Procedura insolvenţei, Procesul verbal de control efectuat de Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti. Caracterul creanţei.


Prin cererea adresată  Tribunalului  Suceava – Secţia a II-a civilă, la data de 01.09.2015, înregistrată sub nr. 3194/86/2015/a1, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a formulat contestaţie împotriva măsurii luate de administratorul judiciar al debitoarei S.C. E. S.R.L. , de neînscriere a creanţei sale în tabelul preliminar al debitoarei, în cuantum de 843.288,85 lei, motivat de faptul că, între părţi a fost încheiat Contractul cadru nr. C…../…. având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil şi cum beneficiarul de fonduri nerambursabile a intrat în procedura insolvenţei, a formulat cerere de înscriere la masa credală a debitoarei cu suma de 843.288,85 lei,  reprezentând creanţe bugetare în temeiul art. 36 din OUG 66/2011.

Prin sentinţa nr. 312 din 24 noiembrie 2015, Tribunalul Suceava – Secţia a II-a civilă, a admis contestaţia formulată de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR,  împotriva tabelului preliminar al creanţelor debitoarei SC E.S.R.L. întocmit de administrator judiciar provizoriu MI S.P.R.L. şi a dispus înscrierea creditorului în tabelul creanţelor cu suma de 843.288,85 lei cu titlu de creanţă bugetară sub condiţie, reţinând, în esenţă  că, în urma unui control efectuat de către A.F.I.R., a emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. …/… 2015, constatându-se că societatea debitoare nu este eligibilă, nu îndeplineşte condiţiile, nu a respectat contractul de finanţare şi ca atare, a solicitat restituirea sumei cu care debitoarea a fost finanţată.

 Prima instanţă a reţinut că, potrivit art. 36 din OUG 66/2011, în situaţia în care s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa a unui beneficiar, creditoarea va proceda la recuperarea sumelor acordate în cadrul contractului de finanţare din fonduri europene, iar titlul executoriu la care se referă instituţia contestatoare nu este constituit de contractul de finanţare încheiat între părţi, ci de procesul verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanţelor bugetare, proces verbal încheiat în cauză.

De asemenea a reţinut că, raportat la dispoziţiile legale în materie, la data formulării cererii de declarare a creanţei, creditoarea deţine un titlul doveditor potrivit disp. art. 2 lit. i) din OUG 66/2011, fiind individualizată obligaţia de plată rezultată din neregula constatată prin emiterea unui titlu de creanţă, neatacat, făcând astfel dovada existenţei unei creanţe bugetare.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel debitoarea S.C. E.S.R.L. criticând soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate, solicitând admiterea apelului, anularea în totalitate a sentinţei civile nr. 312 din 24 noiembrie 2015, respingerea contestaţiei formulate de creditoarea AFIR, ca nefondată, cu consecinţa respingerii declaraţiei de creanţă formulată de aceasta.

Arată că din verificarea situaţiei dosarului de insolvenţă şi a stadiului procedurii, împotriva tabelului preliminar s-au formulat un număr de 5 contestaţii, printre care şi cea promovata de AFIR. înregistrată la dosarul conex nr. 3194/86/2015/a2. Pentru contestaţiile înregistrate în dosarele conexe, de la a2 la a5, instanţa a dispus conexarea acestora şi soluţionarea printr-o singură hotărâre, contestaţiile fiind toate înregistrate în dosarul conex nr. 3194/86/2015/a2, astfel că şi dosarul ce are ca obiect soluţionarea contestaţiei AFIR, urma să se soluţioneze prin aceeaşi hotărâre prin care se soluţionează toate contestaţiile, această creditoare nejustificând sub nicio formă un tratament privilegiat în afara cadrului legal ce se aplică celorlalţi creditori ai procedurii.

Pe de altă parte, subliniază că practicianul în insolvenţă nu avea voie să  înregistreze creanţa AFIR, ea nefiind născută înainte de deschiderea procedurii (procesul verbal de constatare fiind datat 04.08.2015), instanţa de fond apreciind în mod eronat că AFIR se află în posesia unui titlu de creanţă, argumentul avut în vedere la admiterea contestaţiei  constând în faptul că procesul verbal nr. ..  din ….2015 nu era contestat şi în funcţie de existenţa sau nu a contestaţiei, urma a se definitiva situaţia creanţei, inclusiv caracterul executoriu al actului.

Interpretând, per-a-contrario, acest raţionament al instanţei, ar însemna ca, în temeiul aceloraşi prevederi legale avute în vedere, contestaţia creditoarei să fie respinsă dacă procesul verbal din 04.08.2015 ar fi fost atacat, raţionamentul fiind corect şi având ca temei  principiul potrivit căruia, promovarea căii de atac împotriva unui act administrativ duce la suspendarea efectelor acestuia (caracterul de titlu de creanţă) până la soluţionarea definitiva a contestaţiei.

