Recurs. Procedura insolventei. Contestatie împotriva hotarârii adunarii creditorilor de mentinere sau modificare a componentei comitetului creditorilor. Rolul judecatorului – sindic în desemnarea comitetului creditorilor si limitele controlului sau asupra desemnarii sau mentinerii comitetului creditorilor. Criteriile legale pe care trebuie sa le îndeplineasca creditorii desemnati în comitet.
– art. 14 si art. 16 din Legea nr. 85/2006
– decizia nr. 132/R din 11.06.2015
– dosar nr. 7012/111/C/2012/a11-R
Prin Sentinta nr.55/F din 18 februarie 2015, Tribunalul Bihor a respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul P. A.-G., cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat P. F. în O. str. M. nr. X X, jud. B. si a respins ca nefondata cererea formulata de creditorul P. A.-G. în contradictoriu cu administratorul special E. G.S. domiciliata în S. str. P. nr. xxx/xx, jud. B. si lichidatorul judiciar CABINET DE INSOLVENTA T. D. cu sediul în O. str. S. B. nr. xx, bl. X x, ap. x, jud. B., punct de lucru si sediu procesual ales în O. str. N. nr. xx, et. xx, jud. B.
Pentru a pronunta astfel, judecatorul sindic a retinut, în fapt ca la data de 6.11.2014 a avut loc adunarea generala a creditorilor S.C. E. L. S.R.L în cadrul careia au fost supuse spre dezbatere situatia privind valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul debitorului si mentinerea sau modificarea componentei comitetului creditorilor. Potrivit art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii masurii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei care au lipsit de la sedinta adunarii creditorilor.
Admiterea unei asemenea cereri presupune, asadar, întrunirea a doua conditii: calitatea de creditor care a votat împotriva masurii si a solicitat sa se faca aceasta mentiune sau a lipsit de la adunarea creditorilor si încalcarea dispozitiilor legale. Întrucât prima conditie este în afara oricarei îndoieli, a fost analizata cea din urma.
Cât priveste legalitatea sau nelegalitatea masurii, judecatorul sindic a retinut ca dispozitia legala reprezinta o aplicare particulara a normei de principiu stabilite de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 care limiteaza atributiile judecatorului sindic la controlul activitatii administratorului judiciar si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei, atributiile manageriale apartinând administratorului judiciar sau în mod exceptional debitorului daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de administrare. Controlul exercitat de catre judecatorul sindic nu poate viza numai respectarea conditiilor de forma ale adoptarii unei anumite masuri de catre administratorul judiciar, debitor sau creditori, ci si a conformitatii acestora cu dispozitiile legale. Admiterea solutiei contrare ar goli de continut controlul judecatoresc contrar scopului avut în vedere de legiuitor. Cu toate acestea, judecatorul sindic nu se poate substitui vointei creditorilor în luarea deciziilor ce vizeaza chestiuni exclusiv de oportunitate în derularea procedurii. În acest sens trebuie precizat ca art. 16 din Legea nr. 85/2006 a stabilit modalitatea în care este desemnat comitetul creditorilor si rolul pe care fiecare participant la procedura insolventei îl are. Formularea dispozitiei amintite reflecta etapele succesive ale procedurii, judecatorul sindic fiind abilitat sa procedeze la constituirea lui în faza initiala dupa depunerea tabelului preliminar de creante.
Ulterior acestui moment rolul decisiv si esential îl are adunarea creditorilor, comitetul fiind conceput ca un organ deliberativ restrâns a carui activitate se desfasoara sub controlul direct al adunarii creditorilor. În acest sens alineatul 4 teza finala stabileste în mod expres ca din momentul alegerii comitetului de catre creditori în cadrul primei adunari, cel desemnat de judecatorul sindic este înlocuit de drept. Optiunea judecatorului sindic exprimata initial ramâne actuala numai în situatia în care nu se poate obtine majoritatea necesara, legiuitorul întelegând sa stabileasca în mod indirect o sanctiune împotriva creditorilor. Lipsa de flexibilitate a acestora si incapacitatea lor de a ajunge la un compromis determina mentinerea comitetului în componenta initiala.
