – sau ar casa hotărârea recurată, dispunând trimiterea cauzei, spre rejudecare, primei instanţe, precum și faţă de faptul că, în timpul care s-ar scurge între data pronunţării hotărârii atacate şi data soluţionării recursului, lichidatorii judiciari ar avea obligaţia de a lua măsurile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 sau dispuse de judecătorul sindic, printre acestea regăsindu-se şi măsuri privind denunţarea unor contracte încheiate de debitoare, încetarea activităţii acesteia, vânzarea bunurilor, adică acte ireversibile care ar duce la neplata datoriilor curente, la disponibilizarea angajaţilor, la valorificarea bunurilor debitoarei la un preţ mult inferior celui care s-ar obţine în procedura de reorganizare judiciară; deci, punerea în aplicare a dispoziţiei de intrare în faliment ar produce grave prejudicii creditorilor, inclusiv A.A.A.S., compromiţând, în mod irevocabil, şansele de redresare a SC F. SA, cuprinse în Planul de reorganizare judiciară, confirmat prin Sentinţa nr. 977/2013 a Tribunalului Specializat Mureş – planul prevăzând desfăşurarea activităţii curente cu pierderi, în primii doi ani de activitate, urmând ca, din al treilea an, debitoarea să înregistreze un nivel minim de profit; rezultatele prognozate în plan, respectiv pierderile planificate, nu aduc atingere programului de plăţi, nu influenţează negativ plata creanţelor, întrucât cele înscrise în Tabelul definitiv rectificat sunt achitate din activitatea de valorificare a activelor nefuncţionale, iar cele din perioada de observaţie se achită începând cu anul 3 din perioada de reorganizare; prima instanţă nu a avut în vedere rezultatele planificate prin Planul de reorganizare judiciară, atunci când a pronunţat hotărârea de intrarea a debitoarei în faliment, neţinând cont de faptul că atât debitoarea, cât şi creditorii care au votat planul şi-au asumat desfășurarea activităţii SC F. SA cu pierderi, în primii doi ani din perioada de reorganizare; interesele creditorilor nu sunt lezate prin suspendarea temporară a executării hotărârii de intrare în faliment, aceştia urmând să-şi recupereze integral creanţele, însă, dacă s-ar trece la etapa efectivă a falimentului, prin valorificarea bunurilor debitoarei, în condiţii de vânzare forţată, creanţele vor rămâne neacoperite, în parte; odată ce lichidatorii judiciari îşi preiau atribuţiile în temeiul Sentinţei nr. 1106/2014, hotărâre executorie, procedura insolvenţei SC F. SA pătrunde pe un culoar cu sens unic, legiuitor nereglementând posibilitatea unui debitor de a reveni în procedura de reorganizare judiciară, din procedura falimentului, cu consecinţa salvării sale de la măsura finală a radierii din Registrul Comerţului.
În şedinţa Camerei de consiliu din 18 iulie 2014, reprezentantul creditoarei-recurente A.A.A.S. a precizat că temeiul juridic al cererii îl reprezintă disp. art. 403 Cod proc. civ., invocând, totodată, şi normele speciale cuprinse în Legea nr. 85/2006. De asemenea, a menţionat că în cererea de recurs a solicitat şi suspendarea executării hotărârii atacate, până la soluţionarea căii de atac, precizând, în mod clar, că în dosarul nr. 283/43/2014 a formulat cerere de suspendare provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014, pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş, în temeiul disp. art. 403 alin. 4 Cod proc. civ., dat fiind faptul că suspendarea propriu-zisă a executării acestei hotărâri, până la soluţionarea recursului, a fost cuprinsă ca petit în cererea de recurs.