Instanţa de fond nu a solicitat, pentru verificarea situaţiei procesului verbal,

informaţii de la părţi, iar AFIR, a ascuns faptul că procesul verbal nr. ….din …2015 a fost atacat.

În drept a invocat disp. art. 480 alin.(3) Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (denumită în continuare AFIR), a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică, prima instanţă în mod corect dispunând înscrierea la categoria creanţelor bugetare, a creanţei sale în sumă de 843.288,35 lei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul cadru nr. C3…/… şi de procesul verbal de constatare nr. …/….2015, în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei.

 A precizat că între AFIR (fosta APDRP) în calitate de Autoritate Contractantă şi SC E.S.R.L. în calitatea de beneficiar a fost încheiat Contractul cadru nr. C… /… având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil.

Având în vedere faptul că beneficiarul de fonduri nerambursabile a intrat în procedura insolvenţel, a formulat cerere de înscriere la masa credală a debitoarei cu suma de 843.288,85 lei, iar la data de 04.03.2015 a fost emis procesul verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare în temeiul art. 36 din O.U.G. 66/2011, administratorul judiciar nesocotind dispoziţiile Legii nr. 85/2014. Ulterior depunerii cererii de admitere a creanţei constituite prin încălcarea contractului de către societatea debitoare, administratorul judiciar a înscris  creanţa AFIR sub condiţia intrării debitoarei în faliment.

Deosebit de aceasta a arătat că implementarea proiectului finanţat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) se face prin încheierea de către beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil (în speţă societatea debitoare) cu terţe firme prestatoare, adjudecatare a unor contracte de achiziţie beneficiarul având, în cadrul acestui proces complex de achiziţii, calitatea de autoritate contractanta în raport cu partenerii săi contractuali, adjudecatari ai licitaţiilor. Una dintre principalele atribuţii ale AFJR, conform  art. 5 alin.  3 lit. f) din OUG nr. 13/2006, constă în efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plătit, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate şi, în acest sens, structurile AFIR au efectuat verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu înseamnă că în situaţia în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acţiunile întreprinse Atribuţiile şi activităţile desfăşurate de serviciile din cadrul AFIR sunt clar definite, cu atât mai mult cu cât din aspectele constatate de echipa de control emitentă a procesului verbal de constatare reies în clar neregulile rezultate din verificările ulterioare.

Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanţare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă din cadrul AFIR, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi a României, alte instituţii naţionale abilitate (D.L.A.F., D.N.A.), precum şi comisii din partea  Uniuni] Europene (OLAF).

În conformitate cu procedurile de lucru ale AFIR şi cu legislaţia specifică naţională, Agenţia era obligată să efectueze controale la licitarea instituţiilor din cadrul Comisiei Europene sau, mai mult, să procedeze direct, fără alte controale, la recuperarea sumelor în cazul în care aceste instituţii transmit rapoarte/adrese cu propriile concluzii.

De asemenea, a mai arătat că pe lângă verificările efectuate pe fluxul de implementare al unui proiect de către serviciile de specialitate din cadrul Agenţiei, au existat şi alte niveluri de control efectuate de direcţiile/instituţiile sus arătate al căror scop îl  reprezenta atât verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor şi a beneficiarilor, evaluării şi selecţiei proiectelor, respectarea modulul de atribuire a contractelor de achiziţii şl realitatea plăţilor, cât şi verificarea modulul de lucru al serviciilor de specialitate, ocazie cu care. In situaţia în care au fost constatate abateri de la prevederile contractului de finanţare, legislaţia naţională de la condiţiile de acordare a finanţării în cadrul FEADR stipulate în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, s-a procedat la stabilirea debitului şl recuperarea acestuia în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Prin procesul verbal de constatare, AFIR a stabilit în sarcina beneficiarul de fonduri nerambursabile un debit în cuantum de 843.288,85 lei, pentru neregula săvârşită de aceasta în cadrul contractului, respectiv încălcarea dispoziţiilor art. 36 din  OUG nr. 66/2011.

Pe fondul apelului,  a făcut următoarele precizări:

Prezumţia de legalitate şi veridicitate de care se bucură actul administrativ determina1 principiul executării din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuşi titlu executoriu. În vederea obţinerii de fonduri prin FEADR, trebuie avută în vedere obligaţia înscrisă în lista documentelor solicitate, de a depune odată cu cererea de finanţare, în mod obligatoriu, certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului care evidenţiază faptul că la momentul depunerii cererii de finanţare beneficiarul nu se află  în procedura de insolvenţă sau faliment. Totodată, contractul de finanţare este titlu executoriu, aspect cunoscut de debitoare de la momentul semnării acestuia. 