Examinarea tezei a doua din alineatul 5 conduce la concluzia ca interventia judecatorul sindic poate avea loc numai daca a fost modificata componenta comitetului cu respectarea exigentelor prescrise la alineatul 4. Ea este, asadar, subsecventa deciziei luate de creditori în adunarea acestora si vizeaza numai un control de legalitate: noul membru sa fie dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Orice alt considerent scapa controlului de legalitate exercitat de catre judecatorul sindic, interventia sa în mod direct fiind exclusa ab initio. Faptul ca în prezent creditorul T. M. nu mai are calitatea de creditor garantat nu este un impediment pentru a face parte din comitet întrucât orice limitare trebuie sa fie expres prevazuta de lege. Mai mult, interventia judecatorului sindic presupune o sesizare adresata de unul dintre membrii comitetului creditorilor sau de catre lichidatorul judiciar, fiind exclus ca un creditor care nu face parte din acesta sa solicite modificarea lui în absenta unei hotarâri initiale. Tocmai de aceea, judecatorul sindic a considerat ca prima pretentie formulata este nefondata, astfel încât a respins-o.
Referitor la cea de-a doua solicitare s-a retinut ca o cerere similara a mai fost formulata de acelasi creditor la data de 30 ianuarie 2014 în dosar nr. 7102/111/2012, fiind respinsa prin Sentinta nr. 2184/14.03.2014. Cu acel prilej s-a stabilit ca solutionarea cererii formulate de impune raportarea la dispozitiile art. 502 alin. 1 vechiul Cod procedura civila, în absenta unor prevederi speciale cuprinse în Legea nr. 85/2006. Potrivit acestora în cazul neîndeplinirii sarcinilor stabilite în sarcina sa administratorul-sechestru, la cererea oricarei persoane interesate, poate fi revocat. Luarea unei asemenea masuri presupune ca si conditie esentiala nerespectarea obligatiilor ce au fost stabilite în sarcina acestuia, simplele afirmatii nefiind suficiente.
Considerentul esential în respingerea cererii l-a constituit faptul ca nu a fost propusa vreo proba din care sa rezulte ca administratorul-sechestru si-a îndeplinit obligatiile în mod defectuos, iar administratorul-sechestru locuia împreuna cu întreaga sa familie în imobil, astfel încât avea un interes major în conservarea integritatii bunurilor.
Cu prilejul administrarii actului procedural al cercetarii la fata locului în acest dosar s-a putut constata ca toate bunurile mobile cu privire la care creditorul P. A.-G. a aratat ca se încearca înstrainarea lor în mod fraudulos se regaseau în imobil, masa si scaunele reflectate în fotografiile depuse la dosar nefiind incluse în inventarul întocmit de lichidatorul judiciar la momentul deschiderii procedurii falimentului. Constatarile efectuate în mod direct au reliefat ca în prezent imobilul este decuplat de la reteaua de alimentare cu energie electrica, curentul fiind asigurat prin folosirea unui generator, iar caldura în imobil prin intermediul centralei proprii. Momentul la care a fost efectuata deplasarea la fata locului si perspectiva iesirii din anotimpul de iarna permit tragerea concluziei ca starea imobilului nu va fi afectata de lipsa constanta a celor doua utilitati.
Cât priveste desfasurarea unor activitati politice în interiorul imobilului judecatorul sindic a retinut ca starea acestuia nu a fost modificata în urma organizarii lor, accesul unor terte persoane putând fi justificat atâta timp cât nu se produce vreo degradare acestuia. Tocmai de aceea, a considerat nefondata si aceasta cerere si a respins-o.
Împotriva hotarârii pronuntate de judecatorul sindic a formulat recurs reclamantul P. A.- G., solicitând instantei modificarea în totalitate a sentintei, în sensul admiterii contestatiei formulate de reclamant, si pe cale de consecinta anularea hotarârii adunarii generale a creditorilor din data de 06.11.2014, schimbarea comitetului creditorilor în sensul numirii în calitate de membru al comitetului creditorilor pe recurentul creditor garantat si numirea unui membru al comitetului creditorilor din creditorii bugetari. Acordarea în favoarea lichidatorului judiciar a custodiei imobilului casa si teren proprietatea debitoarei înscris în CF 51715 Sânmartin, nr. cadastral xxx, pâna la efectuarea valorificarii acestuia în cadrul procedurii si sa se dispuna evacuarea imobilului.
În motivarea recursului recurentul arata ca, instanta de fond a respins contestatia, apreciind ca stabilirea componentei comitetului creditorilor este un atribut exclusiv al adunarii creditorilor, judecatorul sindic neputându-se substitui vointei acestora în luarea deciziilor ce vizeaza exclusiv chestiuni de oportunitate în derularea procedurii. De asemenea, cererea de înlocuire a administratorului-sechestru a fost respinsa pe considerentul ca nu s-a constatat lipsa vreunor bunuri identificate în inventarul întocmit la momentul deschiderii procedurii.