În şedinţa Camerei de consiliu din 18 iulie 2014, instanţa a pus, din oficiu, în discuţia părţilor conexarea celor patru dosare (nr. 270/43/2014, nr. 271/43/2014, nr. 2377/43/2014 şi nr. 283/43/2014), în temeiul art. 164 alin. 2 Cod proc. civ., aplicabil prin efectul disp. art. 149 din Legea nr. 85/2006. După ce părţile şi-au expus punctul de vedere cu privire la chestiunea procedurală invocată din oficiu, fiind de acord cu conexarea celor patru dosare menţionate, Curtea, având în vedere faptul că toate cererile vizează suspendarea provizorie a executării aceleiaşi hotărâri judecătoreşti, respectiv Sentinţa nr. 1106/8 iulie 2014 a Tribunalului Specializat Mureş, a făcut aplicarea art. 164 alin. 2 Cod proc. civ., dispunând conexarea dosarelor nr. 271/43/2014, nr. 277/43/2014 şi nr. 283/43/2014 la dosarul nr. 270/43/2014 (acesta fiind primul dosar înregistrat la Curtea de Apel Târgu-Mureş, din cele patru având ca obiect suspendarea provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/2014).
Deşi instanţa a pus în discuţia părţilor, după pronunţarea dispoziţiei de conexare a dosarelor, amânarea cauzei, reprezentanţii tuturor părţilor prezente au susţinut că nu sunt de acord cu o astfel de măsură, faţă de urgenţa cu care trebuie soluţionate cererile de suspendare provizorie a executării hotărârii prin care s-a dispus intrarea debitoarei în faliment. În temeiul disp. art. 129 alin. 4 Cod proc. civ. (aplicabil prin efectul disp. art. 149 din Legea nr. 85/2006), Curtea a solicitat lămuriri concrete în legătură cu chestiunea urgenţei soluţionării cererilor, acestea fiind date de către administratorul special al debitoarei SC F. SA (care îndeplineşte şi calitatea de director general), şi confirmate în mod expres de reprezentanţii tuturor celorlalte părţi prezente.
Prin urmare, ţinând seama de împrejurările concrete relevate, confirmate de părţi, referitoare la urgenţa soluţionării cauzei – consemnate în prima parte a acestei hotărâri -, instanţa nu a dispus amânarea, concluzia instanţei fiind bazată şi pe specificul procedurii necontencioase în care ne aflăm, abilitarea preşedintelui instanţei (şi, potrivit Ordinului de Serviciu nr. 22/3 aprilie 2013, abilitarea preşedintelui Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Târgu-Mureş) de a soluţiona cererile fiind întemeiate şi pe disp. art. 339 alin. 1 Cod proc. civ.
În condiţiile procedurale relevate, Curtea nu a dat eficienţă juridică cererilor de amânare depuse de SC S. F. SRL (la data de 17 iulie 2014, în dosarul nr. 270/43/2014, transmisă prin e-mail – f. 92 -, în dosarul nr. 271/43/2014 – f. 87 –, în dosarul nr. 277/43/2014 – f. 26 – şi în dosarul nr. 283/43/2014 – f. 6), cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 403 alin. 4 teza I Cod proc. civ., cererea de suspendare provizorie a executării se soluţionează fără citarea părţilor, situaţie în care reprezentantul SC S. F. SRL (mandatarul avocat) avea posibilitatea să studieze actele depuse în dosar şi să se prezinte în faţa instanţei pentru a-şi exercita dreptul la apărare. Niciuna dintre aceste modalităţi procedurale nu i-a fost negată creditoarei SC S. F. SRL, dar, deşi cererile de suspendare provizorie au avut termen la data de 18 iulie 2014, ora 11,00, creditoarea – care a indicat, în mod exact, numerele dosarelor, respectiv 271/43/2014, 277/43/2014, 283/43/2014, având, aşadar, cunoştinţă atât cu privire la înregistrarea cererilor de suspendare provizorie a executării, cât şi cu privire la termenele de judecată, dat fiind faptul că, în fiecare dintre dosarele anterior enumerate a solicitat amânarea cauzei şi acordarea unui termen scurt -, s-a limitat la transmiterea cererilor de amânare, prin e-mail, ignorând disp. art. 403 alin. 4 teza I Cod proc. civ. şi specificul procedurii incidente, în speţă, cu accent asupra principiului celerităţii.