AFIR a adus la cunoştinţa beneficiarului procesul verbal de constatare nr. ./….2015 şi mai mult decât atât, având în vedere că procesul verbal de constatare este titlu executoriu, acesta trebuie executat conform legii. Contestarea sa nu duce la suspendarea executării procesul verbal de constatare nr. …./…2015, singura posibilitate legală de neexecutare a procesului verbal de constatare şi de stabilire a creanţei bugetare a AFIR este pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării actului administrativ reprezentat de procesul verbal de constatare nr. …./….2015 conform Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Mai mult decât atât, în cuprinsul cererii de finanţare „Anexa F Declaraţia pe propria răspundere”, reprezentantul legal al proiectului finanţat prin FEADR a declarat că „îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în fişa măsurii Ghidul Solicitantului şi s-a angajat să respecte pe o perioadă de minim 5 ani de la finanţarea proiectului, inclusiv criteriile de selecţie pentru câte a fost punctat” şi că  „toate informaţiile din prezenta cerere de finanţare şi din documentele anexate sunt corecte şi se angajează săi respecte condiţiile cerute în reglementările referitoare la prezentul program şi pe cele legate de proiectul anexat şi să furnizeze periodic, la cerere, documente justificative necesare”.

Astfel, de la data intrării în starea de insolvenţă beneficiarul S.C. E. S.R.L.,  nu mai respecta regulile de finanţare impuse şi asumate de beneficiar, respectiv nu mai îndeplineşte unul dintre criteriile de eligibilitate şi selecţie care trebuie menţinut pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare – acela de a nu intra în insolenţă sau faliment.

Din cuprinsul documentelor depuse de către AFIR, reiese cu certitudine faptul că finanţarea nerambursabilă acordată de către AFIR are scopul creării unul ajutor real, în condiţiile grele ale economiei româneşti, care să dezvolte societăţile beneficiarilor şi mai mult să creeze locuri de munca, dezvoltare zonală,  dezvoltarea agriculturii.

Prin intrarea în stare de insolvenţă nu se mai vorbeşte de dezvoltare şi fiabilitate ci de declin economic prin urmare, de încălcarea criteriilor de eligibilitate, aşadar de obligaţia de restituire a întregii finanţări de care  a beneficiat debitoarea în cadrul contractului de finanţare.

Totodată, a solicitat să se constate că menţinerea organizaţiei pe plan ascendent, este primordială în executarea şi menţinerea contractului de finanţare, întrucât finanţarea nerambursabilă acordată beneficiarilor FEADR are în vedere dezvoltarea societăţilor comerciale, înfiinţarea de noi locuri de muncă, obţinerea de produse competitive pe piaţa economică,  în vederea dezvoltării economiei şi nu scoaterea din impas a acestora.

A învederat că obligaţia de restituire a finanţării, nu numai că este explicit transpusă în contract, dar este cunoscută şi asumată de beneficiar încă de la întocmirea cererii de finanţare, deci de la faza iniţială de informare asupra obligaţiilor ce le revin beneficiarilor.

Având în vedere că intrarea în procedură de insolvenţă reprezintă abatere de la legalitatea, regularitatea şi conformitatea normelor de aplicare a P.N.DR., iar suma acordată de AFIR beneficiarului S.C. E.S.R.L. în baza contractului de finanţare nr. C ./… în cuantum de 843.288,85 lei, reprezintă o cheltuială neeligibilă care trebuie recuperată conform legislaţiei naţionale în vigoare – în cazul de faţă fiind aplicabile  prevederile Legii nr.85/2014 privind procedura insolvenţei.

A subliniat faptul că proiectele realizate prin PNDR nu pot beneficia de finanţare nerambursabilă în cazul în care în perioada de valabilitate a contractului de finanţare suferă o modificare substanţiala constând în încetarea investiţiei, în caz contrar beneficiarul fiind obligat la restituirea întregii finanţări

Aşadar, având în vedere faptul că insolventa este o neregulă, creanţa AFIR s-a născut la data deschiderii procedurii, motiv pentru care trebuie înscrisă în tabelul preliminar de creanţe al debitoarei,  AFIR  nedispunând rezilierea contractului de finanţare ci înscrierea la masa credală a debitoarei în vederea restituirii finanţării.