În ceea ce priveste primul motiv de recurs, potrivit art. 14 (7) din Legea 85/2006, Hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii hotarârii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor. Recurentul a contestat aceasta hotarâre pentru un motiv evident de nelegalitate, respectiv desemnarea unui comitet al creditorilor fara ca din componenta acestuia sa faca parte un creditor garantat. Aceasta în conditiile în care toate deciziile acestui comitet vizeaza vânzarea la licitatie a unui bun obiect al garantiei recurentului.
Potrivit art. 16 din legea 85/2006 ,Judecatorul-sindic poate desemna, în raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare”. Este evident ca legiuitorul a dorit ca din comitetul creditorilor sa faca parte creditori din clase diferite, stabilind inclusiv o ordine de preferinta unde primii figureaza creditorii garantati. Scopul urmarit de legiuitor a fost ca fiecare clasa de creditori sa fie reprezentata în comitetul creditorilor, pentru a-si putea apara interesele în cadrul procedurii. În situatia data. ne aflam în situatia paradoxala în care toate deciziile cu privire la bunul ce constituie garantia recurentului sa fie luate exclusiv de creditori chirografari, în mod evident contra intereselor recurentului.
Apreciaza ca instanta are nu doar posibilitatea, cât mai ales obligatia de a cenzura o hotarâre a adunarii creditorilor prin care se adopta masuri vadit nelegale în favoarea doar a unor creditori si în defavoarea altora.
În ceea ce priveste cererea de evacuare a celor doi creditori din imobilul garantat pâna la valorificarea acestuia în cadrul procedurii, este de observat ca judecatorul-sindic a constatat prin propriile simturi faptul ca imobilul a fost deconectat de la reteaua de încalzire si de electricitate pentru neplata acestor utilitati. În aceste conditii se poate pune întrebarea cum poate fi conservat un astfel de imobil, mai ales pe timp de iarna, în conditiile în care nu se asigura minimul de servicii. Pe lânga asta, a facut dovada ca în imobil se desfasoara activitati politice, în conditiile în care în prezent se urmareste vânzarea acestuia la licitatie. Toate aceste aspecte sunt impedimente importante în calea valorificarii optime a acestui imobil.
În drept au fost invocate prevederile art. 12 (1), art. 14 (7) din Legea 85/2006.
Curtea de apel, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, a retinut ca este fondat, urmând ca în baza prevederilor art.8 din Legea nr.85/2006, art.304 pct.9, art.312 Cod procedura civila sa dispuna admiterea lui si modificarea în parte a sentintei atacate pentru urmatoarele considerente:
Dupa deschiderea procedurii insolventei debitoarei, în cadrul adunarii generale a creditorilor din data de 5 octombrie 2012, a fost desemnat comitetul creditorilor format din 3 membri, respectiv T. M. – creditor garantat si societatile SC ”A. P.” SRL si SC ”H.” SRL – creditoare chirografare. Acest comitet al creditorilor a fost confirmat de judecatorul sindic în sedinta publica din 28 noiembrie 2012, fiind desemnat presedinte al comitetului, creditorul T. M.
Deoarece în cadrul procedurii creditorul garantat T. M. si-a îndestulat partea de creanta garantata în urma valorificarii bunurilor, cu diferenta de creanta ramasa neîncasata, acesta a devenit creditor chirografar. Drept urmare a acestui fapt, în cadrul adunarii generale a creditorilor din data de 6 noiembrie 2014, s-a fixat pe ordinea de zi, discutarea si votarea în cadrul adunarii mentinerea sau modificarea componentei comitetului creditorilor, iar în urma votului exprimat de creditori, s-a hotarât mentinerea componentei comitetului creditorilor desemnat initial.
Aceasta hotarâre a adunarii generale a creditorilor a fost contestata de creditorul garantat recurent, care a invocat nelegalitatea hotarârii adoptate pe considerentul ca nu se respecta prevederile art.16 din Legea nr.85/2006, în sensul ca nu fac parte din comitet toate clasele de creditori prevazute de lege.
Potrivit prevederilor art.14 alin.4 din Legea nr.85/2006, în cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, cei bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se ofera voluntar.