Din actele şi lucrările dosarului, se reţine incidenţa, în speţă, a normelor generale cuprinse în vechiul Cod de procedură civilă, aplicabile prin efectul disp. art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, întrucât procesul care formează obiectul dosarului nr. 2291/99/2007 a început anterior datei la care a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă (respectiv, 15 februarie 2013, conform art. 81 din noul Cod de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 4/2013).
Cererile privesc suspendarea provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, măsură solicitată până la soluţionarea cererilor de suspendare, de către instanţa de recurs, învestită cu această cale de atac, exercitată de SC F. SA, prin administratorul special G. C., SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, prin A. F:, în calitate de preşedinte, SC F. SA, prin consorţiul format din E. L. SPRL – prin asociatul coordonator E. P. – şi I. I. SPRL – prin asociatul coordonator av.dr. E. B. –, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC F. SA şi AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.).
Curtea a constatat că prin Sentința nr. 1106/8 iulie 2014, Tribunalul Specializat Mureș a hotărât: respingerea, ca neîntemeiată, a excepției lipsei calității procesuale pasive a creditoarei S. F. SRL, prin administrator judiciar O. SPRL, invocată de administratorul judiciar al debitoarei SC F. SA, consorțiul format din E. L. SPRL şi I. I. SPRL; admiterea cererilor formulate de creditoarele S. F. SRL, prin administrator judiciar O. SPRL, şi S. C. SRL: intrarea în faliment a debitoarei, societatea F. S.A., dizolvarea acesteia şi ridicarea dreptului ei de administrare; desemnarea, în mod provizoriu, în calitate de lichidator judiciar, a consorțiului format din E. L. SPRL şi I. I. SPRL, și stabilirea onorariului provizoriu; stabilirea, în sarcina lichidatorului judiciar, a obligaţiei de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de art. 25 lit. b-l din Legea nr. 85/2006; fixarea termenului de predare a gestiunii averii către lichidatorul judiciar, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii (21 iulie 2014); fixarea termenului limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor născute după data deschiderii procedurii (25 august 2014), a termenului limită pentru verificarea creanţelor născute după deschiderea procedurii, pentru întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor (25 septembrie 2014), a termenului limită pentru depunerea contestaţiilor la creanţele născute după deschiderea procedurii (10 octombrie 2014), a termenului pentru soluţionarea contestaţiilor născute in cursul procedurii (22 octombrie 2014), fixarea termenului limită pentru întocmirea si afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor (27 octombrie 2014), fixarea datei şedinţei adunării creditorilor (1 octombrie 2014) şi a ordinii de zi; sigilarea bunurilor din averea debitoarei şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare; notificarea deschiderii procedurii de faliment debitoarei, creditorilor, Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Mureş pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea hotărârii în B.P.I.
Cauţiunea a fost achitată în temeiul disp. art. 403 alin. 4, teza a IV-a coroborată cu disp. art. 300 alin. 3 Cod proc. civ., ținându-se seama de faptul că prin hotărârea cu privire la care s-a solicitat suspendarea executării s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC F. SA – cererea fiind, aşadar, neevaluabilă în bani. Achitarea cauțiunii a fost atestată de către SC F. SA, prin administratorul special G. C., cu recipisa de consemnare nr. 708053/1/11 iulie 2014, emisă de C. B. – Sucursala Târgu-Mureş, pentru suma de 1.000 lei (f. 112, dos. nr.270/43/2014), de către SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, cu recipisa de consemnare nr. 708051/1/11 iulie 2014, emisă de C. B. – Sucursala Târgu-Mureş, pentru suma de 1.000 lei (f. 93, dos. nr. 271/43/2014), de către SC F. SA, prin consorţiul format din E. L. SPRL şi I. I. SPRL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC F. SA, cu recipisa de consemnare nr. 708297/1/15 iulie 2014, emisă de C. B. – Sucursala Târgu-Mureş, pentru suma de 500 lei (f. 55, dos. nr. 277/43/2014). Curtea a constatat că A.A.A.S. este scutită de obligaţia depunerii cauţiunii, în temeiul disp. art. 86 din O.U.G. nr. 51/1998, aprobată prin Legea nr. 409/2011.