Precizează că scopul fondurilor europene este de a dezvolta economia românească şi nicidecum îngreunarea situaţiei acestora dar în acelaşi timp, trebuie observat că fondurile europene sunt acordate societăţilor în anumite condiţii, pentru o anumită perioadă şi cu obligaţii pe care le cunosc încă de la data completării depunerii cererilor de finanţare. Aşadar, faptul că administratorul judiciar nu lasă posibilitatea Agenţiei de a recupera debitul constituit prin procesul verbal de constatare şi de stabilire a creanţei bugetare prin înscrierea AFIR la masa credală, nu face decât să lase de înţeles faptul că  nu cunoaşte prevederile contractuale.

Aşadar, intrarea în stare de insolvenţă a beneficiarului de fonduri prin PNDR precum şi înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul proiectului finanţat prin PNDR (achiziţionate, construite, modernizate) reprezintă nereguli – încălcări ale clauzelor contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente ţi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a prev. art. 476 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, care consacră efectul devolutiv al prezentei căi de atac, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Primul motiv de apel ridicat de debitoare face trimitere la împrejurarea că nu au fost soluţionate toate contestaţiile la tabelul preliminar de creanţe, contestaţia AFIR fiind soluţionată separat, beneficiind de un tratament privilegiat.

Deşi nu se face trimitere la vreun temei de drept ce reglementează cele susţinute, Curtea observă că, într-adevăr, dispoziţiile art. 111 alin. 6 din Legea nr.85/2014 stabilesc că toate contestaţiile se soluţionează „deodată, printr-o singură sentinţă”, însă nu stabileşte vreo sancţiune în cazul nerespectării acestei prevederi. Legiuitorul stabileşte regula – aceea a soluţionării tuturor contestaţiilor la tabelul preliminar printr-o singură sentinţă – însă nu prevede o sancţiune tocmai pentru nerespectare, tocmai datorită faptului că pot apărea situaţii particulare legate de depunerea cererilor de înscriere la masa credală, reglementarea fiind edictată pentru desfăşurarea în bune condiţii a procedurii insolvenţei prin raportare la principiile înscrise în art. 4 din Legea nr. 85/2014.

Mai departe, apelanta nu justifică producerea vreunei vătămări derivate din încălcarea prevederilor art. 111 alin. 6 din Legea nr.85/2014, susţinerea din memoriul de apel apărând ca o simplă observaţie formală, iar nu ca un argument ce justifică schimbarea sentinţei apelate.

Un alt motiv de apel invocat de către debitoarea apelantă priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014, susţinând că nu se putea înscrie creanţa AFIR, aceasta fiind ulterioară datei de deschidere a procedurii insolvenţei, făcând trimitere la data întocmirii procesului verbal nr. …./…..2015.

Analizând textul invocat de apelantă – art. 5 pct. 69 din Legea nr.85/2014 – se poate observa faptul că acesta defineşte tabelul preliminar de creanţe ca fiind tabelul ce cuprinde toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii.

Cu toate acestea, art. 36  din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor naţionale aferente acestora stabileşte un regim derogatoriu de la dispoziţiile Legii nr. 85/2006 (în prezent Legea nr. 85/2014), dând posibilitatea autorităţilor competente în gestionarea fondurilor europene de a demara acţiunea de verificare în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă.

În acest sens, opţiunea legiuitorului apare ca justificată în condiţiile în care temeiul  verificării îl constituie contractul de finanţare şi activităţile întreprinse anterior deschiderii procedurii insolvenţei, doar verificarea fiind făcută după data deschiderii procedurii, astfel că nu se poate aprecia că o eventuală creanţă individualizată prin actul de control este ulterioară deschiderii procedurii. Aşadar, prin procedura de verificare, se identifică în fapt o creanţă ce îşi are originea temporal înainte de data deschiderii procedurii, legiuitorul stabilind obligaţia organelor de control de a individualiza în condiţiile prevăzute la art. 36 din OUG nr. 66/2011, după deschiderea procedurii de insolvenţă.

Ultimul motiv de apel pus în discuţie de apelantă face trimitere la împrejurarea că procesul verbal de control nr. ./….2015 a fost contestat, astfel că acesta nu are existenţă certă.

Privitor la acest motiv, Curtea reţine că, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, procesul verbal de control întocmit de AFIR reprezintă un act administrativ ce se bucură de o prezumţie de legalitate, având forţă executorie, putând fi suspendat doar în condiţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.or, apelanta nu a probat pronunţarea de către instanţa de judecată a unei hotărâri de suspendare, astfel că acest motiv de apel nu apare ca fiind dat.

Faţă de cele ce preced, Curtea în temeiul art. 480 alin. 1  Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat.