Recurs litigii cu profesioniştii. confirmare plan de reorganizare. principiul contradictorialităţii care generează dreptul civil şi dreptul la un proces echitabil.


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

Materie : RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. CONFIRMARE PLAN DE REORGANIZARE. PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITĂŢII CARE GENEREAZĂ DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL.

Pentru asigurarea contradictorialităţii în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi de drept pe baza căruia va soluţiona litigiul.

Pentru asigurarea contradictorialităţii în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi de drept pe baza căruia va soluţiona litigiul.

Astfel, din considerentele hotărârii atacate reiese că judecătorul sindic  a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare  deoarece  acesta ar fi fost depus de către administratorul judiciar al debitoarei după împlinirea termenului de 30 zile prevăzut în art. 94 alin.1 din Legea nr. 85/2006 fără însă ca acest  aspect să fi fost pus în discuţia părţilor.

Astfel, din considerentele hotărârii atacate reiese că judecătorul sindic  a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare  deoarece  acesta ar fi fost depus de către administratorul judiciar al debitoarei după împlinirea termenului de 30 zile prevăzut în art. 94 alin.1 din Legea nr. 85/2006 fără însă ca acest  aspect să fi fost pus în discuţia părţilor.

Procedând de o asemenea manieră instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii care guvernează procesul civil, precum şi dreptul un proces echitabil.

Procedând de o asemenea manieră instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii care guvernează procesul civil, precum şi dreptul un proces echitabil.

Noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, iar judecătorul are rolul, potrivit art.129 al.1 Cod procedură civilă, să facă respectate şi să respecte principiile procesului civil, iar încălcarea acestora atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

Noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, iar judecătorul are rolul, potrivit art.129 al.1 Cod procedură civilă, să facă respectate şi să respecte principiile procesului civil, iar încălcarea acestora atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

-art. 94  alin.1 din Legea nr.85/2006;

-art.129 alin.1 Cod procedură civilă;

-art.312 alin.5 Cod procedură civilă.

Decizia nr.511/C/06.09.2012 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin Sentinţa nr.2339/13.10.2011 Tribunalul Bihor a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare a activităţii debitorului S.C  T.  O.  A.  S.R.L., propus de administratorul judiciar.

A dispus intrarea în faliment în procedură generală a debitorului S.C  T. O. A.  S.R.L., cu sediul în Oradea , C. C. , nr. 153, jud. Bihor,  CUI 22979288 şi număr de ordine în registrul comerţului J05/3219/2007.

A desemnat lichidator provizoriu pe Cabinetul de Insolvenţă D.  C. , cu sediul în Oradea , str. R. , nr. 13 , jud. Bihor.

În temeiul art. 107 alin.2 din Legea privind procedura insolvenţei,

A dispus dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

A dispus notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor şi oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

A fixat termenul limită pentru depunerea cererilor creanţelor născute în cursul procedurii la 25.11.2011.

A fixat termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor la 23.12.2011.

A fixat termenul limită pentru depunerea contestaţiilor la tabelul suplimentar al creanţelor la 10.01.2012.

A fixat termenul limită pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor la 20.01.2012.

In temeiul art.113 din Legea privind procedura insolvenţei,

A dispus sigilarea bunurilor din averea debitorului şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art. 94 lit. b) din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar poate propune un plan de reorganizare de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe,

Constatând că tabelul definitiv de creanţe a fost afişat la uşa instanţei la data de 02.06.2011, iar planul de reorganizare a activităţii debitorului a fost depus la dosar la 18.07.2011 de administratorul judiciar, instanţa a reţinut că administratorul  judiciar a depus planul de reorganizare după împlinirea termenului de 30 de zile, astfel că în temeiul art. 94 alin. 5 nerespectarea termenului prevăzut la alin. 1 conduce la decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare şi, ca urmare, la trecerea, din dispoziţia judecătorului-sindic, la faliment.

În consecinţă, a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare şi, în temeiul art. 94 alin. 5 şi art. 107, alin. 1, lit. A c), a dispus intrarea în faliment.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta debitoare SC T. O. A. SRL prin lichidator,  solicitând admiterea recursului, constatarea legalităţii procesului – verbal al şedinţei adunării creditorilor şi al planului de reorganizare judiciară, modificarea în totalitate a sentinţei recurate, în sensul respingerii contestaţiei A. F. P. O., ca nefondata şi admiterii cererii de confirmare a planului de reorganizare judiciară.

Apreciază hotărârea instanţei de fond nelegala şi netemeinică.

A arătat că în data de 04.08.2011 la sediul societăţii a avut loc şedinţa adunării creditorilor debitoarei SC T. O. A. SRL cu următoarea ordine de zi: votarea planului de reorganizare al SC T. O. A. SRL. La şedinţa adunării creditorilor s-au prezentat creditorii: salariaţii prin delegat dl. K.  G., bugetarii -AFP O. prin consilier juridic S. L. şi chirografarii -SC T.  T. P. SRL prin reprezentant dna. C. M. În urma supunerii la vot a punctului aflat pe ordinea de zi creditorii au votat aprobarea planului de reorganizare propus, cu un vot împotrivă şi două pentru aprobarea acestuia. Contestatorul AFP O. învederează faptul că motivul contestaţiei formulată împotriva procesului verbal al adunării creditorilor îl constituie procentul foarte mic al celorlalte doua grupe ce au exprimat un vot pozitiv în cadrul şedinţei. Precizează că dispoziţiile art. 101 lit. a din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei reglementează foarte clar modalitatea de vot a planului de reorganizare în cadrul procedurii de insolvenţă, astfel: “Art. 101. – (1) Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

A. cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăti, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul.”

Având în vedere faptul că din cele trei categorii de creanţe, respectiv salariale, bugetare şi chirografare, doua au votat planul de reorganizare, consideră că administratorul judiciar a aplicat cu stricteţe dispoziţiile legale invocate anterior, consemnând rezultatul votului în procesul verbal contestat.

Textul de lege ce reglementează modalitatea de supunere la vot a planului de reorganizare şi implicit aprobarea acestuia de către creditorii înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor nu condiţionează aprobarea acestuia de votul creditorului majoritar, decât în situaţia existentei doar a doi creditori în tabelul de creanţe, în toate celelalte situaţii planul considerându-se aprobat dacă a fost votat de cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi.

Arată ă prin contestaţia formulată, creditorul contestator AFP O. reclamă şi faptul că, creanţa pe care o deţine a fost defavorizată într-o măsură mai mare decât creanţele celorlalţi doi creditori.

Apreciază că şi în acest caz dispoziţiile art. 101 au fost respectate întrucât la votarea planului de reorganizare, în situaţia în care există şi categorii de creditori ai căror creanţe au fost defavorizate, cel puţin unul dintre titularii de astfel de creanţe trebuie să voteze planul, ori în situaţia de faţă ambele categorii de creditori ce au votat planul de reorganizare deţin creanţe defavorizate conform programului de plaţi: “cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul”.

În ceea ce priveşte creanţele creditorilor bugetari şi a creditorilor chirografari, solicită a se observa faptul că ambii creditori au fost defavorizaţi în acelaşi procent de 98%, creditorii chirografari acceptând planul. Astfel, conform planului de reorganizare, depus la dosarul cauzei, la pagina 31, se prevede faptul că”în situaţia în care creditorii bugetari nu accepta planul, creditorii chirografari nu vor primi mai mult decât în caz de faliment, respectiv 0 lei.” În aceasta situaţie cei doi creditori beneficiază de un tratament cel puţin egal, titularul planului neîncercând o defavorizare a vreunui creditor anume ori o discriminare a acestora, prevederile art. 101 fiind respectate întocmai.

De asemenea, potrivit planului de reorganizare al debitorului, creditorului bugetar, în speţa contestatorului, i se achita integral creanţele curente pe durata procedurii, adică în total suma de 86.894 lei, o suma mult mai mare decât ar primi în caz de faliment. În procedura de faliment creditorii bugetari riscă să nu fie acoperiţi deloc, având în vedere faptul că societatea debitoare are obiectul de activitate “prestări servicii”, nu deţine bunuri în patrimoniu, iar creditorii cu creanţe salariale au prioritate la plata din sumele ce vor rezulta în urma demersurilor de recuperare a creanţelor debitoarei.

Astfel, a învederat faptul că prin menţinerea societăţii pe piaţa se va menţine un contribuabil la bugetul de stat, creându-se totodată şi 20 de locuri de munca, fapt imposibil în cazul falimentului debitorului.

Având în vedere motivele ce stau la baza contestaţiei creditorului AFP O. precum şi faptul ca aceasta e lipsită de orice probă care să conducă la anularea procesului verbal întocmit în urma desfăşurării şedinţei adunării creditorilor din data de 04.08.2011 solicită să se constate că atât planul de reorganizare al debitorului cât şi procesul verbal contestat au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, iar pe cale de consecinţă respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În drept, a invocat prevederile art. 11, art. 13 şi următoarele şi art. 100 – 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Intimaţii legal citaţi nu au depus întâmpinare.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs cât şi din oficiu, având în vedere actele şi lucrările dosarului s-a constatat că recursul este fondat.

Pentru considerentele arătate, sentinţa a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în baza art.312 al.1 şi 5 Cod procedură civilă.