În susținerea cererii de suspendare provizorie a hotărârii de intrare în faliment, SC F. SA, prin administratorul special G. C., şi SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, au expus şi susţinut motive referitoare la viabilitatea şi fezabilitatea planului de reorganizare, prezentând, în mod punctual, sursele de venituri şi programul de plăţi, prin raportare la etapele de structurare a celor 3 ani de reorganizare, conform Planului de reorganizare judiciară, votat de creditorii SC F. SA, în ședința adunării generale a creditorilor din 25 iunie 2013, şi confirmat de judecătorul sindic prin Sentinţa nr.977/12 iulie 2013, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 9014/19 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş. Pentru susţinerea acestor argumente, recurentele au depus Programul de plată al creanţelor (Anexa nr. 24 la Planul de reorganizare judiciară), acte financiar-contabile, referitoare la structura veniturilor şi cheltuielilor debitoarei SC F. SA, la încasările din vânzări ale activelor şi mijloacelor fixe, la cash-flow, precum şi rapoarte întocmite de administratorul judiciar, aferente trimestrului I şi II din primul an de reorganizare.
Curtea a reţinut că datele cuprinse în actele enumerate nu pot fi analizate – în cadrul procesual specific prezentei cauze – din perspectiva existenței sau inexistenței motivelor care să poată fundamenta soluţia intrării debitoarei în procedura falimentului (analiza fondului cauzei aparținând instanței de recurs), ci pot fi luate în considerare doar la nivelul aparenței dreptului.
De asemenea, atât în privința aparenței dreptului cât și referitor la urgență și la prevenirea unei pagube iminente, Curtea a reţinut că prin Sentința nr. 1106/8 iulie 2014 pronunţată de Tribunalul Specializat Mureş s-au dispus, odată cu intrarea în faliment a debitoarei SC F. SA, şi măsuri specifice acestei etape reglementate de normele speciale, respectiv dizolvarea debitoarei şi ridicarea dreptului ei de administrare, desemnarea, în mod provizoriu, a lichidatorului judiciar şi stabilirea, în sarcina acestuia, a obligaţiei de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de art. 25 lit. b-l din Legea nr. 85/2006, fixarea termenului de predare a gestiunii averii către lichidatorul judiciar, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii, sigilarea bunurilor din averea debitoarei şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare, notificarea deschiderii procedurii de faliment debitoarei, creditorilor, O.R.C. de pe lângă Tribunalul Mureş pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea hotărârii în B.P.I.
Aşadar, faţă de specificul procedurii falimentului, nu pot fi ignorate efectele pe care hotărârea de deschidere a procedurii le produce – până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa de recurs -, putându-se lua măsuri cu efecte greu (sau imposibil) de înlăturat în situaţia modificării/casării hotărârii primei instanțe.
În acest sens, Curtea a reţinut că oprirea liniei de producţie, urmată de eventuala repunere în funcţiune (în situaţia în care instanţa de recurs ar admite calea de atac), presupun „costuri suplimentare uriaşe”, astfel cum, în mod expres, au relevat reprezentantul A.A.A.S. şi administratorul special – împrejurarea fiind confirmată atât de reprezentanţii administratorului judiciar, cât şi de reprezentantul SALARIAŢILOR SC F. SA, în şedinţa camerei de consiliu din data de 18 iulie 2007.