Conform prevederilor art.16 alin.5 din lege, modificarea componentei comitetului va avea loc la propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului, judecatorul sindic consemnând prin încheiere modificarea componentei, astfel încât criteriile prevazute la alin.4 sa fie respectate în toate fazele procedurii.
Din analiza si interpretarea prevederilor legale mai sus amintite rezulta ca legiuitorul a prevazut si stabilit în mod expres conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca un comitet al creditorilor, atât sub numarul membrilor acestuia, cât si a criteriilor pe care trebuie sa le îndeplineasca creditorii desemnati, respectiv categoriile de creante ce trebuie sa faca parte din comitet, valoarea creantelor si posibilitatea de a opta în sensul desemnarii în cadrul comitetului.
Aceste criterii si conditiile prevazute expres de legiuitor au un caracter imperativ, de la care creditorii nu pot deroga în sensul desemnarii în comitet a unor creditori independent de îndeplinirea sau nu a criteriilor prevazute de lege. Fiind o norma legala prevazuta expres de legiuitor, hotarârea adunarii creditorilor adoptata în aplicarea acestei prevederi legale este supusa cenzurii si controlului de legalitate exercitat de catre judecatorul sindic la cererea creditorilor interesati, în temeiul prevederilor art.14 alin.7 din Legea nr.85/2006. Nu se poate retine ca hotarârea adunarii creditorilor de desemnare a comitetului creditorilor ori de modificare sau nu a componentei acestuia, ar reprezenta o decizie de oportunitate ce intra în competenta adunarii creditorilor sub toate aspectele prevazute de art.16 din legea insolventei, câta vreme legiuitorul a prevazut expres conditiile în care poate fi ales un comitet al creditorilor, numarul membrilor ori categoria creditorilor ce fac parte din acesta. Într-adevar, dreptul de optiune, între a desemna sau nu un comitet al creditorilor apartine creditorilor, precum si individualizarea prin vor a creditorilor ce fac parte din acesta, însa acest drept de optiune nu poate fi exercitat decât în conditiile prevazute de lege si a caror nerespectare este supusa controlului de legalitate exercitat de judecatorul sindic.
Prin urmare, chiar daca interventia judecatorului sindic în desemnarea comitetului creditorilor este stabilita de legiuitor potrivit art.16 alin.1 din lege, în faza incipienta a procedurii ori în cazul modificarii componentei comitetului ales de creditori, acest fapt nu exclude posibilitatea exercitarii controlului de legalitate în cazul contestarii hotarârii adunarii creditorilor de desemnare a comitetului, de modificare a componentei acesteia ori în cazul respingerii propunerii de modificare a acestuia în vederea respectarii conditiilor prevazute de lege expres pentru componenta membrilor comitetului creditorilor.
În speta, un asemenea control de legalitate a solicitat a fi efectuat creditorul recurent ce a invocat nelegalitatea hotarârii contestate din perspectiva nerespectarii conditiilor expres prevazute de lege vizând componenta comitetului creditorilor.
Astfel, s-a constatat ca, în cadrul procedurii, comitetul creditorilor este compus din 3 creditori chirografari, desi legiuitorul a prevazut ca din acesta sa faca parte creditori din toate cele 3 categorii de creante, respectiv garantate, bugetare si chirografare. Necesitatea existentei reprezentarii celor 3 categorii de creante pe tot parcursul procedurii, rezulta cu evidenta din cuprinsul prevederilor art.16 alin.4 si 5 din Legea insolventei, prevederi ce impun, atât desemnarea initiala a comitetului cât si modificarea ulterioara a lui, cu respectarea criteriilor prevazute la alin.4.
Drept urmare, hotarârea adunarii creditorilor de a mentine componenta unui comitet al creditorilor ce nu respecta criteriile prevazute la art.16 alin.4 si implicit prevederile legale imperative, este una nelegala astfel cum în mod corect invoca si creditorul recurent, impunându-se anularea ei.
În consecinta, curtea a retinut ca sunt fondate motivele de recurs invocate sub acest aspect, urmând sa dispuna modificarea sentintei atacate, în sensul admiterii contestatiei creditorului recurent si anularii hotarârii adunarii creditorilor din data de 6 noiembrie 2014, în partea privind respingerea propunerii de modificare a componentei comitetului creditorilor debitoarei.