De asemenea, Curtea a constatat că un prim efect important, al hotărârii de intrare în faliment, în sens defavorabil debitoarei, l-a constituit sistarea executării contractului de furnizare a gazului metan către SC F. SA, furnizorul acestei utilităţi (în lipsa căreia activitatea de producţie este blocată) solicitând fie plata în avans a preţului gazului metan, fie o scrisoare de garanţie bancară din partea SC F. SA, niciuna din cele două solicitări nefiind realizabilă, în contextul intrării debitoarei în faliment. Un al doilea efect negativ, cu impact considerabil, al hotărârii prin care s-a dispus intrarea în faliment, îl constituie sistarea raporturilor comerciale dintre SC F. SA şi partenerul important al acesteia, I. M. B.V. Olanda (pentru care SC F. SA execută şi livrează „carcase de pompă pentru nave de dragare”, în greutate de 40 tone/bucată), în cazul în care executarea Sentinţei nr.1106/2014 a Tribunalului Specializat Mureş nu ar fi suspendată – reprezentanţii societăţii olandeze deplasându-se la sediul debitoarei pentru a verifica dacă aceasta îşi desfăşoară activitatea conform cu clauzele raporturilor comerciale dintre părţi şi cu graficele de execuţie, dată fiind luarea la cunoştinţă, de către partenerul olandez, a hotărârii de intrare în faliment. De asemenea, reprezentanţii societăţii olandeze au cerut să fie informaţi asupra situaţiei procedurilor judiciare, rămânând la sediul SC F. SA până la data de 22 iulie 2014, pentru a hotărî cu privire la păstrarea sau denunţarea contractelor în derulare, în funcţie de soluţia care se va da cererilor de suspendare a executării provizorii a Sentinţei nr. 1106/2014 a Tribunalului Specializat Mureş. În mod efectiv, în situaţia în care nu s-ar dispune suspendarea provizorie a executării hotărârii de intrare în faliment până la data de 22 iulie 2014, SC F. SA ar pierde suma de 55 milioane euro, ca urmare a sincopelor în derularea raporturilor comerciale sau ca urmare a blocării acestor raporturi, concluzie susţinută şi de faptul că aproximativ 90% din relaţiile contractuale ale debitoarei se desfăşoară cu parteneri din afara ţării (pentru o serie din aceste contracte, SC F. SA, în calitate de executant şi vânzător al produselor, percepând avansuri în procent de 10-20%), în data de 17 iulie 2014 debitoarei comunicându-i-se faptul că, în situaţia executării hotărârii prin care s-a dispus intrarea în faliment, partenerii contractuali înţeleg să nu mai plătească avansuri şi să analizeze păstrarea sau denunţarea contractelor comerciale cu element de extraneitate.
Împrejurările relevate de administratorul special au fost expres confirmate de reprezentantul Salariaţilor SC F. SA, de reprezentantul A.A.A.S. şi de reprezentanţii administratorului judiciar, fiind susţinute şi de înscrisurile depuse la dosar, referitoare la situaţia încasărilor şi plăţilor.
Curtea a reţinut și faptul că, prin memoriul depus la 17 iulie 2014, creditoarea SC T. SA a relevat și impactul negativ direct al executării hotărârii de intrare în faliment a SC F. SA, asupra furnizorilor acesteia care, livrând produse specifice („produse refractare specifice societății F. SA”), nu le-ar mai putea valorifica prin vânzarea către alți beneficiari, ajungând într-o situație economico-financiară dificilă, aproape de starea de insolvență, în condițiile în care derulează contracte importante cu SC F. SA.
În acelaşi sens, al susţinerii argumentelor referitoare la cererile de suspendare a executării provizorii, Curtea a constatat că principalul creditor al SC F. SA, respectiv A.A.A.S. (care are o creanţă de aproximativ 40.000.000 euro, din totalul creanțelor înscrise în tabelul rectificat definitiv, în sumă de circa 54 milioane euro), fiind şi preşedintele Comitetului creditorilor, a confirmat toate aspectele relevate de reprezentanţii debitoarei, aducând şi motive concrete în sprijinul admiterii cererilor de suspendare provizorie a executării Sentinţei nr. 1106/2014, cu referire la constituirea, la nivelul Guvernului României, a unei comisii interministeriale pentru analizarea situaţiei cu privire la trei societăţi aflate în procedura insolvenţei, printre care şi SC F. SA, comisia agreând soluţiile de dare în plată, pentru acoperirea pasivului, propuse de SC F. SA, dar acestea vizează numai perioada reorganizării judiciare. Analiza pe care comisia interministerială o întreprinde va determina preluarea creanţei A.N.A.F., de către A.A.A.S., pe temeiul O.U.G. nr. 48/2012, urmărindu-se salvarea societăţii debitoare şi reintroducerea acesteia în circuitul economic, cu menţinerea forţei calificate de muncă, cu atât mai mult cu cât, astfel cum rezultă din înscrisuri, SC F. SA este singura unitate de producţie din ţară care poate asigura infrastructura pentru programul relansării industriei miniere şi pentru susţinerea sectorului energetic.
În sensul relevat, există o iniţiativă legislativă care urmăreşte declararea SC F. SA ca unitate strategică de interes naţional, Camera deputaţilor cerând Ministerului Economiei să analizeze proiectul legislativ depus, iar ministerul transmițând, la rândul lui, solicitarea către A.A.A.S., creditoarea formulând un răspuns către Ministerul Economiei, cuprinzând soluţia rapidă a adoptării unei hotărâri de Guvern, prin care activul funcţional al SC F. SA (platforma de producţie) să fie declarat de interes strategic naţional, formându-se o nouă societate, cu capital de stat.
Scopul principal al acestor demersuri – ca vizează, în mod strict, perioada de reorganizare judiciară, respectiv păstrarea debitoarei în circuitul economic național – îl constituie acordarea posibilităţii ca SC F. SA să beneficieze de fondurile de la bugetul de stat, fără ca alocarea acestora să fie considerată „ajutor de stat”, acordat cu încălcarea normelor comunitare în materia concurenţei.
Împrejurările punctuale anterior relevate rezultă din înscrisuri: i) Adresa nr. 44058 I/15 mai 2014, emisă de Municipiul Iaşi şi înregistrată la Cabinetul Primului Ministru sub nr. 5/286/20 mai 2014 şi la Cancelaria Primului Ministru sub nr. 630/21 mai 2014, vizând operaţiunea de dare în plată, cu scopul stingerii în totalitate a creanţei; prin adresă se confirmă cesiunea, de către ceilalţi creditori bugetari, a drepturilor acestora către A.A.A.S., aspect cu privire la care, de altfel, sunt depuse înscrisuri la dosar; ii) proiectul legislativ, iniţiat de deputatul Petru Movilă, referitor la Legea pentru desemnarea activului funcţional al societăţii comerciale F. SA Iaşi unitate strategică de importanţă naţională şi suplimentarea bugetului Ministerului Finanţelor Publice din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2014 (f. 100-105, dos. nr. 270/43/2014); iii) Adresa nr. 142141/4 aprilie 2014, emisă de Ministerului Economiei – Direcţia Juridică şi Relaţii Instituţionale, transmisă prin fax către A.A.A.S., fiind înregistrată sub nr. 13011/4 aprilie 2013, la această instituţie, şi sub nr. 12770/4 aprilie 2014, la Cabinetul Preşedintelui A.A.A.S.
Curtea nu a putut ignora nici susținerile referitoare la impactul social al punerii în executare a hotărârii de intrare în faliment (anterior pronunțării instanței de control judiciar asupra petitelor de suspendare a executării conținute în cererile de recurs), dat fiind numărul mare al angajaților SC F. SA care și-ar pierde locul de muncă (680 persoane), fiind afectați, în mod direct atât ei – în general, persoane aflate la vârsta de 45-50 de ani, astfel cum s-a susținut în ședința camerei de consiliu din 18 iulie 2014, fără posibilitate de reinserție profesională, în zonă -, cât și familiile acestora.
În fine, în contextul continuării activității debitoarei SC F. SA, nu se poate susține, cu eficiență juridică, prejudicierea creditorilor, ipso facto, având în vedere, cel puțin, derularea raporturilor comerciale menționate și obținerea veniturilor, în baza contractelor cu element de extraneitate, precum și, pe de altă parte, faptul că, potrivit analizei economico-financiare a administratorului judiciar, bazată pe înscrisuri, masa credală este în valoare de aproximativ 54 milioane euro, în timp ce activul funcțional are o valoare de 120 milioane euro (iar activul nefuncțional are o valoare de 78 milioane euro).