În ce priveste cererea subsidiara a creditorului recurent vizând desemnarea sa în comitetul creditorilor, precum si a unui creditor bugetar, curtea a retinut ca nu poate fi primita câta vreme atributul desemnarii membrilor comitetului creditorilor în aceasta faza apartine adunarii creditorilor si nu instantei de judecata. Dupa cum s-a aratat mai sus interventia instantei are loc doar cu ocazia controlului de legalitate asupra hotarârii de desemnare sau modificare a comitetului creditorilor în conditiile sesizarii instantei, potrivit prevederilor art.14 din Legea insolventei.
În cauza, pentru respectarea prevederilor legale referitoare la componenta comitetului creditorilor, s-ar impune supunerea din nou votului adunarii creditorilor, modificarea componentei comitetului, adunare în cadrul careia prin vot sa fie desemnati eventualii noi membri ai comitetului cu respectarea criteriilor prevazute de lege. Aceasta deoarece, în prezent în comitet sunt doar creditori chirografari, nefiind reprezentate celelalte categorii, iar pentru desemnarea acestora este necesara respectarea, atât a dreptului de optiune al creditorului de a face parte din comitet, a conditiei valorii creantei detinute de aceasta, precum si a optiunii creditorilor cu drept de vot, între unul sau altul dintre creditorii ce îndeplinesc conditiile prevazute de lege.
Drept urmare, pentru considerentele mai sus expuse, nu poate fi primita solicitarea creditorului recurent în sensul modificarii de catre instanta a componentei comitetului, hotarârea pronuntata de judecatorul sindic impunându-se a fi mentinuta sub acest aspect.
Referitor la cererea formulata de recurentul creditor la punctul doi al contestatiei, ce vizeaza acordarea în favoarea lichidatorului judiciar a custodiei imobilului, casa si teren proprietatea debitoarei, înscris în CF 51715 Sînmartin, nr. cadastral xxx, pâna la valorificarea lui si evacuarea din imobil, curtea a retinut ca motivele de recurs invocate sunt nefondate.
Astfel, s-a retinut ca dupa efectuarea inventarierii bunurilor debitoarei, practicianul în insolventa a lasat în custodia administratorului special al debitoarei, bunul ce face obiectul cauzei. Ca efect al custodiei încredintate si prevederilor art.502 alin.1 Cod procedura civila, administratorul sechestru caruia i s-a acordat custodia unui bun al altei persoane poate fi revocat în cazul neîndeplinirii sarcinilor stabilite în sarcina sa.
În speta, nu s-a dovedit ca administratorul sechestru si-ar fi îndeplinit în mod defectuos atributiile stabilite, ca nu urmareste conservarea integritatii bunurilor ori ca a efectuat vreun demers de înstrainare ori degradare a acestuia.
Pentru verificarea starii faptice a bunului imobil si a bunurilor mobile aflate în acesta, judecatorul sindic a efectuat o cercetare la fata locului, în urma careia nu au rezultat aspecte ce ar determina retinerea neîndeplinirii atributiilor de catre administratorul sechestru care locuieste în imobil împreuna cu familia sa. Faptul ca în incinta imobilului s-ar fi desfasurat si alte activitati, în mod sporadic, nu determina revocarea custodiei câta vreme nu s-a facut dovada degradarii bunurilor si distrugerea lor de catre tertele persoane participante la activitatile respective.
De asemenea, faptul ca imobilul a fost deconectat de la reteaua de încalzire ori electricitate nu este suficient pentru dispunerea revocarii custodiei si evacuarii din imobil, câta vreme aceste utilitati sunt asigurate pe cont propriu de catre administratorul sechestru, predarea imobilului catre lichidator nefiind una mai profitabila imobilului sub acest aspect câta vreme acesta ar urma sa ramâna doar în conservare si fara utilitatile respective.
Drept urmare, curtea a retinut ca hotarârea judecatorului sindic este una judicioasa sub aspectul modului de solutionare a cererii de predare a imobilului, obiect al cererii de la punctul doi al contestatiei.
Concluzionând, instanta de recurs a retinut ca motivele de recurs invocate în cauza sunt fondate în ceea ce priveste nelegalitatea hotarârii adunarii creditorilor din 6 noiembrie 2014, respectiv a partii din hotarâre ce vizeaza respingerea modificarii componentei comitetului creditor si nefondate în ceea de priveste restul cererilor si aspectelor invocate de recurent.
Pentru aceste considerente, s-a dispus admiterea recursului declarat în cauza si modificarea în parte a sentintei atacate conform dispozitivului prezentei decizii.
Instanta nu a acordat cheltuieli de judecata, deoarece partile nu au solicitat acordarea lor.