Împrejurările punctuale evocate justifică admiterea cererilor de suspendare provizorie a hotărârii prin care s-a dispus intrarea SC F. SA în procedura falimentului.
În ce privește aparența dreptului, fără a intra în cercetarea aspectelor ce ţin de analiza fondul cauzei, o asemenea analiză rămânând de competenţa instanţei de recurs, astfel cum Curtea a menționat în aceste considerente -, se constată că atât administratorul special şi reprezentantul salariaţilor SC F. SA, cât şi reprezentanţii administratorului judiciar, respectiv reprezentantul principalului creditor şi preşedinte al Comitetului creditorilor, A.A.A.S., au invocat aspecte concrete, pentru care au prezentat motive ce, în opinia acestora, ar trebui să repună în discuție, dintr-o altă perspectivă juridică, modalitatea de cercetare a cauzei, prin raportare la probele dosarului şi la desfăşurarea efectivă a activităţii debitoarei în primul an de reorganizare, cu consecințe asupra concluziilor cuprinse în raționamentul primei instanțe, redat în hotărârea atacată (inclusiv prin trimitere la consecințele juridice ale Sentinţei nr.1106/8 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, în condiţiile în care cererile creditorilor SC S. C. SRL şi SC S. F. SRL, vizând intrarea în faliment, au fost înregistrate la finalul primului an de reorganizare, din cei 3 ani previzionaţi în plan, SC S. C. SRL fiind înscrisă în tabelul definitiv de creanţe la categoria creanţelor garantate – care a aprobat planul cu un procentaj de 97,87% -; cei doi creditori nu au ţinut seama de faptul că potrivit Programului de plată a creanţelor – Anexa nr. 24 la Planul de reorganizare judiciară -, plata creanţelor garantate urmează a se face începând cu trim. IV al anului 2 din perioada reorganizării, în baza Programului de plată preconizându-se achitarea integrală a creanţelor garantate, în trim. II al anului 3 din perioada reorganizării; SC S. C. SRL a făcut, în cererea de intrare a debitoarei în faliment, o analiză a indicatorilor economico-financiari prezentaţi în Rapoartele trimestriale de activitate nr. 270/3 februarie 2014 şi nr. 2076/4 noiembrie 2013, întocmite de administratorii judiciar ai SC F. SA, aprobate de Comitetul creditorilor prin hotărârile publicate în B.P.I. nr. 3252/17 februarie 2014 şi nr. 18630/8 noiembrie 2013, necontestate în condiţiile art. 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006; potrivit Anexei nr. 18 la Planul de reorganizare judiciară, pierderea preconizată pentru primul an – activitate de exploatare din producţie – este de 16.919.320 lei, afirmaţia creditoarei SC S. C. SRL, referitoare la o pierdere cu 50% mai mare decât cea estimată, în primele două trimestre fiind total eronată, întrucât SC F. SA s-a încadrat în nivelurile programate de cheltuieli, pentru capitolele prevăzute în plan, dar, au intervenit şi evenimente neprevăzute – legate de condiţionarea furnizării utilităţilor de plata datoriilor restante, achitarea anticipată a consumului curent de gaze naturale, calculul unui volum semnificativ al penalităţilor pentru datoriile neachitate, din perioada de observaţie -, aceste situaţii urmând să facă obiectul unor modificări ale Planului de reorganizare judiciară, conform disp. art. 101 alin. 5 din Legea nr. 85/2006).
Aspectele punctuale relevate justifică admiterea cererilor de suspendare a executării Sentinței nr. 1106/2014 pronunțate de Tribunalul Specializat Mureș, ca măsură provizorie, ce va fi dispusă până la soluţionarea, de către instanţa de recurs, a capetelor de cerere vizând suspendarea Sentinţei menţionate, cuprinse în cererile de recurs formulate de SC F. SA, prin administratorul special G. C., SALARIAŢII SC F. SA, reprezentaţi de SINDICATUL F. IAŞI, SC F. SA, prin consorţiul format din E. L. SPRL şi I. I. SPRL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei şi AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.).
